Page 37 - 1961-07

I h'unedoara-Deva
Anul Xili. Nr. 2035
Calitatea. — obiectiv
principal
al întrecerii socialiste
j^/V V V V V v
Minereu cu un conţinui de fier bogat
Aleglnd mai bine sterilul
din minereu in abataje, ex-
tinzind puşcarea selectivă la
fronturile de lucru cu inter­
calaţii de steril, colectivul în ­
treprinderii miniere Ghelar a
reuşit ca in luna trecută să
extragă minereu cu un conţi­
nut bogat de fier.
Astfel, conţinutul de fier in
minereu la siderită a crescut
la 35,72 la sută faţă de 33 la
La recepţie - nici o observaţie
Aplicind o serie de noi mă­
suri tehnice, organizind mai
bine munca, şi ridiclnd califi­
carea Muncitorilor prin cursuri
de calificare, colectivul sec­
ţiei cuptoare industriale a
C. S. Hunedoara a îmbunătă­
ţit cu mult calitatea repara­
ţiilor executate in anul aces­
ta faţă de aceeaşi perioadă a
anului trecut.
Produse numai de calitatea l-a
Colectivul fabricii de trico­ de calitatea l a au crescut icţ
taje „S.ebeşul“ din Sebeş de­ 71,82 la sută faţă de 50 lă
pune eforturi sporite pentru sută cit prevede cifra planifi­
îmbunătăţirea calităţii produ­ cată.
selor. 'Antrenînd in întrecerea Andrei Binder, Maria Radu
socialistă pe profesii cit mai şi Ana Bucur sînt doar cîţivtt
mulţi muncitori şi luînd noi dintre muncitorii fruntaşi care
măsuri tehnice şi organizato­ depun toată străduinţa lor
rice (instruirea controlorilor pentru a realiza produse nu­
pentru calitate şi înlocuirea mai de calitatea I-a.
unor maşini vechi de tricotat,
încheiat ş.a cu maşini noi),
calitatea produselor s-a îmbu­
nătăţit simţitor.
In luna trecută tricotajele ţ
Prin muncă
m trio tică
După aproape G luni de în­
trerupere, timp în care a fost în
reparaţie capitală, baia popu­
lară din comuna Luncoiu, raio­
nul Brad, a început zilele trecu­
te să funcţioneze. Lucrările de
reparaţii capitale s-au făcut nu­
mai prin munca patriotică a ce­
tăţenilor. Astfel a fost curăţată
fîntîna de unde se face apro­
vizionarea cu apă, s-au instalat
conducte şi robineţi noi, s-a spo­
it interiorul şi exteriorul băii
ctc.
AUREL ŞERBAN
preşedintele comitetului executiva!
stalului popular comunal LuncoîuJ
de Jos
==
VULCAN:
Din activitatea comisiei
pentru introducerea
tehnicii noi
încă din toamna anului trecut la Ex­
ploatarea minieră Vulcan a luat fiinţă
comisia pentru introducerea tehnicii
lioi. Ea a fost alcătuită din cei mai
buni ingineri, tehnicieni şi maiştri.
Concomitent cu aceasta s-a trecut Ia
formarea unor subcomisii pe sectoare^
Aceste subcomisii sînt compuse din 5-7
oameni, avînd un preşedinte, deobicei
şeful sectorului.
După o studiere minuţioasă a pro­
blemelor care se cereau rezolvate, mem-
jbrii comisiei minei au întocmit un plan
de muncă de perspectivă. Obiectivele
principale ale planului au fost găsirea
unor noi metode de exploatare, intro­
ducerea de noi utilaje, mecanizarea în­
ţărcării în abataje şi creşterea randa-
ţţţtentelor. Ce a făcut comisia de la în­
fiinţare şi pînă în prezent?
Încă din primele zile, eforturile ei au
fpst orientate spre acele probleme de
producţie ce reclamau o rezolvare ur­
gentă. Pentru început s-a trecut la
Experimentarea şi aplicarea metodei de
exploalare pe fîşii înalinate. Apoi, în
urma unor cercetări, s-a trecut la apli­
carea perforajului electric rotativ în
Abataje, ceea ce a dus la dublarea vi-
fezei de perforare. Mecanizarea mun-
|i i de încărcare a cărbunelui excavat
% fost o altă direcţie în care comisia
,'şî-a spus cuvinlul. Printr-o mai bună
fplosire a maşinilor de încărcat s-a
irpuşit ca numai în primul semestru al
|)6estiil an să se încarce mecanic în
galerii S.988 m.c. cărbune, cu 1.683
jjţi. c- mai mult decît prevedeau sarci­
nile de plan.
De asemenea a fost introdusă o ha-
Vpză de tăiere a cărbunelui în abataje,
(j4Pt care a permis realizarea unei
jigări economii de exploziv şi înlătura­
rea pierderilor provocate prin sîârî-
fliarea cărbunelui. Cu ajutorul acestei
naveze s-au lâiat- în abatajele frontale
Marţi 11 iulie 1961
sută cit prevede planul, iar IU
limonită la 38,22 faţă de 34 ÎCt
sută planificat. Printre frun*
taşil in lupta pentru calitate,
pe luna iunie s-au situat brU
găzile conduse de Victor JaU
bă de la orizontul IV Nţ$-‘
tor Dodu de la orizontul n
care nu au rebutat nici utt
vagonet de minereu pentru
şist vizibil. • instalează fîşii prefabricate pen­
Astfel, inzidirea cauperului
nr. 12 de la secţia a I-a fur­
nale cit şi a cuptorului nr. Ş
de la O.S.M. I au fost execUj
tate intr-un timp scurt, iai\
la predare comisiile de recefo
ţie ale celor două secţii sids*
rurgice nu au făcut nici o ob­
servaţie in ce priveşte calita­
tea lucrărilor. \ din tim p s-au efectu at re p a ra ţi­ unii noastre p en tru buna desfă­
<
cu înclinare, în 6 luni ale anului cu­
rent, 10.880 m.c. cărbune, în loc de
9.000 cît prevedeau sarcinile de plan.
Totodată s-a îmbunătăţit foarte mult
şi calitatea cărbunelui extras prin re­
ducerea prafului şi cenuşei provenite
din cărbune.
Şi în direcţia armării metalice a
abatajelor s-au obţinut importante suc­
cese. Pentru exemplificare amintim că
s-a realizat susţinerea metalică pe o
întindere de 1.856 m.l. faţă de 1.670
m.l. cît era planificat. Cărbunele ex­
tras din cele două abataje susţinute
metalic, în trimestrul al II-lea al anu­
lui curent, a fost de 25.431 tone, cu
2.431 tone mai mult faţă de plan.
Activitatea comisiei pentru introdu­
cerea tehnicii noi îşi găseşte expresia
şi în experimentarea şi aplicarea perfo­
rajului umed la 3 locuri de muncă.
Iniţiativa de a se fornia subcomisii
pentru introducerea tehnicii noi pe sec­
toare şi-a dovedit şi ea eficacitatea.
Merită amintită în acest sens contri­
buţia subcomisiei de la sectorul IV
privind experimentarea şi aplicarea
standului de încărcare a bobinelor ne­
cesare întrerupătoarelor electrice din
mină.
Printr-o strînsă colaborare între co­
misia de introducere a tehnicii noi pe
mină şi subcomisiile din secloare s-au
înfăptuit şi alte ralizări de seamă. Aşa
bunăoară s-a confecţionat un dispozi­
tiv automat de ascuţit joagărele, un
dispozitiv de ungere a ciocanelor de
abataj în timpul funcţionării lor ş.a.
Indeplînindu-şi cu mult simţ de răs­
pundere sarcinile ce-i revin, comisia
pentru inlroducerea tehnicii noi de Ia
mina Vulcan a adus o contribuţie deo­
sebită la promovarea tehnicii noi, Ia
lupta pentru îmbunătăţirea calităţii
cărbunelui, creşterea productivităţii
muncii şi obţinerea de economii.
T. OV1DIU ştie cîţi ani, glia odihnită.
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA /
Sn in te rio ru l R E A L IZ A T E D IN VALORIFICAREA C ATR E S T A T A PRODUSELOR,
ziarului A G R IC O LE I
o Se consolidează gospodăria —
creşte nivelul de trai al colectiviş­
tilor.
(pag. 2-a) ;
® Viata de partid: îndeplinirea
sarcinilor — în atenţia organiza­
ţiei de bază.
• Pe şantierul din D eva: între­
cerea socialistă să fie mobilizatoare.
(pag, 3-a) ;
4 pagini 20 bani
ScuHida^ ejiiMMcfl Strîngerea recoltei -
• La Tăuţi, raionul Alba, s-a sarcină importantă
deschis în ziua de 1 iulie a.c.
tabăra regională a pionierilor şi a mecanizatorilor
şcolarilor. Aici au venit pentru
a-şi petrece vacanţa timp de 14
zile, 81 copii ai siderurgicilor în cep u tă cu cîtva tim p în u r­ P en tru treieratu l păioaselor,
hun.- oreni şi muncitorilor din m ă, bătălia strînsului recoltei acolo unde reco ltatu l nu se p o a­
Orăşiie. (VIOREL BERŢA, pro­ este în plină desfăşurare. F olo­ te face cu com bina, au fost re ­
fesor). sind tim p u l prielnic, oam enii p a rtiz a te cele 26 batoze, care au
• Pe şantierul de construcţii m u n c ii d e p e o g o a re s e c e ră şl şi fo st in s ta la te la arii.
din Cugir lucrările continuă în- tr e ie r ă de zor. L a d e s fă şu ra re a In scopul stim ulării m ecaniza­
tr-un ritm rapid. La blocul E 1 în b u n e c o n d iţiu n i şi ’în tr-u n to rilo r în d e p ă ş ire a sa rc in ilo r de
unde s-au instalat conductele, ritm s u s ţin u t a s trîn g e rii re c o l­ p la n , s-a o rg a n iz a t o în tre c e re
s-au făcut zugrăvelile şi s-a vop­ te i, o c o n trib u ţie de se a m ă o a u p e n tr u t itlu l d e f r u n ta ş în c a m ­
sit mobilierul, se excută ulti­ S.M .T.-urile. panie. F iecare m ecanizator şi-a
mele retuşări. Au intrat în faza In legătură cu m odul în care lu at astfel an g ajam en te concre­
de finisaj şi lucrările de la blo­ m uncesc în aceste zile m ecani­ te. U rm ărirea rezu ltatelo r între- „VENITURILE ŢĂRĂNIMII REALIZATE DIN VALORIFI­
cul E 2, iar la blocul E 3 se CAREA CĂTRE STAT A PRODUSELOR AGRICOLE AU
zatorii de la _ _ cerii se face de CRESCUT DE LA 5,9 MILIARDE LEI IN ANUL 1955 LA 8
tru planseul de la etajul III. MILIARDE IN 1959, LA 8,8 MUL ARDE IN 1960, IAR PEN­
(ION FILIPESCU, muncitor). S.M .T. M iercu rea, ....... ... ¦ ......... c ă tre se rv ic iu l TRU ANUL 1961 VOR CREŞTE, DUPĂ DATE PRELIMINA­
RE, LA 9,6 MILIARDE LEI".
• Biblioteca centrală orăşe­ ir-aalmonuald re SfSsat to Convorbire ca tovarăşa! tilS:m~ite tu l sindica
nească din Petroşani, dotată cu RICHARD PRESLER (Din Raportul tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dcj la plena­
25.000 volume, a înregistrat în v a ră ş u lu i Richard tului. R ezultate­ ra G.@. al PM.R. din 30 iunie — 1 iulie a.c.).
acest an 2.119 cititori, care au Presler, d ire c ­ directorul S.M.T. le se com unică
împrumutat 21.739 cărţi. O rod­ decadal. Brigăzi­ Atenţie sporită
torul staţiunii, Miercurea lor şi tra c to riş-
nică activitate se desfăşoară şi agricole de
în cadrul celor 12 biblioteci de cîteva întrebări,
casă existente în oraş. Fondul
acestor biblioteci a fost reîm­ Ia tă ce ne-a ........ .................... ——- tilo r cu ceie
prospătat în cursul semestrului
I a.c. cu 782 cărţi în valoare re la ta t tov. R. *""" m ai bune rezul­
Presler. t a t e Ji se v o r în m în a s te a g u r i de
„începerea cam paniei de vară fruntaşi pe staţiune.
ne-a găsit bine pregătiţi. încă M ăsurile luate în cadrul s ta ţi­
ile şi reviziile m aşinilor necesa­ şurare a cam paniei nu au întîr-
re recoltatului. De asem enea, ziat să-şi arate roadele. Deşi
de peste 7.000 Iei. (G. IOAN, pentru asigurarea desfăşurării tim pul care s-a scurs de la în ­ Succesele colectiviştilor din Gîrbova
în bune condiţiuni a lucrărilor ceputul cam paniei nu este prea
muncitor). d in a c tu a la c a m p a n ie , S. M. T. lung, unele brigăzi au obţinut Bătălia strîngerii recoltei şi exe­ treţinerea tutunului care ocupă 50
• Recent, la Orăştie, coopera­ M iercurea a în cheiat din tim p succese deosebite. P rin tre aces­ cutarea la timp a tuturor celorlalte ha. Pe unele parcele se face a pa­
contracte cu gospodăriile colec­ tea am intim brigada a n -a con­ lucrări agricole din cam pania de tra praşilă, iar pe altele unde s-a
tiva „Filimon Sîrbu" a deschis tive din raionul Sebeş. S-au în ­ dusă de Sam oilă G latz, care a vară se dă în aceste zile şi pe dezvoltat mai bine, s-a început re­
două noi unităţi comerciale: un c h e ia t c o n tra c te p e n tru 14.495 term in at recoltarea orzului de ogarele colectiviştilor din Gîrbova. coltatul frunzelor. Producţia de tu ­
magazin cu produse chimice şi hantri. t to a m n ă la G. A. C. A p o ld u l de tun care se dovedeşte a fi în anul
un centru de dulciuri şi răco­ Sus în tim pul prevăzut, brigada Cu combina S.M.T. din Miercurea acesta deosebit de bună, va aduce
ritoare. Ambele unităţi sînt fru­ Cind recolta a dat în pîrgă, a I-a, condusă de Nicolae T o­ el au reuşit să recolteze orzul de gospodăriei şi colectiviştilor veni­
mos amenajate şi utilate cu mo­ to a te brigăzile de tra c to a re cu por, care a term in at recoltatul pe în treag a suprafaţă (20 ha.) şi turi de aproape 1.500 000 lei.
cele 19 co m b in e şi 8 sece ră to ri- o rz u lu i d e to a m n ă la G. A. C. au început secerişul griului. Insă-
bilier corespunzător. (T. LĂZĂ- legători au în ceput 'reco ltarea m înţat din vreme şi aplicîndu-i-se In scopul asigurării unei bogate ba­
RESCU, muncitor). fără întîrziere. M iercurea şi brigada a Vl-a con­ lucrările de întreţinere la timpul ze furajere pentru animale, membrii
potrivit, orzul a dat în medie 2.600 acestei gospodării se ocupă intens
N um ai în prim ele zile din luna dusă de com unistul Ion M artin,
iulie s-a recoltat cu com binele
la G.A.C., o rzu l de to a m n ă de pe care, m uncind în cad ru l gospo­
o s u p ra fa ţă de 100 ha. şi la d ăriilo r colective din P ia n u l de kg. la ha. Pe terenurile eliberate şi de recoltarea şi depozitarea fu­
G.A.S. A poldul de Sus şi P e tre ş ti Sus şi P ia n u l de Jos, a te rm in a t se fac acum de zor arături de vară. rajelor. Pînă la 5 Iulie a.c. colec­
de pe 80 ha. T ot în această cam ­ recoltarea'orzului de toam nă de Pînă la 10 iulie această luci are a tiviştii au strîns, transportat şi de­
panie s-au efectuat lucrări de pe în tre a g a 'su p ra fa ţă şi a înce­ fost executată pc 13 ha. care' u r ­ pozitat trifoiul de pe 61 ha., au exe­
întreţinere a culturilor pe o su­ put recoltarea griului. mează a fi însărriînţate cu porumb cutat coasa a doua la lucerna care
p ra fa ţă de 340 ha. porum b şi masă verde şi cu varză. ocupă 9 ha. (întreaga cantitate ob­
s-au stropit şi prăfuit cartofii E lanul în m u :::ă de care dau ţinută a fost depozitată) şi au
dovadă m ecanizatorii staţiunii Paralel cu recoltarea păioaselor, strîns fînul de pe 90 hectare.
îm p o triv a d ău n ăto rilo r pe o su ­ sîn t o chezăşie că sarcin ile de membrii acestei gospodării colecti­ V. PARASCHIVESCU
p ra fa ţă de 470 ha. S-au m ai re­ p ian ce ne revin vor fi în d ep li­ ve muncesc cu însufleţire la în­ corespondent
coltat de asem enea c a n tită ţi în ­ nite la tim pul optim , fără nici o Producţie mare de grîu
sem nate de furaje cu cositoarele pierdere de recoltă“.
m ecanice. M. RUGINESCU In aceste zile membrii gospodă- coltat griul de pe 65 ha. Producţia
iilor agricole colective din raionul medie (de pe suprafaţa recoltată)
Sebeş m uncesc intens la strîngerea depăşeşte 2.300 kg. griu la hectar.
Ziua internaţională a cooperaţiei recoltei de cereale păioase. La Pia­ Secerişul a început şi se desfă-
nul de Jos, pe cele 320 ha. culti­ oşară intens şi în gospodăriile a-
S im bătă 8 iulie, în sala de fes­ sat, în crearea fondului c e n tra ­ vate cu grîu lucrează de zor două gricole colective din Reciu, Sebeş
tiv ităţi a clubului sindicatelor lizat de produse agricole al s ta ­ combine şi numeroşi colectivişti cu
din o raşu l Deva, a av u t loc o tului. Cei peste 250 p articip an ţi coasele. Pînă în seara zilei de 8 etc.
ad u n are festivă consacrată celei !a ad u n a re , lu crăto ri ai coope­ iulie, la Pianul de Jos a fost re­
de-a 39-a aniversări a Zilei in ­ raţiei de consum, ai cooperative­ FILARET CH1RUŢĂ
ternaţionale a cooperaţiei. lor m eşteşu g ăreşti şi a i băncilor
cooperative au adoptat apoi o corespondent
Cu acest prilej tov. Nicolae m oţiune pe care au trim is-o Ali­
Foro, vicepreşedinte al Uniunii anţei Cooperatiste Internaţiona­ Muncă bine organizată
re g io n a le a c o o p e ra tiv e lo r 'de le, cu sed iu l la L ondra.
Pentru producerea unei O consum a făcut un scurt istoric In gospodăria agricolă colectivă cerişul. Ritmul zilnic de lucru de­
pîini de bună calitate, colectl- o In încheierea adunării, briga­ din Leşnic, campania de vară a fost păşeşte 15 ha., ceea ce face să cre­
vul de muncă de la fabrica O al m işcării internaţionale coope­ da artistică de agitaţie a coope­ pregătită din vreme. Consiliul de dem că în gospodăria noastră sece­
de pîine din Deva, depune g rativei m eşteşugăreşti „Drum conducere al gospodăriei a întoc­ rişul se va term ina în cel mult opt
mult interes. Printre fruntaşii g ratiste. El a vorbit apoi despre nou“ din H unedoara şi orchestra mit un plan de muncă pe campa­ zile. Producţia evaluată depăşeşte
fabricii se num ără şi tov. Y de balalaici a clubului sindica­ nie în care s-a stabilit ritmul zilei 2.000 kg. la ha.
Maria Onigă, cantaragistă. g activitatea pe care o desfăşoară telor din localitate, au prezen­ de lucru şi măsurile necesare bunel
ta t un frum os program artistic. desfăşurări a secerişului, repartizîn- Paralel cu secerişul griului colec­
ooooooooooooo<xx><xxx><xxx cooperaţia din ţa ra noastră, des­ du-se sarcini concrete fiecărui mem­ tiviştii din Leşnic nu neglijează
nici culturle prăşitoare. Ei efectu­
pre rolul ei în efectu area schim ­ bru din consiliul de conducere. ează praşila a IlI-a la porumb,
sapă, plivesc, recoltează legumele şl
bului de m ărfuri d in tre oraş şi Buna organizare a făcut posibil strîng furajele.
í!?e.e&Ltâ b&gată ca în dimineaţa zilei de 6 iulie pes­ IOAN NECŞA
te 120 colectivişti să înceapă se- corespondent
frebuie intensificat ritmul de lucru
q u b 'dealul Pianului, care cut de mult pragul celui de-al coltă n-a mai fost întîlnită pe In gospodăriile agricole colecti­ cu grîu de toamnă, a început în
y îşi ridică golaş coamele cincilea deceniu: aceste locuri. ve de pe raza comunei Burjuc, re­ ziua de 6 iulie a.c. secerişul g riu ­
coltatul plantelor furajere se desfă­ lui. Cu toate acestea, ritmul sece­
in imediata apropiere a satu- — Nu se vor face cartofi de Cînd liniştea serii a înce­ şoară anevoios. La gospodăria din rişului nu este destul de rapid.
lui, curge domol o fîşie îngustă vară, măcar că-i hodinit pă- put să cuprindă împre­ Tisa, spre exemplu, din cele 366
jurimile, colectiviştii au plecat !a. cu fîn, ovăz şi trifoi furajer, In scopul intensificării ritmului
de apă. Oamenii de prin par- mintul. Prea-i bătătorit şi glo- spre casele lor. Ei au plecat, dar au fost recoltate pînă la 8 VII a.c. tuturor lucrărilor agricole, comitelui
tea locului li spun Valea Pta dos. pe locul de pe care s-au recol­ num ai 40 ha., la T ătărăşti din 120 comunal de partid şi sfatul popular
ha. cu fîn natu ral s-au cosit doar comunal Burjuc, desfăşoară în a-
nului. Ea desparte dealul de — Nu vă te m e ţi! L-om fră- tat cartofii au rămas sacii plini 8 ha., iar la Burjuc, abia 20 din ceste zile, îm preună cu agitatorii,
satui ale cărui case sînt aşeza- mintă noi, l-om face în aşa fel cele 70 ha. de fînaţ. o susţinută muncă de lămurire în
te pe două uliţi. Cu apele lui incit să fie roditor le-a răspuns de cartofi de vară ce aşteptau rîndul colectiviştilor.
limpezi, pîriiaşul udă in partea acesta, Pe unele suprafeţe însăm înţate
să fie transportaţi spre centre­ ARON ŞINDBî
stingă marginile locului căruia In primăvara acestui an, cu
le de desfacere. corespondent
colectiviştii din Pianul de Jos, ajutorul tractoarelor, cu plugu- —O -
T. HORIA*
U spun „fînaţ“. Ii spun astfel, rile, discul şi grapa, colectiviş-
pentru că de cînd se ştiu n-au Hi au frămîntat ţarina în lung
adunat de aici altceva decît Şi în lat şi au pregătit-o pen-
fln. tru plo.ntarea cartofilor timpu­
In toamna anului trecut, ple­ rii.
TeatruS de Stat
narii au fost martorii desţele­ u toate că s-a luminat
„ V a f e a J i u l u i 14
nirii unei părţi din acest loc. ^ bine de ziuă, soarele in-
în turneu
— Avem destule furaje. Da­ tîrzie totuşi să se arate de du­
că vom rupe din „fînaţ“ 4 ha., pă dealul Pianului. Colectiviş­ Intre 30 m ai şi 29 iunie a.c.
tii din brigada legumicolă, fe- o echipă a colectivului Teatrului
n, u-i ni.ciun rău —, îi spuse . in- mei şi bărbaţi, au început o de stat „Valea Jiului“ a întreprins
i-o zi pi eşedin-ele colectivei nouă zi de lucru. Nu după mult un turneu în 29 de localităţi ale
regiunii noastre (21 sate şi 8 centre
Bimell Matei — brigadierului timp, sacii plini au început să muncitoreşti)', cu piesa „Neam uri­
le“ de Teofil Buşecan.
legumicol Weiss, care împartă- impînzească terenul de pe care
La cele 36 de spectacole prezen­
şi bucuros părerea primului colectiviştii adunau acum re- tate cu acest prilej, au participat
peste 8.600 oameni ai muncii.
F im,o E tmriLJ „vn ierul lucios a l m im u r ilo r COlta d e c a r t0 >L Mulţumirea
trase de tractoare a în­ tuturora era nespus de mare. In condica de impresii a turneu­
ceput să răscolească după cine Ea a izbucnit însă cînd briga­ lui, num eroşi colectivişti şi-au ex-*(
dierul Weiss Matei, cu o min- primat satisfacţia vizionării aces­
tui spectacol din care au tra s pre-J
Colectiviştii din brigada le­ drie pe deplin justificată, le-a ţioase învăţăm inte pentru activita-'
spus după ce pe carnet şi-a fă­ tea lor de zi cu zi în gospodăriile
gumicolă erau mulţumiţi că s-a cut cîteva socoteli : agricole colective din care fac parte.
mărit suprafaţa grădinii cu în­
— N-am obţinut niciodată o
că 4 ha. Cînd au auzit însă că asemenea producţie de car­ Colectiviştii din Pianul de Jos, au cultivat anul acesta cartofi timpurii
pe suprafaţa de 4 ha. Media la hectar obţinută după recoltare a fost de
se vor însămînţa cartofi de va­ tofi : peste 30.G00 kg. la hec­ 30.000 kg.
ră acolo, unii din ei i-au spus tar !
IN FOTOGRAFIE: Colectiviştii din brigada legumicolă la recoltatul
? imnimoi sului brigadier, care a tre- Intr-adevăr, o asemenea re­
cartofilor timpurii.
;? v/vyv»/