Page 42 - 1961-07

pacL. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2036

. \ Discutînd bilanţul De două ori fruntaş
'' primului semestru

După calculul făcut, şantierul asigurării planului de aprovizio­ Acfiuni lăudabile Co ncurs Despre tovarăşul Alexandru Al- şi-l croiască singur, prin muncă

şi-a îndeplinit şi depăşit sarcinile nare. dea, am auzit numai lucruri perseverentă, pentru că posibili­
bune. De aceea l-am căutat.;
de plan cu 62 la sută. Gît despre — Echipa de zidari condusă de S-a statornicit în activitatea că­ Penîru a populariza în rîndul celor temă. Concursul este dotat eu nume­ vroiam să stau de vorbă cu el. tăţile părinţilor erau sub nivelul
minului cultural din . M ihalţ ca mai largi mase de oameni ai muncii roase premii.
productivitatea muncii şi ea a cres­ tov. Anghel Lovas, este nouă pe din două în două săptăm îni să pre­ Directivele celui de al Ill-lea Congres — II cunoaşteţi pe tovarăşul putinţei de a-l întreţine in
zinte programe artistice. • al P.M.R., Gomiictul regional al femei­ Tragerea Ia sorţi pentru stabilirea A Idea ?
cut în prim ul sem estru cu 27 la şantier, a spus meşterul loan Klein. lor, organizează un concurs pe această cîştigâtorilor va avea loc la centrul şcoală.
Cele două brigăzi artistice de de regiune în ziua de I august a.c. — Da. Lucrează la noi, la sec­
şu tă faţă de gjvgjul pj.arUHcaţ. Gî- D ar dacă şi-ar fi o rg anizat mai ţia Coton — mi-a răspuns tova­ An de an tovarăşul Aldea şi-a
răşa Jiteanu, secretara organiza­
îreie sînt în' m ăsură să âem ohsîre- bine muncă, putea face m ai mult, ţiei de bază P.M.R. pe întreprin­ însuşit temeinic cunoştinţele pro­
dere. Se numără printre munci­
ze că întregul colectiv de m uncă al nu num ai 93 la sută din plan. Or torii fruntaşi ai fabricii noastre. fesionale, reuşind să se numere

şantierului nr. 3 Găjan a m uncit cC tov. L’ovas vrea să-şi suplinească agitaţie şi cele două echipe de Seminarii cu acfivişfil culfurali Ş i unde l-aş putea găsi ? întotdeauna printre fruntaşii fa­
teatru, prezintă alternativ pro­ — in secţia Coton — mi se
Tragere cîe inim ă. Şi acest lucru a lipsurile prin m ărirea num ărului de răspunde. bricii. Harnic la locul de muncă,
In hala secţiei Coton, m aşi­
ieşit cu tărie în evidenţă în cadrul oam eni în echipă şi nu prin creş­ grame interesante. La reuşita spec­ Joi, 13 iulie a.c., în localităţile lila nile împleteau în huruitul lor fi ­ comunistul Aldea este totodată
tacolelor contribuie şi echipa de şi Nădăştia Inferioară, vor avea loc se­ rul de relon subţire ca cel de pă­
consfătuirii de producţie pe linie terea productivităţii muncii. Slabe cor care num ără 105 membri. minarii a i activiştii culturali din raio­ tidului privind construirea socialismu­ ianjen. Muncitorii secţiei supra­ un neobosit activist cultural in
nul Ilia şi oraşul regional Hunedoara. lui la sate şi dezvoltarea agriculturii, vegheau şi conduceau utilajele
sindicală, ţinută recent. Raportul rezultate au obţinut şi echipele con­ In prezent formaţiile artistice au prezentat ia şedinţa plenară a Comi­ care, micşorînd mosoare albe ca formaţiile artistice ale întreprin­
pregătit programe axate pe proble­ La seminarii, unde participă toţi di­ tetului Central al P.M.R. din 30 iu­ un pum n de nea, întindeau în
prezentat a scos în evidenţă faptul duse de Ad. Silvestru, zidar, I. Gris- mele campaniei de recoltare şi treie- rectorii de cămine culturale şi biblio­ nie—1 iulie a.c. şi se vor discuta sar­ dosul acelor o împletitură, albă- derii. Solist in programele dale
riş. La pregătirea lor şi-au adus con­ tecarii salariaţi, se va prelucra Rapor­ străvezie. înaintăm printre ma­
că planul valoric al şantierului a tache, zidar, Florea Bodea, parche- tribuţia Iosif Polhac, M aria Pol- tul tovarăşului Gheorghe Ghcorghiu- cini ale muncii culturale în actuala şini. In faţa noastră, nu departe, de brigadă şi cel mai bun tenor
hac, Florian Usca Iui Vianu, M a­ Dej asupra mersului îndeplinirii Di­ un tînăr ager şi voinic, îşi vedea
fost îndeplinit şi depăşit. De ase­ tar şi Nicolae Enache, instalator riana Breazu, Nicolae Stînea lui rectivelor Gongresului al IH-lea al par­ campanie agricolă. de lucrul său. în corul fabricii.
— Bînsul este tovarăşul Aldea
menea s-a realizat şi sarcina fizică sanitar. Acestea au realizat 80-95 U. ERNEST — arată cineva. Este solistul fa­ Spectatorii care au participat,
bricii „Sebeşul", şi fruntaş la
de predare a num ărului de a p a rta ­ la sută din plan. Gauza constă în corespondent secţia Coton. la concursurile organizate în
Intr-o clipă de răgaz, tovară­
mente planificat. Numai în luna iu ­ slabul randam ent în muncă al lu­ şul Aldea ne-a spu s: anul acesta, l-au putut asculta
— Cintecul l-am îndrăgit mun­
nie un nou lot de 66 apartam ente crătorilor din echipe. Şi acest lu­ cind. Lucrez la fabrica „Sebeşul" pe tovarăşul Aldea ciniînd la
din 1949. Aici am cunoscut ade­
şi-a prim it locatarii în camere con­ cru iese cu atît m ai m ult în eviden­ vărata dragoste de muncă, aici faza raională şi interraională, la
mi-am îndrăgit tovarăşii de mun­
ţă cu cît, în condiţii asem ănătoare Nicolae şi mulţi alţii. Audifiî muzicale că, pentru care cînt. program ul dat în cinstea alege­
O activitate frumoasă se desfă­ Vorbind despre trecutul său,
fortabile, bine lucrate. despre copilărie, am înţeles că rilor sau cu ocazia spectacolelor
a fost nevoit să lucreze de la
De faptele bune din cadrul şa n ­ de muncă, echipele conduse de Lu­ vîrsta de 15 ani pentru a-şl croi. organizate de fabrică în oraşul
un drum în viaţă. A trebuit să
tierului au vorbit atît raportul pre­ cian Nisipaşu, electrician, Dumitru şoară şi în cadrul bibliotecii, a că­ Din iniţiativa comitetului sindicatu­ 1961 s-a încheiat recent cu un concert Sebeş şi în deplasările la Geoa-

zentat în consfătuire cît şi p artici­ Negolţă, m ozaicar, Augustin Zeleru, rei responsabilă este U.T.M .-lsta lui di.i instituţie, la D.S.A.P.O. Deva ghicitoare la care au fost audiate se- g ia şi Galcla de Jos.

panţii la discuţii. Ei au ţinut să săpător-betonîst, Fritz Klein, Nico­ M ariana Breazu. se organizează cu regularitate audiţii lecţiuni din programele anterioare. Printre membrii brigăzii ar­
evidenţieze faptul că întrecerea so­ lae Gîmpeanii, Dumitru Alexandres- Folosind cu pricepere cele mai muzicale pe discuri şi benzi de mag­ Stagiunea următoare de audiţii mu­
netofon în cadrul cărora sînt prezen­ tistice de agitaţie de la fabrica
cialistă a fost mai bine organizată cu, zidari, şi-au depăşit sarcinile adecvate forme de popularizare a tate lucrări ale compozitorilor clasici zicale se va deschide în luna octom­
cărţii, bibliotecara a reuşit să atra­ şi contemporani. brie a.c. de tricotaje se ¦imără şt coma- v
gă peste 500 de cititori activi lă
în ultimul timp, că între zidarll- de plan în medie cu 5-32 la sută. bibliotecă. De la începutul anului Stagiunea de audiţii muzicale 1960- C. TURTUREA p is tul Aldea Alexandru care a -

tencuitori s-a por­ In cadrul con­ corespondent cîntat h cele 3 spectacole date |

nit o întrecere pe sfătuirii de produc­ în oraş şi in turneul dat la )

profesii, iniţiatorul Constructori ţie un loc im por­ aceştia au citit peste 3.000 volume. Miercurea. J
Cu sprijinul comitetului de fe­
el fiind echipa Si construcţii tan t l-a' ocupat şi Faza comunală a concursului culturaf-sporfiv ¦?r
condusă de tova-
problema calităţii ...Mii de tineri din patria noas­

mei au fost organizate 17 cercuri Zilele trecuic, la Teiuş a avut loo pentru buna pregătire corul clubului tră m uncesc şi citită. El r.întă pa­
de citit pe circumscripţii, ale căror faza comunală a concursului cultural- din Teiuş, care a interpretat cîntecete
răşul Nicolae Cîm- lucrărilor. Dacă responsabile fruntaşe sînt colecti­ sportiv al tinerelului. Gu acest prilej, „Republică, măreaţă vatră", „Părinte tria socialistă. în care munca
vistele Ana Dobrescu, Ana Medriş pe scena clubului din localitate, ati drag, partid iubit", „Liberi azi trăim“
pcanu. D ar cu toate acestea în privinţa cantităţilor şantierul a este o melodie pe portativul vie­
întîmpinat greutăţi, apoi în ce pri­
planul pe luna iunie a fost îndepli­ veşte calitatea, aceasta a depins ex­ ţii. Ei ciulă partidul oamenilor
n it doar în proporţie de circa 90 Ia clusiv de oam enii de pe şantier, aii
sută. Care au fost cauzele rămînerli a ră ta t mai m ulţi participanţi la dis­ şi Viorica Breazu. prezentat spectacole formaţiile artis­ şi altele, orchestra clubului, soliştii vo­ muncii, care a luptat ca să se
în urmă ? La această întrebare au cuţii. Ş antierul se m îndreşte cu M. RUG1NESCU tice de pe raza comunei, rcmardndu-se cali Emil Curta şi Ioan Munteanu,
căutat să răspundă atît raportul echipe ca cele conduse de Nicolae iar dintre cititorii artistici Denisa poată astăzi cinta cu inima des­
prezentat în c isfătuirea de produc­ B raicău, tencuitor, I. Bukfelner,
ţie, cîî şi constructorii în cuvîntu! dulgher, Lucian Nisipaşu, electri­ chisă.
lor. E drept că în mare parte nerea- cian, Dumitru Alexandrescu, Nico­
lizarea sarcinii de plan se datoreşte lae Gîmpean, zidari, şi alţii. Dar Marcu. L VLADUŢU1
lipsurilor în aprovizionarea cu m a­ în timp ce aceste echipe se stră d u ­
teriale. Pe şantier materialele au iesc să construiască locuinţe fru­ La bibliotecă, o activitate % -x A. OŢOlU corespondent
sosit în mod neritmic, provocînd moase şi bune, altele dau lucrul
goluri de m ateriale care au cauzat peste cap. Pe bună dreptate a fost < corespondent
întreruperi în munca echipelor. Lip­ criticată echipa condusă de Fran-
sesc astfel m ateriale de instalaţii, cisc Şimon, pentru că la blocul E mai bogată şi multilaterală!
ca vane de băi de 1,500 in., ra d ia ­ tencuiala Ia faţadă are pete, ca şi
toare şi registre pentru încălzire cea condusă de I. Chirilă care, la Pe fişele bibliotecii clubului m i­ cărţi tehnice cu conţinut adecvat Fiimu! zilei / / Contemporanul secolului/ /
etc. De asemenea, şantierul nu a blocurile bară 5 şi 6, a dat lucrări nier din Teliuc sînt înscrişi, pînă muncii miniere, nici o acţiune cu ig»lgl
avut asigurate cantităţile de oxi­ de slabă calitate. Slabă este calita­ în prezent, de la începutul anului, cartea în sprijinul muncii mineri­
gen, plasă de sîrmă pentru rabiţ, tea lucrărilor de zugrăveli, mozaic, 603 cititori cu 1515 cărţi citite. Ci­ lor, pentru răspîndirea în rîndurile !¦ ¦ r
vopsele de ulei, oxizi pentru stropi­ la blocurile bară 2, 5, 6, au arătat fre mici, dacă avem în vedere fap­ lor a concepţiilor ştiinţifice despre
rea faţadelor la blocuri şi altele, mai mulţi participanţi la discuţii. tul că la I. M. Teliuc lucrează lume sau pentru educaţia lor cetă­
necesare pentru satisfacerea volu­ Iar Ia aceasta trebuie ad ău g at făp­ mulţi muncitori, tehnicieni, ingineri, ţenească.
mului de lucru planificat, au ară­ tui că comisia de control calitativ funcţionari. Dar, înafară de aceş­
tat tovarăşii Gh. Lazarovici, insta­ tia, la Teliuc sînt şi alţi oameni ai Com itetul de partid de la I. M.
din şantier nu-şi face datoria. Ea muncii încadraţi în alte întreprin­ Teliuc trebuie să tragă la răspun­
lator, Mircea Cistelecan. Alex. Sza- deri şi instituţii din localitate. Cui dere cu toată seriozitatea conduce­
lucrează sporadic. De asemenea i se datoresc aceste rezultate insu­
bo Vaier Gorcea şi alţii. ficiente în munca cu cartea ? Con­ rea clubului minier din Teliuc şi în
unii m aiştri nu controlează şi nu în ­ ducerii clubului care nu îndrumă primul rînd pe directorul clubului,
— Noi, a a ră ta t tov. N. Braicău, şi nu controlează cu regularitate tov. Gligor Trif, pentru felul neco­
şi temeinic activitatea desfăşurată respunzător în care înţelege să-şi
am dus lipsă de plasă de sîrmă drum ă f a toată răspunderea echi­ de bibliotecă. desfăşoare activitatea.

pentru rabiţ. Şi asta ne-a împiedi­ pele de constructori. De la începutul lunii m artie, de Oamenii muncii din Teliuc, ca
pildă, biblioteca a pregătit doar trei de altfel de peste tot, sînt dornici
cat să facem m ai mult. Fiecare constructor care a luat cu- acţiuni de popularizare a cărţii : să citească, să înveţe cît mai mul­
două recenzii (la romanele „Setea”
— Zilnic pierdem cîte 2-3 ore, vîntul în consfătuirea de producţie a şi „Şumifto din H iroşim a”) şi o te lucruri atît din domeniul pro­
seară literară pe tem a „Mihail Sa- ducţiei cît şi din alte domenii. De
a a ră ta t tov. Ioan Filip, zidar, din a n a 1- at cauzele care au dus la doveanu — viaţă şi opera” . Nici
o recenzie sau o prezentare a unei aceea, biblioteca clubului trebuie să
cauză că nu avem var suficient la nerealizarea sarcinilor de plan pe desfăşoare o activitate bogată, mul­
tilaterală.
punctul de lucru. U rm area ? o pro­ luna iunie, la slaba calitate a unor
V. CHIŞ

ductivitate scăzută. lucrări. In acelaşi timp au scos în

Realizările puteau fi însă mai evidenţă rezulîaTale bune obţinute, Cînd lipseşte preocuparea
mari, au arătat constructorii, dacă metodele de muncă folosite. Gu to­
toate echipele din cadrul şantieru­ ţii şi-au luat angajam ente mobill- Mare le-a fost bucuria cetăţeni­ vit varul. In acest caz zidarii au
lui ar fi m uncit Ia nivelul celor frun­ za'oare, s-au chemai reciproc la în ­ lor din H ărţăgani, raionul Brad, fost nevoiţi să înceteze lucrul.
taşe, dacă şi-ar fi realizat sarcinile trecere pentru a construi mai mult, cînd auziseră că şi în satul lor va
de plan ce le reveneau pe m ăsura mai bine, mai ieftin. începe construcţia noului cămin De-atunci, a trecut mai bine de-o
lună, în care interval au circulat

Achită cultural. Cu toţii ^au fost de acord. fel de fel de adrese către Comite­ La sfîrşitul Fe şantierul străbătut de ne­ V W » AZ' 'N/V'WV*,
obligaţiile contractuale Răspunzînd chemării organizaţiei tul executiv al Sfatului popular din numărate m aşini îşi face loc un
de partid, el au pornit cu avînt la Bălţa, către cooperativa „Minerul”, cursurilor automobil. înăuntru se află Ivan Ermacov num it în postul de di­
Colectiviştii din satul Gîrbo- Miercurea peste 2.300 kg. orz. executarea lucrărilor. N-a lipsit dar toate au fost fără nici un rezul­ Ermacov, eroul film ului nostru. rector al uzinei a avut mult de
va au fost printre primii din A nlcl-o zl în care oamenii din sat tat. Varul n-a ajuns nici pînă as­ Zilele trecute, 52 ceferişti de la Privind m ulţim ea maşinilor care luptat cu greutăţile începutului,
raionul Sebeş care au terminat să nu-şi fi adus cîtuşi de puţin tăzi în H ărţăgani, deşi la mică complexul C.F.R. Simeria, şi-au în­ încălzesc şantierul, Ermacov este
strînsul orzului. Recoltat cu Din primele boabe care au Contribuţia. Azi la săpatul fundaţiei, distanţă se află fabrica de var cheiat cursurile serale de pe lingă purtat de firul amintirilor cu 30 Urmind drumul parcurs de Er­
combina, orzul a dat în medie rezultat de la batoză au achi­ altădată, la zidărie şi tot aşa pînă de la Vaţa. Şcoala medie din oraşul Simeria. de ani în urmă. Este anul în macov, film ul sovietic Contempo­
2.600 kg. la hectar. tat o parte din obligaţiile con­ ce frumoasa clădire a fost ridicată care a început construcţia primei ranul secolului redă povestea
tractuale şi membrii gospodăriei in roşu. Aşa stînd lucrurile, pe bună Avînd condiţii optime pentru în­ uzine sovietice de automobile. vieţii unui om care şl-a închinat
Dornici să se situeze ca frun­ agricole colective „Dr. Petru dreptate, oamenii din satul H ărţă­ văţătură, muncitorii-elevi au depus toată viaţa luptei pentru atinge­
taşi în ceea ce priveşte achita­ Groza" din Sîntuhalm. Ei au In acelaşi ritm au decurs şi lu­ gani, se întreabă, oare Comitetul m ult Interes la însuşirea materiilor rea unor înalte idealuri sociale.
rea obligaţiilor către stat, mem­ predat zilele trecute la baza de crările de finisaj. Meşterii ce u r­ executiv al Sfatului popular din predate, o parte din el, la sfîrşitul
brii acestei gospodării au tran­ recepţie 7.000 kg. grîu, obţinînd mau să execute tencuiala interioa­ B ăiţa a Făcut totul pentru a se ob­ anului şcolar 1960/1961, fiind pre­ -''V'S/N/V
sportat şi predat zilele trecu­ astfel chitanţa nr. 1 pe oraşul. ţine varul necesar, sau mal degra­ miaţi. Printre aceştia se numără
te la b aza 'de recepţie din ră, au venit la timp. Ajutaţi fiind bă există o lipsă de interes din operatorul Vlorel Tripa, Lucia Că­ In o v a ţii şi ra ţio n a liz ă ri
Deva. partea acestuia ? lin, Iosif Răduţ, Gheorghe Dan,
de mai mulţi cetăţeni, munca le-a Mlhai Roşea şi Ioan Hadade. In cursul trim estrului II a.c. la Economiile anuale antecalculatc
GH. TRiPON Cabinetul tehnic al I. M. Teliuc au prin introducerea în procesul de
fost cu spor, pînă într-o bună zl corespondent EM IL C. fost înregistrate 24 propuneri de producţie a propunerilor d inova­
corespondent Inovaţii, raţionalizări şi perfecţio­ ţii făcute de tinerii de la ¦ A. Te­
cînd s-au pomenit că li s-a ispră­

nări tehnice, făcute num ai de tineri. liuc în cursul trim estrului II a.c.

Dintre acestea, 13 propuneri au fost se ridică la suma de 137 551 lei.

„C reşterea electivului de ani­ produşi valoroşi din prăsilă pro­ aplicate în procesul de producţie, 5 Economiile post calculate sînt de
prie. sînt în curs de avizare, iar 6 în 29.600 lei
Şepfeiul gospodăriilor colectivemale pînă în 1965 ia 5,8 m ilioa­ studiu.
In vederea unei furajări raţionale A
ne bovine din care 2,9 m ilio a­

ne vaci, la 7,5 m ilio an e porcine, în continuă creştere în gospodăriile colective, este ne­ Autorii inovaţiilor, printre care De la începutul anului şi pînă
la 13 m ilio a n e o v in e d in c a re
cesar să se vegheze ca furajele, Ing. Ioan V înătoru şi tehnicianul acum la C abinetul tehnic al U.M.C.

8,5 m ilioane cu lînă lin ă şi se- faţă de anul trecut, din care cu credite şi a fondurilor proprii de vaci s-a introdus evidenţa primară a care 3Înt din abundenţă anul a- Lucian Marinescu, secretarul orga­ Zlatna au fost înregistrate 11 ino­
m ifină, dezvoltarea şi îm bună­ porumb pentru siloz 4.759 ha. faţă care dispun, creează condiţii ca la producţiilor de lapte, colectiviştii cesta, să se recolteze şi să se păs­ nizaţiei de bază de Ia sectorul II, vaţii şi raţionalizări, dintre care 7
tăţirea sistem atică a raselor de de 1.954 ha. cît a fost anul tre ­ sfîrşitul anului 1961 gospodăriile fiind direct interesaţi în sporirea treze în cele mai bune condiţiuni, au am plasat Hmltatorii de cursă au fost acceptate, iar 4 aplicate.
anim ale existente, este una din cut, iar gospodăriilor colective li colective din regiune să deţină producţiei de lapte, retribuirea în pentru a li se asigura acestora o pentru a fi acţionaţi direct de ber­
principalele sarcini care ne stau s-au repartizat din Izlazurile comu­ 26.200 capete bovine, din care majoritatea gospodăriilor colective calitate superioară. Să nu se mai becul îm pingătorului la manevrarea P rin tre Inovaţiile de seam ă se
în faţă în dom eniul agricu ltu rii" 11.461 vaci, 8.000 porcine, din ca­ făcîndu-se în funcţie de aceasta. repete cazurile din anul trecut cînd vagonetelor în culbutor. Acest sis­ num ără cea a tov. ing. Ştefan Puş­
(Din Raportul prezentat de tovarăşul nale suprafaţa de 36.367 ha. pe re 2.500 scroafe şi 75.000 ovine, suprafeţe Însemnate de fineţe natu­ tem este mai robust şi nu se poate caş, întitulată „M işcarea indicilor
Gheorghe Gheorghiu-Dej la plenara bază de contracte încheiate pe timp 'din care 40.000 cu lînă fină şi se- Un capitol im portant în activi­ rale au răm as nerecoltate ori au defecta. de consum la alcool etilic şi sulfura
G.G. al P.M.R. din 30 iunie — 1 iu­ de 5-10 ani. mlfină. tatea gospodăriilor colective în fost recoltate tîrziu, pierzîndu-se de carbon prin condensarea produ-
lie a.e.). din valoarea lor nutritivă. In ve­ Mecanicul frezor Vlorel Bara s-a
Datorită măsurilor luate în ve­ Pînă la data de 22 iunie a.c. s-au vederea dezvoltării şeptelului îl derea obţinerii unei producţii spo­ gîndit la m ărirea siguranţei 'de ex­ şilor de reacţie volatili”. Fiind pusă
in regiunea noastră num ărul de derea asigurării unei baze furajere procurat 'de către gospodăriile co­ constituie asigurarea adăposturilor. rite de lapte, va trebui acordată o ă- tragere a prăjinilor şi sapelor de
animale proprietate obştească a co­ îndestulătoare, starea de întreţine­ lective, sub asistenţa personalului In acest an este planificat a se tenţie deosebită acţiunii de însilozare foreze. Astfel, Iul îi aparţine ino­ în aplicare, inovaţia aduce economii
lectiviştilor este în continuă creş­ re a animalelor proprietate obşteas­ da în folosinţă 194 grajduri pen­ a furajelor şi în mod deosebit, a vaţia „Sistemul îm bunătăţit al dis­
tere, existînd largi posibilităţi ca zoo-veterinar, numai din credite, porumbului pentru siloz. pozitivului de extragere a prăjini­ anuale de peste 60.000 lei.
pînă la sfîrşitul anului planul de că este mult mal bună, înregis- 3.263 vaci, 3.090 viţele, 3.112 oi tru bovine, 130 pentru porcine şi lor înţepenite la forezele „U raleţ”.
strîndu-se o creştere a producţiei şi 354 scroafe, evidenţiindu-se în 84 saivane. Iri afară de asigurarea unei fu­ De asemenea, fiind aplicate şl
cum părări atît din credite, cît şi de lapte de 205 litri pe cap de rajări corespunzătoare, este nece­ Pînă nu de mult consumul de ca­ raţionalizările mecanicului Ioan
din fonduri proprii să fie îndepli­ vacă furajată, faţă de aceeaşi pe­ această acţiune gospodăriile colec­ Cu toate rezultatele bune obţinu­ sar să se aibă în vedere realiza­ blu la excavatoare eră măre. Prin M agda : „Schim barea lagărelor cu
nit. rioadă a anului trecut. tive din raioanele Ilia, Sebeş, Orăş- te pînă în prezent, este necesar să rea integrală a construcţiilor nece­ inovaţia excavatorlstului Petru To- frecare printr-un dispozitiv de la­
tie şi Alba. sare adăpostirii întregului efectiv de pliceanu de ă în făşu ră o rezervă de găre cu rulm enţi” şi „Dispozitiv
La 1 iunie a.c., gospodăriile Anul acesta s-a prevăzut mă­ fie luate m ăsuri eficiente pentru rea­ animale. cablu pe tambur, se realizează anu­
colective din regiunea noastră de­ rirea spaţiului de adăpostire pentru Există totuşi o răm înere în ur­ lizarea integrală a planului de cum­ al o economie de 19.812 lei. de încărcarea materiilor prime în
ţineau 21.075 capete bovine, din anim ale cu 9.437 locuri la cornu­ mă nejustificată la procurarea de Ţinînd cont 'de faptul că în toa­ malaxoare”, aceste raţionalizări
care 8.780 vaci, 6.796 capete porci­ tele m ari, 1.653 locuri la porcine şi viţele. Este adevărat că sînt gos­ părări, atît din credite cît şi din te ramurile economiei naţionale,
ne, din care 1.652 scroafe şi 60.273 26.650 locuri la ovine. fonduri proprii, accentul deosebit oamenii muncii duc necontenit lup­ aduc valoroase economii.
capete ovine. podării colective ca cele din Cut, punîndu-se pe cum părarea de vi­ ta pentru îndeplinirea sarcinilor
Gospodăriilor colective din regiu­ Draşov, Miercurea. Biscaria, To- ţele. trasate de Congresul al Ill-lea al Avansuri colectiviştilor
In ceea ce priveşte producţia de nea noastră li s-au alocat credite teşti, Şoimuş, Sălciva etc. care şi- partidului, gospodăriile colective din
lapte pe cap de vacă furajată, a- din p artea statului pe term en lung au realizat integral planul de cum­ Trebuie îm bunătăţite necontenit regiunea noastră au datoria să nu In zilele de 9 şi 10 iulie, la gospo­ In afară de bani, colectiviştii din
ceasta a sporit în anul 1961, faţă părări la viţele. Iri schimb, gospo­ rasele de animale existente, printr-o precupeţească nici un efort pentru dăria agricolă colectivă din Pricaz, Pricaz au mai primit drept avans cîte
şi fără dobîndă în valoare de creşterea continuă a efectivelor de s-au împărţit colectiviştilor avansuri două kg. orz şi însemnate cantităfi
rde anul trecut, cu peste 200 litri. 18.599.000 lei pentru cum părări de dăriile colective 'din Bunila, Alun, m ai bună organizare a acţiunii de- animale proprietate obştească, m ij­ în bani şi în produse. Fondul de de brînză.
vaci, juninci şi viţele şi 4.500.000 Tisa, Toltia, Beriu etc. au realizat însăm înţărl artificiale, 'dueîndu-se loc im portant 'de în tărire economi- 54.670 lei — revenind cite 5 lei Ia
Pentru realizarea sporului de e- lei pentru procurarea m aterialelor In mică proporţie această sarcină, 'co-organizatorică a lor, de creşte­ ziua-muncă — împărţit colectivişti­ Gei mai harnici colectivişti, au prjh
repartizate cu preţ redus, necesare lupta în continuare contra sterilită­ re a veniturilor şi deci a nivelului mit sume mari de bani şi cantităţi iţte
fective şi de producţie, s-a pre­ construcţiilor de adăposturi pentru iar unele din ele nu procuraseră ţii. 8e trai. lor, a fost realizat din vînzarea pe semnate de produse. Printre ei se nţh
animale. încă nici o vlţea la data de 22 Iu­ bază de contract a produselor anima­ mără şi Anuţa Popa care a primit
văzut în planurile de producţie ex­ nie a.c. La ora actuală în regiunea noas­ aproape 900 lei, Ioan Şerban 805
Folosirea cu chibzuinţă a acestor liere. Mitică Hanciu 640 lei şi mulţi ăiţtC
tinderea suprafeţelor cultivate cu De asemenea, la unele ferme 'de tră sînt un num ăr de 114 G.Ă.<3.;

dante de nutreţ cu încă 8.104 ha. uri care folosesc cu succes metoda'

însăm înţărilor artificiale, obţinînd