Page 41 - 1961-07
P. 41
— -------------‘•’-^-rrvr-ui-rcj-Ţ~
Reg;o{Taiâ 2
ilw d fsara-D ô v a 1
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAl
in raionul Alba, secerişul trebuie La recoltai —
intensificat ! toate forţele!
Miercuri 12 iulie 1961 4 pagini 20 bani Pe ogoarele regiunii noastre, lu colectivă din M ihalţ, care a înce Gospodăria agricolă colectivă „16 Fe-,
crătorii din G.A.S. şi colectiviştii, put recoltatul cu mîna, în nici S' bruarie“ din Gristur a însămînţat cii
¦j. ... .,i»uLiim|nBa^smi?MiatiBiaarom a ^ m ^ g iiiM m ^ g!ggg3S3SBBro!g35Bta5aiii^u«CT ajutaţi de mecanizatori, lucrează altă unitate din raionul Alba, nu se grîu din soiurile Ponca şi Cenad 117^
intens la recoltarea cerealelor pă- o suprafaţă de 190 ha. Grîul de pe în ,
PE PRIM UL PLAN ioase. In unităţile agricole socialis lucrează m anual la seceratul griu treaga suprafaţă este bun de recoltat;
te în care recoltatul a început de lui şi orzului. Gospodăriile colecti Gu toate acestea, pînă în prezent nu
C A L IT A T E A îndată ce cerealele au intrat în pîr- ve nu au fost îndrum ate să încea s-a secerat grîul decît de pe 40 hec-J
gă, rezultatele sînt mulţumitoare. pă recoltatul pe parcele ci să aş tare.
O latu ră im portantă a activ ităţii colectivului minei Aninoasa din tepte coacerea întregului lan, pen
Valea Jiului, o constituie îm bunătăţirea calităţii producţiei. In aba Nu acelaşi lucru se petrece însă tru a se putea intra cu combina. Unul din motivele invocate de către
în raionul Alba. Pînă la 8 iulie a.c., Acest lucru este valabil numai pen consiliul de conducere este întîrzierea
taje, ca şi în celelalte locuri de muncă se desfăşoară în prezent o din 14.477 ha. cultivate cu grîu, tru soiul de grîu Ponca, soi-care se lucrărilor de întreţinere a culturilor şi
nu s-a făcut recoltarea decît de pe 84 recoltează pentru sămînţă, dar nu strîngerea furajelor. O parte însemna-'
entuziastă întrecere avînd ca obiectiv principal îm bunătăţirea continuă ha.', iar din cele 356 ha. cu orz, şi pentru celelalte soluri de grîu tă din forţele de muncă ale gospodă-'
a calităţii producţiei. Iată cîteva din rezultatele obţinute în această n-âu fost secerate decît 84. In niciuna şi orz. riei sînt folosite în alte activităţi, nu-'
întrecere. j din gospodăriile agricole colective mai Ia recoltatul griului nu.
din raionul Alba, orzul nu a fost re Rezultatele nesatîsfăcătoare (13,5
coltat în întregim e. Astfel, la G.A.C. la sută la recoltatul orzului şi 0,6 Se impune deci <5a tovarăşii din
consiliul de conducere al G.A.C. să
din Crlcău, Galda, Oarda, Peţelca, la grîu), trebuie să dea de gîndit mobilizeze toate forţele existente în
Cistei şi din alte sate, recolta de gospodărie în vederea urgentării accs-J
orz nu este încă strînsă, iar la grîu organelor locale de partid din ra tei lucrări.
abia a început.
ionul Alba. Neîntîrziat, ele trebuie
In raionul Alba, stadiul de coa
cere al cerealelor nu este mai în- să ia m ăsuri organizatorice şi să
tîrziaf decît în raionul Sebeş, unde
rezultatele sînt mult mai bune. Se mobilizeze la lucru toate forţele
constată, că şi în unităţile agricole pentru a strînge la timp şi fără
din raionul Alba, orzul este intrat pierdere recolta' de grîu şi orz.
în pîrgă şi poate fi recoltat. Dar,
Econom ii eg a le ea v a lo a rea în acest raion, tehnicienii şi ingine Sub nivelul posibilităţilor
a 60© toate că rb u n e rii agronomi nu au îndrumat unită
ţile agricole socialiste să înceapă Gospodăria agricolă de stat din P en tru a term ina la timp recolta
Măsurile luate pentru alege în cărbunele extras a fost mai recoltatul cînd cerealele sînt în pîrgă. Orăştie are,însăm înţat orz de toam tul, pentru a înlătura pierderile,
rea şistului în abataje şi la mic cu peste 1 la sută faţă de nă pe 454 ha. Pentru a-1 recolta în este necesar ca nu numai să se în
bandă, puşcarea raţională, ca admis. De asemenea, procentul In afară de gospodăria agricolă epoca optimă, combinele au intrat ceapă recoltatul în perioada optimă,
$ extinderea în toate sectoa de umiditate a fost în acest ci el să fie urg en tat pentru a fi ter-1*-
rele productive a iniţiativei timp cu 0,4 la sută sub cel sta în lanuri la 28 iunie. Producţia obţi m inat în cel mai scurt timp. In
„Nici un vagonet de cărbune re bilit. acest scop, din partea conducerii
butât“ au făcut ca fiecare zi să nută de pe suprafeţele recoltate G.A.S. Orăştie, se cere o mai bună
Se încheie cu realizări frumoa Prin îmbunătăţirea calităţii este b u n ă ; peste 2.100 kg. la hec organizare a muncii în vederea fo
cărbunelui minerii de aici au tar. Ritmul în care se desfăşoară losirii Ia maximum a întregii capa
se în ce priveşte îmbunătăţirea realizat în luna iunie şi în pri strînsul orzului este însă nesatisfă
cător. Pînă în prezent nu s-a recol cităţii de lucru a combinelor.
Şalităţii producţiei. In luna tre mele 7 zile ale lunii curente e- tat orzul decît de pe 250 ha., deşi
gospodăria dispune de 7 combine
cută, ca şi în primele 7 zile ale conomii egale cu valoarea a organizate în două brigăzi.
lunii iulie procentul de cenuşă peste 600 tone de cărbune. în două gospodării colective
Cia m u lt su b p r o c e n tu l a d m is Prim ind , din partea staţiunii de prezent grîul de pe aproape toată gospodăria agricolă colectivă din
m aşini şi tractoare din M iercurea suprafaţa (48 ha.) din locul num it Apoldul de Sus. Aici, deşi pe unele
In cadrul sectorului IU de la săi brigadierul Gheorghe Bul vAA/V* V 'v'W un preţios sprijin, membrii gospo Dealul Şipotului“ , iar pe parce parcele grîul a ajuns în pîrgă,. pînă
mina Aninoasa tot mai multe dăriei agricole colective din Răhău lele din locurile ce poartă denumi la 9 iulie n-au fost luate nici un
brigăzi de mineri depun eforturi garii. Constructorii noului lami In lanul au reuşit să term ine cu m ai bine de rea „Arsuri“ şi „La m oară“ seceră fel de m ăsuri pentru începerea re
susţinute pentru a da cărbune Această brigadă, ca şi cele nor din Hunedoara practică 10 zile în urmă recoltatul orzului. zilnic în medie cîte 200-220 de co- coltării lui. Din ce cauză ? Se a ş
de un timp bunul obicei de a Din 6 iulie, aici s-a început şi se lectivişti. Ritmul în care se desfă teaptă coacere griului de pe întregul
care să întrunească aceste cri conduse de Francisc Schneider analiza fiecare zi de muncă, m unceşte de zor la strînsul griului. şoară aici strînsul recoltei de grîu lan pentru a se face recoltarea cu
terii. şi Ioan Serestey sînt fruntaşe la sfîrşitul lucrului, intr-o Gu combina, s-a recoltat pînă în
pe sector în privinţa calităţii scurtă consfătuire. Şi aceasta =OOE asigură terminarea acestei lucrări combina Parcă în gospodărie n-ar
— Dînd o atenţie maximă ca producţiei date. fi suficiente forţe pentru a strîn
de la Cărămizi pe toate cele 333 ha. ocupate cu
lităţii cărbunelui, în primul rînd Rezultatele analizelor arată că ge manual grîul care în unele
prin alegerea cu grijă a steri aici există o susţinută preocu •această plantă în aproxim ativ 10 locuri a şi început să se scuture(?!Ţ
lului, facem ca sectorul în care pare pentru îmbunătăţirea ca
lucrăm, exploatarea noastră, lităţii. Cărbunele livrat în ulti zile.
ma vreme de colectivul sectoru
să-şi sporească tot mai mult e- lui are un conţinut de cenuşă Cu totul altfel stau lucrurile la
conomiile — spunea ortacilor mai scăzut cu 4 la sută decît
norma admisă. Soarele nu-şi vărsase încă razele înşire paiele aşa cum sînt scoase
pe umerii dealului din răsărit cînd din treierătoare, oamenii au atîr-
harnicii colectivişti ele la Sebeş se nat un podeţ care permite paielor
îndreptau grăbiţi spre cîmp la se să se siringă mai multe la un loc.
lie p a r a fii d e Irnnă c a lita te a contribuit la depăşirea pla cerat. In curtea gospodăriei, baci M-am uitat pe podeţul improvi
nului pe luna iunie cu 17 la
Niculai se grăbea să înjuge la car zat din scindări — nici un bob mă
Sectorul VIII, electro-mecanic, cut fără pierderi de producţie. sută. doi boi mari, cu coarnele' larg des car. Pe cîmp, pe unde a trecut cu
are o mare importanţă în cadrul Datorită executării unor repa făcute în vîrţul cărora fluturau răs seceratul, nici un spic.
exploaţării miniere Aninoasa. IN FOTOGRAFIE: m ai
'Aici se repară şi se întreţin uti raţii de bună calitate cît şi re strul Viorel Andreşel discu- făţaţi de viatul rece al dimineţii, 4 — Şi cît veţi tăia astăzi, tova
lajele electro-mecanice ale mi condiţionăm de piese din ma tînd cu muncitorii conduşi ciucuri mari şi roşii.
nei, de la cea mai mică piesă, teriale degradate, colectivul sec de el, la sfîrşitul unei zile răşe Vintilă ?
torului a realizat în acest an e- de muncă.
pînă la utilajele complexe, cum conomii în valoare de peste Mă interesa unde se găsesc co — Sper că la 6 hecjtare.
«înt maşinile de extracţie, com- 200.000 lei. lectiviştii.
presoarele, pompele principale 'Apoi maşina îşi reluă drumul ei
etc. Strungarii, lăcătuşii, electri — Mereţi înain-
mîngîind mai de-
cienii şi ceilalţi muncitori din te, pe drum spre
cadrul acestui sector au reparat Fler vechi oţelăriilor baci w ___ WV&MtE&iEZ? parte trupul spice-
în ultimele două luni, printre Secaş, apoi pe va- Niculai.
altele, două pompe tip „Stan Simeria Triaj le-n jos şi îţi auzi m p o m m g u i lor, turnînd în
dard" de 3.000 litri pe minut, moloru, îmi spuse , u saci rodul greu.
O rganizaţi în brigăzi de muncă turnătorilor din Hunedoara şi Re încă o cursă şi alţi trei saci sînt
un compresor de 20 metri cübi, patriotică, cele trei ture de serviciu şiţa. ...Pe valea Secaşului, o cărare
şerpuită mă cheamă spre lanul puşi la grămadă.
...Pe drumul dinspre gospodărie
unde în bătaia soarelui străluceşte
vine in goană o căruţă. Sacii sînt
spinarea argintie a combinei.
Mîinile harnice ale colectiviştilor încărcaţi în grabă şl dînd bice cai
de la revizia de vagoane din staţia Fruntaşe în acţiunile întreprin legau sacii, stringeau paiele. Era lor, 'tovarăşul Pienaru strigă:
Simeria-Triaj au reuşit să colecteze se au fost brigăzile conduse de A-
două colivii de extracţie, un lanţ pînă acum 593 tone fier vechi, 30 lexandru Păduraru, Gheorghe Ste- în cîmp o adevărată luptă pentru — Dafi-i zor băieţi că mă reîn
elevator pentru circuitul de goa tone fontă şi 1.188 kg. bronz pe fanovici şi Vasile Gavriloiu. recoltat. torc îndată.
le etc. De remarcat este faptul care le-au şi expediat oţelarilor şi
că sectorul VIII, electro-meca E. CREŢU Atent la manetele de comandă, In timp ce soarele căuta zenitul,
nic, n-a avut în acest timp nici impiegat de mişcare utemistul N. Vintilă conducea trac miriştea creştea, se lăţea peste
o reclamaţie la utilajele minie torul care înainta pe lingă lanul marea lanului auriu, iar căruţa
re reparate, execuţia acestora Secfia L 5 Petroşani de orz. In spate tovarăşul Dumi neobosită transporta mereu sacii DIN LAN, SPR E BAZA DE RECEPŢIE.
fiind de bună calitate. De ase tru Rahoveanu dirija mersul com primei recolte pq anul acesta în ma
Acţiunea patriotică de a colecta este larg susţinută şi de către m un binei, veghind ca fiecare spic să gazia gospodăriei.
apuce sub tăişul necruţător al se-
V. IOAN
menea, întreţinerea generală a cît mai m ult fier vechi şi a-1 tri- citorii ceferişti de pe raza Secţiei cerătoarei. Pe cîmp un grup de co ........ .........----------------------------
instalaţiilor de transport s-a fă- . mite industriei noastre siderurgice, L 5 Petroşani. lectivişti se întreceau în strîngerea
De la începutul anului şi pînă în paielor. O noapte la . i r . I'
prezent ei au colectat şi predat can
tiiiliilA titatea 'de 460 tone fier vechi, din Ca un fluture cu aripile desfăşu Orice vizitator al marilor hale este din nou inundată de lumină oţelarii ar da material bun. El',
care 60 tone peste angajam entele rate in 4 planuri, paletele seceră- ale laminorului bluming — C. S. (pentru a cita oară în această însă mai dau şarje declasate, aşa'
1!!¦!!Si luate. toarei, retezau din plin trupul zvelt Hunedoara — va fi atras de sub- noapte?). Urmărim drumul par cum a fost cea cu nr. 7070.
IIH al paielor. secţia cuptoare adinei, acolo unde
Gele m ai frumoase realizări în lingourile sînt încălzite. Urcînd curs de colosul de metal prins în ...Odată laminate şi tăiate /aj
această acţiune le-au obţinut distric Vorbind despre mersul muncii braţele macaralei. foarfecă, blumurile sînt depozitate'
tele din Petroşani, Vulcan şi Călan. tov. Vintilă a spus:
— Maşinile bune, oamenii tineri,
timpul frumos, păi cum n-ar merge
I. CRIŞAN bine ? platforma cuptoarelor adinei, auzi Odată aşezat pe role ai impre în ajustaj prin intermediul postu-\
corespondent In spatele combinei, ca să nu se zumzetul continuu al ventilatoare sia că drumul lui se apropie de lui nr. 4 unde lucrează cu price-1
lor şi le întimpină o dogoare ce sfîrşit. Dar nu este de loc aşa. pere comunistul Teodor Benko. Şi{
3 m p 3 tí u r i r te face să eziţi o clipă. Noaptea nu Deodată rolele încep să se învîr- acest post este important înlrucit j
este aceeaşi forfotă ca peste zi. tească şi, împins de nişte forţe ne el poate duce la stagnarea produc- ţ
Pe primul semestru al anului, în şit să facă pînă acum, îm păduriri pe Puţinii oameni care deservesc cup văzute, lingoul îşi continuă dru ţiei prin blocarea blumurilor.,
treprinderea forestieră Haţeg a o suprafaţă de 796 ha. Din acestea toarele şi uriaşele macarale, lu mul spre caja de laminare, unde Aproape tot schimbul îşi aduce1,
avut un plan de îm păduriri de 601 aproape 500 ha. au fost îm pădurite crează atenţi, în linişte. Marea datorită priceperii tinerilor comu aminte de acele zile cînd pe post'
h’a. M uncind cu entuziasm şi folo- num ai în bazinul Rîul Şes din mun majo, .iate sînt tineri, la fel ca şi nişti Ion Grigoreanu, Ion Moga şi se afla manevrantul Trandafir Tar-j
sindu-se de sprijinul efectiv al or ţii Retezat. îm păduririle s-au fă maistrul lor, comunistul Teodor Pavel Ileş, începe să se mlădieze,
ganizaţiilor U.T.M. din raion, co cu atît în teren forestier, cît şi în Bozdoc. Fiecare îşi cunoaşte bine pînă cînd ajunge la dimensiunile ţa, cînd se stătea cîte o oră-două\
lectivul acestei întreprinderi a reu- teren degradat. misiunea. Deşi munca de suprave cerute. Postul pe care lucrează ei, din cauza acestor blocări.
ghere a bunei funcţionări a cup cunoscut sub numele de „Postul
I. BRADU toarelor, pentru a se evita rebiita- tir. 2“, este de mare răspundere. VAsupra blumurilor, roşii încă,{
rea oţelului prin ardere, sau da 'Aici se pot produce rebuturi. O ca tentaculele unei caracatiţe cey
Un nou m a g a z i n rea lui la linia de laminare în sta mişcare greşită şi metalul începe caută să apuce prada, se lasă gre- 7
re rece, este importantă, totuşi, să se sucească. Dar asemenea miş biele macaralelor. Acestea depozi-'l
> Printre mecanicii de locomotivă fruntaşi de la depoul Zilele trecute la Gălan s-a deschis mare afluenţă de cumpărători. Nu fiecare dintre cuptorari are grijă cări greşite sînt tot mai rare. tează bluîntirile în stive, iar de aci'
p.F.R. Teiuş se numără şi Aurel Mateiaş, Alexandru Strem- un nou magazin specializat, cuprin- mai în primele două zile s-au des ca în sectorul lui de activitate să se încarcă în vagoane, pentru a\
ţan. Alături de ei se găseşte şi fochistul Ştefan Popa. zînd produse industriale. Spaţios şi făcut mărfuri în valoare de peste fie curăţenie, iar la subsol zgura „Noi ne-am luat angajamentul fi trimise beneficiarilor. Pe una\
bine aprovizionat, noul magazin s-a să fie evacuată la timp. să reducem rebutul cu 10 la sută din macarale îl găsim pe tînărul{
In luna trecută, echipa din care fac parte, întreţinînd lo bucurat încă de la deschidere de o 70.000 lei. , . faţă de admis. Vrem ca după ex Gh. Groza, care, după părerea\
comotiva în bună stare de funcţionare, a economisit 30,9 tone I. CRAŞCA ...Ora 3. Doar 4 ore s-au scurs perienţa laminatorilor sovietici să 'maistrului Pop Victor, este cel¦
combustibil convenţional. de ta începerea schimbului şi au reducem rebutul la zero. Şi o vom mai bun macaragiu din schimb.
in e x c u r s i e şi fost laminate 120 lingouri. putea face" — ne spune tov. Gri In curînd ta cererea sa, va fi pus|
IN FOTO: mecanicii Aurel Mateiaş, Alexandru Strem ţanşi Oamenii sînt mulţumiţi. Toţi se goreanu. De aceeaşi părere sînl în discuţia comuniştilor pentru al
fochistul Ştefan Popa executînd verificarea locomotivei după 70 de elevi din clasele IX şi X-a Gu această ocazie, tinerii excursio grăbesc să nu se piardă nict o cli toţi manevranţii. deveni candidat de partid.
sosirea din cursă. de la Şcoala medie „Avram Iancu“ nişti vor vizita fabrici şi uzine, mo pă. „Fiecare minut pierdut înseam
din Brad, însoţiţi de mai mulţi pro nă 6 tone laminate mai puţin", rie Cu cîlva timp în urmă, la o ?
fesori, au plecat zilele acestea în- numente istorice, mai multe oraşe spune zîmbind comunistul Gaşpăr adunare generală de partid, s-a
tr-o excursie de 15 zile prin ţară. şi staţiuni balheo-clţmaterice. Rădoane. luat hotărîrea să fie îmbunătăţit Schimbul condus de inginerul t
"coeficientul de scoatere: 1 la siită utemist Gheorghe Tudor a mun-{
HOREA POPA Discuţia ar fi continuat dacă pentru oţelurile calmate şi 2 ta cit bine. In acest schimb nu s-au^
n-ar fi fost întreruptă de litemis- sută pentru oţelurile necalmate. produs deranjamente, nu au fost<
opriri, fapt care a făcut ca planuV
tul Ion Iov, cuptorar şef, care ve rAcesl lucru va aduce economii să fie depăşit. De asemenea. în\
noaptea aceea rebutul a fost sub<
nise să-l anunţe pe intelocutorul anuale de peste 1 milion lei. Ho-
admis.
nostru că urmează la laminare tărîrea a început să prindă viaţă.
Colectivul gazetei de perete <
cuptorul său. Peste o clipă hala S-ar putea face mai mult dacă
„FĂCLIA” — laminorul blu-^
ming — C. S. Hunedoara
< /^A V N 'V ^ W ,
