Page 43 - 1961-07
P. 43
H i . 2IÍ3S m v m t i SOCIA LISMO LVI pag. 3
LA U. M. C. ZLATNA Din munca Cu cheltuieli mici, producţie
femeilor
%Activitatea gazetelor din raionul Brad mare şi de bună calitate
de perete —mal vie! Fier vechi penfru întrecerea furnaliştilor de la sec brigăzile de la furnalele 1 şl 2 au
©ferării ţia a Il-a a C.S. Hunedoara a cu elaborat numai fontă de bună ca
Una din formele cele m ai largi şi introdus diverse dispozitive etc.“ noscut în cursul anului curent o în litate, declasatele fiind reduse la
In prima jumătate a anului sufleţire deosebită. Acest lucru do zero.
de agitaţie scrisă este gazetă de pe^' Ne întrebăm cum şi cii ce a a ju curent, femeile din raionul vedeşte că furnaliştii vor să-şi res
Brad au colectat şi predat pen pecte cuvîntul pe care şi l-au dat a- Aceeaşi atenţie au acordat fur
rete. In uzine, fabrici, mine şi îţi ta i acest articol pe m unoitoril în tru oţelăriile patriei cantitatea tunci cînd au pornit- iniţiativa dc naliştii hunedorenl şi reducerii chef-
dc 5.116 kg. fier vechi. a realiza planul fiecărei luni cu cel tuielilor de producţie. Drept urm a
alte unităţi ea trebuie să îndepli- t- treprinderii, privind 6 sarcină atît puţin o zi mai devreme. re, în primul semestru al anului,
In acţiunile patriotice dc co la furnalele combinatului din Hu
nească rolul de propagandist, agi 3e im portantă cum este califatea ? lectare a fierului vechi, o con Pe tov. Gheorghe Roman, şeful nedoara s-au realizat peste 7.400.000
tribuţie de seamă au adus to secţiei l-am găsit în biroul servi lei economii la preţul de cost pla
tator şi organizator colectiv al ma Brintr-o înşiruire de m ăsuri d ă : varăşele Elena Faur, Octavia ciului de planificare a secţiei. îşi nificat.
Rfşcuţă, Rozalia Benea, Felicia nota înlr-un carneţel cîteva cifre
selor în lupta pentru îndeplinirea „S-ău aplicat metode noi, s-a îm Rişcuţa, Lucia Purdu etc. pe care le discuta cu şefa servi Aceste succese fac ca numele
ciului. Cifrele notate erau mici dar multor brigăzi şi echipe fruntaşe,
planului de stat. bunătăţit deservirea agrégatelo^ aveau o semnificaţie deosebită. Eie printre care cele conduse de Ioan
ilustrau un început promiţător, ilus
Experienţa a dovedit că acolo s-au confecţionat etc., am spus
unde gazetele de perete sînt în d ru prea puţin. P e cititor îl interesea
m ate îndeaproape de organizaţiile ză oamenii, procedeele de muncă
'de partid, ele îşi pot îndeplini eu ale fruntaşilor, experienţa lor, cum
adevărat rolul pentru care au fost au reuşit să se situeze în frunte şi
alte probleme legate mai direct de
create.
Să analizăm activitatea gazetei munca lor.
Un articol asem ănător este şi cel
centrale de Ia U.M.G. Zlatna şi a trau rezultatul întrecerii furnalişti Bîldea, Remus Hriţcu, Alexandru
celorlalte gazete de perete din ca in titu la t: „Cum este organizată în Larg aciiv samfar lor din primele zile ale acestei luni.
trecerea socialistă“. Autorul, loan O laru, Slmion Jurca să fie mereu
drul secţiilor. De Ia începutul anului şi pî — Am început şi luna aceasta pe panoul de onoare al harnicilor
Vasiu, s-a mulţumit să arate prin nă în prezent, în raionul Brad bine — spuse tovarăşul Roman.
Colectivul de mu'ncă de la U.M.G. cîteva fraze modul de orga'nizare a au activat 188 echipe sanitare Sînt perspective să întrecem reali siderurgişti de la Hunedoara.
Zlati i şi-a luat ca angajam ente pe întrecerii socialiste, fără să scoată care au controlat starea de igie zările din luna trecută. Şi le vom
acest an depăşirea planului pro în evidenţă rezultatele obţinute în nă şi curăţenie la 1.750 de gos întrece. Posibilităţi avem. Furnaliştii hunedorenl sînt hotă-
ducţiei globale cu 2 la sută, redu muncă pe brigăzi, echipe, oameni. podării.
cerea preţului de cost cu 0,4 la su Intr-adevăr, cifrele arătau un fapt rîţi să ridice tot mai sus steagul
Gele mai bune rezultate Ie-a demn de remarcat. Intre 1 şi 6 iu
tă, realizarea unei economii de Pe lîngă faptul că articolele tra obţinut circumscripţia sanitară lie, la furnalul nr. 5 s-a realizat întrecerii socialiste, să obţină noi
nr. 2 din oraşul Brad, pe lîn un indice mediu de utilizare de
500.000 lei, reducerea consum urilor tează problemele la general, şi com gă care activează 20 de echipe 1.214 kg. fontă pe fiecare m.c. vo victorii în sporirea producţiei de
specifice Ia principalele sortim ente bativitatea acestora este redusă. sanitare. lum util de furnal. Prin sporirea
Ediţiile sînt lipsite de articole cri indicilor de utilizare a agregatelor metal.
în medie cu 21 la sută, precum şi tice şi caricaturi, parcă în uzină Printre femeile care au activat furnaliştii de la cele două furnale
depăşi.vj: productivităţii muncii pla totul ar merge ca pe roate, n-ar cu multă tragere dc inimă tn ale secţiei au dat în perioada a- A. 2.
nificate cu 1 Ia sută. exista lipsuri în muncă, precum şi cadrul echipelor sanitare, se nu m intită în medie zilnic cîte 104 to
unele abateri de la disciplina de mără tovarăşele Marta Indrieş, ne de fontă peste sarcinile de plan. F aţă de avutul obştesc Moderna fabrică de zahăr
Ur.. ..ind activitatea gazetei de producţie. Elena Giuceanu, Maria Borca toată grija! Kongmoon din R. P. Chineză.
perete ce'ntrale, de la prima ediţie şi altele. Acest lucru reprezintă o continua
a acestui an şl pînă în prezent, re Dacă aşa stau lucrurile la gazeta re firească a realizărilor preceden IN FO TO : Intr-mia din
Cosfumaşe te. Ei au înregistrat lună de lună secţiile fabricii.
iese că în decursul acestui timp, nu penîr^ copii succese remarcabile în întrecerea
a fost publicat decît un singur m a centrală, 'nici gazelele de perete ale desfăşurată pentru realizarea unei
terial pe tema calităţii producţiei, secţiilor nti stau mal strălucit. La Femeile din comitetul de pă producţii cît mai mari de fontă de
unul pe tema întrecerii socialiste şi secţia Il-a, articolele nu se schim rinţi de pe lîngă căminul de zi calitate m ai bună şi cu cheltuieli La iniţiativa Comitetului orăşe şi alte valori în sum ă de 9.000 lei. BOX
unul privind reducerea consum uri bă cu regularitate, iar la secţia I-a din oraşul Brad, au ajutat !a mai mici. nesc de partid Hunedoara, a avut Un alt exemplu îl constituie ca
confecţionarea costumaşelor na loc o şedinţă de analiză asupra ac In vederea întîlnirii de dumi
lor specific.. Restul articolelor s-au muncitorii fruntaşi în producţie sînt ţionale necesare copiilor ia pro In această acţiune, s-au antrenat tivităţii privind recuperarea pagube zul lui Constantin Munteanu, care, nica viitoare cu selecţionata de
gramele artistice pe care le nu num ai funaliştii din secţia a lor provocate avutului obştesc. Din după ce suferise o condam nare de box din Oraviţa, Minerul Vul
ocuoat mai mult de grijă faţă de popularizaţi pe baza unor tabele prezintă în cadrul căminului de Il-a, ci şi cei diri secţia a I-a. Aşa referatele prezentate, cît şi din dis 6 ani închisoare corecţională pen can a susţinut duminică o gală
zi. se face că între 1 ianuarie şi 6 iulie cuţii, au rezultat o seamă de lip tru delapidare, a fost angajat, fără de antrenament cu echipa Mi
ocrotirea sănătăţii omului, de con nominale, fără a se indica în drep furnaliştii combinatului din Hune suri în aplicarea dispoziţiunilor le să i se verifice trecutul, în funcţie nerul Lupeni. Gala a revenit
Gele 20 de tovarăşe care au doara au elaborat cu 20.845 tone gale în acest domeniu de activitate, de calculator de salarii la secţia boxerilor din Vulcan cu scorul
tribuţia femeilor la realizarea pla tul fiecăruia nici m ăcar pentru ce muncit la costnmaşe. au depus fontă mai mult decît prevedeau sar printre care şi lipsa de vigilenţă, construcţii m etalice a C.S.H. Aici, de 11-5. Iată şi cîteva din re
nului de producţie şi de problemele anume a fost evidenţiat, care sînt 250 ore muncă patriotică. cinile de pian. uşurinţa şi superficialitatea în se timp de un an, prin falsuri în sta zultatele înregistrate :
internaţionale. Analizînd articolele meritele sale în muncă. lecţionarea şi angajarea cadrelor. tele de salarii şi listele de avans,
apărute, rezultă că ele au fost scri Confribisfia Preocupările de zi cu zi ale fur Unele conduceri de unităţi au an- el a sustras din avutul obştesc CATEG. UŞOARA: I. Stama-
se din fugă, tratînd problemele ta Faţă de cele constatate, se im comitetului do sprijin peste 29.000 lei. Pentru faptele sale te (Minerul Vulcan) bate Ia
general. pune ca tovarăşii din comitetul de naliştilor pentru descoperirea şi gajat în funcţii de gestionari, per- el a fost judecat la faţa locului şi puncte pe Fr. Solomon (Mine
La Baia de Criş, 22 femei punerea în valoare de noi re soane incorecte, necinstite, cu an condam nat la 9 ani închisoare co rul Lupeni); CATEG. MUSCA:
Să luăm, de pildă, articolul inti partid şi birourile organizaţiilor de din comitetul de sprijin de pe zerve interne sînt ilustrate şi de tecedente penale. recţională şi confiscarea averii. I. Nieula (Minerul Vulcan) ba
tulat „Lupta pentru o calitate su bază, să ajute mai concret, mai ope lîngă casa de copii au reparat faptul că procentul de declasate la te la puncte pe I. Tomba (Mi
peri u..ă a produc','?i“ — semnat rativ colectivele de redacţie ale ga saltelele, cearceafurile şi feţele fonta elaborată pe primul semestru Cîteva exemple vor ilustra modul Un alt caz petrecut a fost la nerul Lupeni) ; CATEG. SEA4I-
de ing. Cornelia Deoancă şi publi zetelor de perete, să urm ărească din de pernă, • depunînd 83 ore ’ de al anului a fost redus Ia jum ătate în care se mai practică angajarea I.C.R.A. Hunedoara care a angajat GREA : A. Chetroi (Minerul
cai la 15 ianuarie a.c. Vorbind des timp munca acestora, să vadă în ce muncă potriotîcă. unor asemenea persoane. Astfel, la prin transfer de la T .A .P L , pe Vulcan) învinge prin abandon
pre calitatea produselor întreprin m ăsură articolele contribuie la îm faţă de admis. In anumite zile, sau cooperativa „M uncitorul” din Căian, Aron Motoc, fost condam nat pentru pe St. Măcăsescu (Minerul Lu
derii, iov. Deoan " scrie: „Aten bunătăţirea muncii, la înlăturarea MARIA MUNTEANU a fost angajat în funcţie de ges- infracţiuni îndreptate îm potriva a- peni). CATEG. PANA : Stama-
ţia întregului colectiv al uzinei lipsurilor, la intensificarea luptei corespondentă chiar perioade mai lungi, cînd s-a tionar Constantin Micu, care în vutului obştesc. te Stanciu (Minerul Vulcan)
noastre este îndreptată înspre o pentru îndeplinirea cu succes a an scurt timp, a sustras bani şi alte meci egal cu Fr. Şmiguleţ (Mi
producţie de calitate, în care scop gajamentelor luate. acordat atenţia cuvenită calităţii, valori în sum ă de peste 50.000 lei, Exemplele date mai sus şi, în nerul Lupeni).
s-au luat măsuri pentru îm bunătă faptă pentru care a fost condam mod deosebit, dispoziţiunile în vi
ţirea indicilor de utilizare ai utila De asemenea, organizaţiile de v. ; .\iKÎ. ........- '•¦*'*•* *• nat la 12 ani închisoare corecţio goare impun colectivelor de condu N. ROVENŢA
jelor şi agregatelor. partid, trebuie să orienteze în per nală şi confiscarea averii. cere din întreprinderi şi instituţii corespondent
m anenţă ate'nţia colectivelor de re La sfîrşiîul să fie mai vigilente în angajarea
Pentru folosirea întregii capaci dacţie ale gazetelor spre cele mai Gospodăria colectivă din Sîntă- şi selecţionarea cadrelor. Avutul
tăţi de producţie a instalaţiilor s-au măria de Piatră a angajat în func obştesc este deosebit de preţios. Să-l
'ap!jcat metode noi în tehnologia de im portante şi m ai acute probleme ţie de contabil pe Octavian Fleşeru, păzim cu grijă, să nu-1 dăm pe
’fabricaţie, s-a îm b unătăţit deservi şi să analizeze periodic activitatea care înainte de angajare suferise mîna unor persoane necinstite!
rea agregâîeldr, r u confecţiq'nat gazetelor de perete. cinci condamnări pentru diferite in
fracţiuni îndreptate împotriva avutu IOAN RETEGAN
S. ORBONAŞ lui obştesc sau a cetăţenilor. De la în procuror şef al oraşului Hunedoara
cadrarea sa în funcţia de contabil,
A JU TO R P R E JO S Bilanţul muncii depuse de munci crările au obţinut calificativul Octavian Fleşeru a sustras cereale
torii ceferişti de la Atelierul L re „foarte bine”. Ca urmare a calită
In. dimineaţa zilei dc 7 iulie a.c. Ajuns la biroul de mişcare, meca gional C.F.R. Alba lulia în cursul ţii reparaţiilor şi întreţinerii efec — OOO— mn mognmuL
1n staţia Simeria-călători era mare nicul Baltă se angaja să remorce cele sem estrului I a.c. s-a încheiat cu tuate, restricţiile de viteză s-au re
forfotă. Ceferiştii lucrau de zor la ma două trenuri cu fier vechi de la li deosebite realizări. Planul de re dus cu 26 la sută. In aceeaşi pe  cfiuni
nevrarea vagoanelor. Partida de ma nia şase. Din discuţiile ce mai ur paraţii şi întreţinere a liniei ferate rioadă productivitatea muncii a
nevră executa introducerea şi scoate mară între impiegatul de mişcare şi a fost realizat în proporţie de 100 crescut cu 5 la sută, realizîndu-se
rea vagoanelor de la magazie. Şeful mecanic, a reieşit că pînă acum norma
de tură împreună cu pilotul garau încă tehnică de remorcare era stabilită pe la sută. Cei 138 km. de linie fe totodată o depăşire a producţiei glo g o s p o d ă re ş ti
un tren peste cel de la linia şase. secţia Sîmeria-Peştiş la 1.530 tone, iar
La un moment dat staţia deveni supra în urma unui schimb de experienţă rată de a căror întreţinere în bu bale de 4 la sută şi o reducere a Aşezată pe malul Tîrnavei, în 1.3 IULIE I9III
aglomerată. Pentru ca circulaţia trenu s-a dovedit că norma poate fi spo conjurată de lanuri de gnu şi
rilor să nu fie stînjenită, se simţea rită cu 300 tone. ne condiţiuni de circulaţie răspun preţului de cost de 0,8 la sută. porumb, comuna Mihalţ îşi PROGRAMUL 1: 6,30 Gîntece popu nească; 13,30 „Holde aurii“ — pagini
nevoia unui ajutor. schimbă faţa de la o zi la alta. lare romîneşti; 7,30 Sfatul medicului: literare; 15,45 Intermezz-ouri de mu
Trenul ce urma să fie remorcat avea de atelierul, la recepţie, conform VîOREL. BIMBEA Oameni gospodari, mihălţenii Cura de nămol pe litoral; 8,00 Din pre zică uşoară; 16,30 Melodii populare
Trecînd cu locomotiva prin staţie, 79 vagoane cu 2.344 tone, deci cu un benzii căruciorului de control, lu maistru muncesc cu drag pentru a-şi fa sa de astăzi; 9,30 Roza vînturilor; 11,45 olteneşti; 17,35 Muzică uşoară sovie
pentru a remorca un tren la Peştiş, supratonaj de 514 tone. Avînd locomo ce comuna tot mai frumoasă. Muzică de estradă; 15,10 Melodii tică ; 19,30 Din activitatea sfaturilor
mecanicul Ioan Baltă îi spuse fochis tiva bine întreţinută şi alimentată, -JSS- Mobilizaţi de deputaţi, cetăţenii populare romîneşti; 16,15 Vorbeşte populare; 20,20 Noapte bună, copii:
tului : mecanicul avea convingerea că va pu participă cu entuziasm la lucră Moscova I ; 16,45 Gîntece marinăreşti; „Dihorul“, poveste populară ucrainea
tea remorca trenul în cele mai bune NO TA rile de construcţii ce se efec 17,25 Goncert de muzică populară ro- n ă; 21,10 Emisiune pentru sate; 21,15
— la priveşte Ioane, ce se mai tru condiţiuni Aşa stînd lucrurile, cefe tuează. Valoarea celor 23.000 mînească ; 18,,30 Cronica economică ; Părinţi şi copii; 22,00 Muzică de dans;
desc cei de Ia mişcare din cauza li riştii s-au pus vîrtos pe treabă. Lă Măsuri şi... ore muncă patriotică .efectuate 18,40 Muzică uşoară; 19,05 Tinerejea 23,15 Goncert de noapte.
niilor ocupate. Uite I au combinat două cătuşii de revizie au pregătit trenul de la începutul anului şi pînă ne e dragă I (reluare); 19,45 Giclul
trenuri încărcate cu fier vechi pe o din punct de vedere tehnic conform in De cîteva luni de zile O.C.L. Ali gazin pe toi centrul oraşului cu spa acum, depăşeşte suma de 70.000 „Compozitorul săplămînii Joseph Haydn BULETINE DE ŞTIRI: 5,00. 6,00,
singură linie. <Be ar fi să le remorcăm strucţiunilor de serviciu, iar operatorul mentara interraionala Deva a găsit ţiu mic şi personal puţin, centrul lei. Printre cele mai importante
noi. Le dăm un mare ajutor elibe- R. G. i-a asigurat cale liberă pînă la cu cale să ia o măsură, pasă-mi-le de desfacere ,S p ic u l" este mereu realizări de pînă acum sînt con (emisiunea a IlI-a); 22,50 Piese de 7.00, 11,00, 13,00, 15,00, 17,00, 19,00,
rîndu-le o linie. destinaţie. pentru îmbunătăţirea deservirii aglomerat. Din această cauză, de strucţiile magazinelor universale
populaţiei. Din cele trei sau patru servirea se face defectuos. din Cistei şi Mihalţ, finisarea mare popularitate interpretate de Rita 22,30, 23,52 (programul I) ; 12,00
Părerea fochistului se potrivi cu a întreaga garnitură a ajuns în sta centre de pline existente în centrul căminului cultural din A4ihalţ,
ţia Peştiş fără nici o întîrziere. Toate aceste lucruri le cunosc to curăţirea suprafeţei de 500 ha. Streich. 14.00, 16,00, 18,00, 21,00, 23,00 (pro-'
mecanicului. Gum să nu-i ajute pe oraşului Deva au făcut unul singur, varăşii din conducerea O.C.L. A li păşune, plantări de pomi şl gramul 11).
EMIL CREŢU altele. PROGRAMUL II: 12,10 Muzică
cei de la mişcare cu care de altfel impiegat de mişcare specializat. N um ai că ideea „spe mentara, ba chiar şi cei de la sec
Cele mai trumoase rezultate uşoară; 13,00 Muzică populară romî-
trebuie să lucreze în strînsă colaborare. în mobilizarea cetăţenilor din
c ia liz ă r iin u şi-a adus roadele ţiunea comercială a sfatului popu circumscripţii le-au obţinut de
putaţii Nicolae Stînea, AAarian
scontate. De cînd cu aplicarea aces lar al oraşului Deva. Dar în ţaţa Barna şi Mihai Dobîrtă.
tei măsuri deservirea cu pline a măsurilor necesare asigurării des R. MIHAI
populaţiei se face în mod cu totul facerii în bune condiţiuni a plinii, ' CIIEM inW FICf,
nesaiisfăcălor. Fiind un singur ma se pare că sînt greu de urnit.
¦fcJBiSaSl ^ ^?MtgtU!gB^-.atBg»aS5H3BaKS«arîgBG!B3mig3g3gl3BBmSgaB7B3ÎSEgHa
13 IULIE 1961
am intite au fost remediate Cu toate DEVA : Contemporanul secolului; cunoscut . ZLA T N A : Nu vreau să
acestea mai persistă încă unele de Katia Katiuşa ; HUNEDOARA: In- mă în so r; IL IA : Pescarii din Ar
ficienţe. La oţelăria M artin nr. 2, tîlnire în întuneric; PETROŞANI: hipelag ; SEBEŞ : In pragul furtu
laminorul bluming, cocserie, se în
In ziarul nostru nr. 1900 din 3 fe respectiv 0,20 la sută rebut. Acea de la aceeaşi secţie s-a scris în nota calcă disciplina tehnologică, panoul La ordin, să tr ă i ţ i ; D ragostea şi n ii; ORĂŞTIE : Toată lumea rîde,
bruarie anul curent a fost publicat sta înseamnă că ajutorul ziarului a critică „Neglijenţa — o cauză a cu evidenţa operativă a întrecerii cu
un articol, intitulat „La laminorul fost primit, că intr-adevăr s-aii luat rebutului“ apărută în nr. 1952 din in librării pilotul secund; ALBA IU LI A : Un cîntă şi d a n se a z ă ; B ăd ăran ii; HA
de 800 mm. al G. S. Hunedoara re m ăsuri, în fine, că m uncitorii rdln 4 aprilie. In acest m aterial s-a a ră - Reşiţa continuă să fie singurul strigăt în stradă : In pragul furtu ŢEG : A iîndrie; BRAD: 7 mirese
butul poate fi redus“. In articol secţie, datorită activităţii depuse au tat că schimbul condus de ing mijloc de cunoaştere a rezultatelor; 0000<>‘ OOO n ii; SiM ERIA: Muntele; APOL- pentru 7 fra ţi; LON EA : Hanul din
erau scoase în evidenţă anumite reuşit să ridice necontenit calitatea Ioan Mîjoc, prin nerespectarea pro cantităţi mari de fier vechi conti O O
ripsuri care au dus la rebutarea laminatelor. cesului tehnologic rebutează cu re nuă să zacă nfestrînse la staţia de DUL DE S U S : Portretul unui ne S p e sa rt; TEIUŞ : Cîntecu! mării.
unei însem nate cantităţi de metal. g u laritate zeci şi sute de tone oţel granulare a zgurii, în spatele halei O LITERATURA POLITICA
S-a arătat, printre altele, că neres- Articole care au criticat anumite de pregătirea trenurilor de turnare
pectarea disciplinei tehnologice şi ă lipsuri în activitatea diferitelor sec- In articolul „Aţi putea munci mai de la O.S.M. nr. 1, în timp ce la o V. I. LENIN Opere alese, iW AAZW W S
muncii, , activitatea defectuoasă a bine, tovarăşi lam inatori 1“ , publi oţelării nu există stocul tampon ne
controlorilor tehnici de calitate, spri PUBLICATE cat în nr. 1983 din 11 mai s-a sem cesar. o voi. I. Ediţia a 15-a ANUNŢ
jinul insuficient acordat colectivu nalat că din cauza unor abateri g 908 pag. — 23,90 lei
lui respectiv de către oţelăria M ar ţii şi organe din combinat au mai tehnologice, la laminorul bluming Considerăm că altfel s-ar fi pre
tin nr. 1 au făcut ca în luna ianua apărut în ziar. Aşa bunăoară, în se produce mult rebut, că marcarea zentat situaţia dacă organele viza g (pergamoid) Întreprinderea de electricitate
rie procentul adm is de rebut să fie num ărul 1901 din 4 februarie, cel m aterialului livrat nu se face co te (şi îndeosebi comitetul de partid P Ed. politică
depăşit cu circa 90 la sută. i n t i t u l a t ,,S ă-ţi fi singur contro rect. A fost criticat comitetul sin 0 V. I. Lenin Opere com- Sibiu
lor“ se referea la o seamă de ab a şi conducerea combinatului, ar g plete, voi. 4 (1898 —
Iri răspunsul trimis redacţiei con- teri de la tehnologia elaborării oţe dicatului pentru faptul că a scăpat g aprilie 1901). Ediţia a SEX IEC (0 Y :
lului, datorită cărora colectivul oţe- din vedere popularizarea rezultate fi analizat lipsurile sem nalate şi O Il-a 604 pag. — 12
rducerea secţiei ne-a inform at că ar lăriei Martin nr. 1 a depăşit consi lor întrecerii cu m etalurgiştii din — Reparaţii capitale, mijlocii şi curente la orice tip şi m ărim e;
derabil rebutul admis în prima lună Reşiţa, conducerile oţelăriei Martin ar fi luat m ăsuri de îndreptare. Din Iei (pergamoid) de transform atori de putere şi electrom otoare.
ticolul respectiv a fost adus la cu a an u lu i; despre activitatea nesatis nr. 2, a cocseriei, pentru anum ite păcate masa de cititori ai ziarului
făcătoare a unor echipe de oţelari deficienţe în activitatea secţiilor res n-au putut fi inform aţi despre acest ED. POLITICA | — M odificări a caracteristicilor transform atorilor de putere şi!
noştinţa întregului colectiv, că se pective. lucru deoarece organele respective electromotoare.
n-au comunicat nimic ziarului des V. I. Lenin Despre con
vă trece la luarea m ăsurilor cores Recent, în urma unui raid anche pre măsurile luate. strucţia de partid — Reparaţii capitale, mijlocii şi curente la orice tip de se p a ra to ri,;
tă efectuat cu ajutorul coresponden (reeditare) 872 pag. întrerupători şi comutatori electrici, dispozitive mecanice de reancla-
punzătoare î'n vederea lichidării de In .scopul întăririi eficienţei m a — 20,40 Iei (perga 5 sare (U .G P.).
ficienţelor sem nalate. De la data ţilor voluntari din combinat, ziarul terialelor critice publicate în presă,
moid) Ed. politică — Recondiţionare fizică (uscare, filtrare, centrifugare) a uleiului]
primirii răspunsului au trecut apro- a publicat u'n articol critic la adre conducerea partidului a stabilit că V. I. Lenin împotriva re 3e transform ator cu instalaţie fixă şi mobilă.
organele vizate sînt datoare să le
jpe 5 tuni de zile. Care este acum sa conducerii combinatului, a comi studieze, să ia m ăsuri de îndreptare vizionismului („Biblio- o — Verificarea mijloacelor de protecţia muncii din instalaţii elec-J
a lipsurilor şi să comunice re teca marxist-leninis- g ^ trice (mănuşi dlelectrice, ştăngi etc.).
situaţia la lam inorul de 800 mm. tetului de partid, pentru faptul că zultatele . acestor măsuri redac tă") 664 pag. — 12,25 g $ Inform aţii se pot primi zilnic între orele 7-12 la telefon 9680 sau
ţiei. Oare conducerea tehnică şi co > în scris pe adresa : întreprinderea de electricitate Sibiu, strada Uzi-
clin G. S. Hunedoara ? în incinta C.S.H. deşi există mari mitetul de partid al combinatului Ed. politică o - nel nr. 3.
siderurgic Hunedoara nu cunosc * * * V. I. Lenin — X
Tncepînd cu februarie, lună de lu- rezerve de fier vechi, acestea stau acest lucru ? Dacă îl cunosc — şi /w w »
răspunsurile primite de redacţie Scurtă schiţă biografi- g
bă rebutul a fost sub procentul ad nevalorificate. atestă acest lucru — este necesar că. Traducere din lim- o
să ţină cont de el.
mis. In lunile aprilie, mai iunie, Este adevărat că marc parte din ba rusă 168 pag. — c
3,05 lei Ed. politică a
faţă de 0,32 la sută cît reprezintă lipsurile semnalate prin articolele
OOOOOQQOOOOOOOOOOOOOOOOO
adm isul, s-a realizat 0,24, 0,17 şi