Page 44 - 1961-07

pag. 4
ULTIMELE ŞTIRI*ULTIM ELE ŞTIRI
PEST
[gSSlíiíE
Memorandumul delegaţiei sovietice Ba m
de-a 32-a sesiune a Consiliului Economic
si Social al 0. 1. ii.
G E N E V A 11 (Agerpres). TASS
transmite:
După cum s-a aflat la Geneva,
delegaţia sovietică la cea de-a 32-a
sesiune a Consiliului Economic şi
Social al O.N.U. a adresat repre­
zentanţilor tuturor ţărilor mem­
bre ale Consiliului un memoran-
j'dum cuprinzînd măsuri menite să
rişureze lichidarea cît mai grabnică
a consecinţelor economice ale co­
lonialism ului şi crearea condiţiilor
favorabile dezvoltării rapide a e- ar fi oportun să se convoace în- şi la măsurile pe care guvernele avut loc în regiunile Alger, Cons- partam ente an vizitat palatul pre­
conomiei naţionale a ţărilor slab tr-un viitor apropiat o conferinţă ţărilor membre ale O.N.U. inten­ tantinne şi Blida. Au fost captu­ şedintelui Franţei şi au înaintat pe- posturile de rad io Ulan; B ator au te din în tre a g a lume, de popoa­
Idezvoltate.
„A tît timp cît o ţară rămîne
slab dezvoltată din punct de ve­
d ere economic, atît timp cît în sis­
temul ei economic se simte moşte­
nirea trecutului colonialist, ea este
ameninţată de pericolul înrobirii
economice şi al subminării inde­
pendenţei sale politice. N u se
poate considera că colonialismul a
fost lichidat definitiv atît timp
cît nu au fost smulse profundele
şi multiplele sale rădăcini econo­
mice“, se spune în memorandum.
D elegaţia sovietică propune să Proiectul de rezoluţie cere g u v e r'
se elaboreze în cadrul O .N .U . un
,program internaţional pe termen
lung. Principalul scop al acestui
iprogram trebuie să fie asigurarea
1unui ritm al dezvoltării economice
a ţărilor slab dezvoltate care să
1le perm ită să biruie într-o perioadă lor.
istorică scurtă deosebirea profun­
dă dintre economia lor şi econo­
mia ţărilor din lume dezvoltate
din punct de vedere industrial.
In memorandum se subliniază merţului, dezvoltarea ram urilor ci­
constituţia impusă de Anglia
lipseşte poporul din Rhodesia de nord
de dreptul de a se conduce singur
LONDRA 11 (A gerpres).
Populaţia africană din colonia
engleză Rhodesia de nord cefe
cu hotărîre independenţă şi p ă ­
răsirea federaţiei Rhodesiei şi
Nyassalandtilui creată în mod
artificial de guvernul englez, A-
fricanii resping constituţia ela­
borată de M inisterul Coloniilor
al Angliei pentru Rhodesia de
nord. Partidul unit al indepen­
denţei naţionale, cel m ai influ­
ent partid politic african din
Rhodesia de nord, a declarat că
constituţia pe care A nglia vrea
s-o impună nu face decît să per­
manentizeze dom inaţia albilor şi
lipseşte pe africani de p o sib ili­
tatea de a-şi conduce s in g u ri
ţara.
Luînd cuvîntul la 9 iulie în
faţa celor 2.000 de delegaţi ai
conferinţei P artidului unit al in-
(Urm are clin ziarul
-„Drumul socialismului“ nr. 2035)
in ciccasii: vreme mi-a căzut
în miini cartea aviatorului ame­
rican Frank Everest, intitulată
„Omul care a zburat mai repe­
de decît toţi“. Numele autorului
îmi era cunoscut, aşa că am ci­
tit cu interes cele scrise de a-
cest om care a obţinut ceea ce
a dorit, cu preţul unor sforţări
de neînchipuit.
Totul era firesc piuă la ca­
pitolul al 13-lea intitulat „Cu­
cerirea Cosmosului“. Citind a-
cest capitol am fost cuprins de
un sentiment de ură şi dezgust.
Everest scria:
,,Sint ferm convins că pri­
mul cuceritor al Cosmosului va
'deveni stăpîn al Pămîntului.
Nu-i neapărată nevoie ca soar­
ta oamenilor să fie hotărîtă de
o ţară mare şi puternică. Chiar
o ţară mică şi relativ slabă va
putea stăpîni lumea cu ajutorul
navei cosmice, dotată cu rache­
te purtătoare de bombe atomi
ce. Această ţară, avînd în mii-
/iile sale o navă cosmică şi ar­
me nucleare, poate ataca duş­
manul din spaţiul cosmic, fără
să fie supusă în acelaşi timp
'contraloviturilor. Victoria ei va
fi sigură“.
Despre ce (ară mică vorbea
Everest, nu cumva despre Ger­
mania lui Adenauer ? In orice
caz, aceste afirmaţii absurde
miroseau de la şapte poşte a
fascism inveterat.
Nu, nu pentru înrobirea al­
tor popoare şi ţări tind oame­
nii sovietici spre Cosmos. Efor­
turile titanice ale guvernului
¦nostru şi a şefului său, Nîkita
Sergheevici Hrusciov, sînt în­
dreptate nu spre scopuri agre­
sive, ci spre menţinerea păcii
în Iunie.
Cucerirea Cosmosului de că­
tre poporul nostru este legată
cte progresul impetuos ,al ştiin­
ţei şi tehnicii în ţara noastră.
{Mă gîndeam la faptul că zbo­
rurile cosmice vor ajuta ştiin-
Redacţia şi adm inistraţia ziarului : Deva str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189 ; 75. Taxa plătită în num erar conform aprobării D irecţiuoii Generale P.T.T.R. nr. 263,320 din 6 noiembrie 1949. — T iparul „6 August“ — Petroşani
că actuala activitate în domeniifÎ
înlesnirii dezvoltării economice a
ţărilor slab dezvoltate este nesa-
tisfăcătoajre. M embrii acestei orga­ jutoare suficiente pentru întreaga
nizaţii internaţionale, se ipatic în
document,- trebuie să respingă în­
cercările unor state de a folosi
steagul O.N.U. în scopurile lor
egoiste, încercări încurajate de
actuala conducere unipersonală a
O.N.U.
Delegaţia sovietică consideră că
internaţională pentru a contribui
nu numai la smulgerea rădăcinilor
economice ale colonialismului, ci
şi la crearea în lume a unor con­
diţii în care încă în timpul actualei dă încă de pe acum pe ordinea de
generaţii s-ar putea lichida pretu­
tindeni mizeria, foametea, bolile
şi analfabetismul.
D e asemenea delegaţia sovietică
a prezentat la 10 iulie un proiect
de rezoluţie care prevede măsuri
în vederea lichidării şomajului şi
creşterii folosirii braţelor de mun­
că în ţările membre ale O.N.U.
nelor statelor membre ale O.N.U.
ca; în cadrul posibilităţilor lor să
ia măsuri cu caracter economic şi
social pentru a obţine reducerea
rapidă şi substanţială a şomaju­
lui şi uşurarea situaţiei şomeri­
Documentul sovietic propune să
se asigure lărgirea legăturilor eco­
nomice internaţionale, lichidarea
discriminărilor în domeniul co­ exam ineze cu to ată seriozitatea m ilitar şi nevoilor m ilitare ale
=8©®®=
dependenţei naţionale, care a a-
vut loc la Brocken H ill, Kenneti
K aunda, preşedintele acesfţţil
partid, a declarat, p otrivit ştirii! în problema Berlinului“.
transm ise de corespondentul din
Rhodesia de nord al agenţieil
Reuter, că „Federaţia, de care
guvernul englez se cram ponează
cu atîta disperare, este so rtită
d isp ariţiei şi că nici un m iracol
nu o mai poate salva“. K. K a­
unda a arătat că partidul lui va
începe o campanie îm potriva a-
cestei federaţii şi a cerut ca a.-
fricanilor să li se ofere posibili-:
falea de a-şi conduce singuri
ţara.
Corespondentul agenţiei Reuter
subliniază că, de team a unor de­
m onstraţii ale populaţiei locale,
în Rhodesia de nord autorităţile
coloniale iau m ăsuri poliţieneşti
excepţionale.
DRUM UL
ţel să răspundă la multe în­
trebări şi, poate, la cea rhfxt.
emoţionantă pe care şi-au pus-o
vreodată minţile omeneşti —
Clipi s-a format Universul. O
altă problemă tot citit de im­
portantă pe care o ppaţe clari­
fica pătrunderea omiilui îh
spaţiul cosmic şi zborurile pe
planetele învecinate> o consti­
tuie originea vieţii.
Conform calculului probabili­
tăţilor, există milioane de pla­
nele asemănătoare cu Păinîn-
tul nostru, pe care ar putea
exista viaţă biologică. încă în
vechime, marele gînditor Gior-
dano Bruno a emis ipoteza deş-
pre diversitatea infinită a lu­
milor locuite de fiinţe vii.
Această idee îndrăzneaţă a fost
dezvoltată şi larg râspîndiîă
de. marele învăţat rus MifiaiU
Lomonosov. Probabil că pe inuţ-
te planete există fiinţe cugetă­
toare, care au o istorţe cu mult.
mai îndelungată de cît oamenii
şi, desigur, se află pe o treap­
tă de dezvoltare cu ihult mai
înaltă.
In văzduh se simţea adierea
primăverii. Şi în familia noas­
tră domnea o atmosferă pti-
măvăratică: se născuse a doua
fetiţă, căreia i-am dat un nume
corespunzător cu anotimpul
respectiv — Galocika. O plini-
bani, prin cameră în braţe şi
îi cîntam :
Gálea este mare
Dulce ca o floare...
Dar n-aveam timp prea mult
ca s-o alint — trebuia să merg
la cosmodrom. Acolo avea loc
ultima verificare înainte de lan­
sarea navei noastre cosmice cu
animale de experienţă şi cu un
manechin în fotoliul pilotului.
Cosmodromul este un loc în-
ULTIMELE ŞTIRI * ULTIME L E ŞTIRI
vile ale industriei şi construcţiilor,
înfăptuirea unui larg program de
liicrări publice, acordarea unor a-
perioadă de şomaj.
Potrivit proiectului de rezoluţie,
secretariatul O.N.U., în colaborare
cu O rganizaţia Internaţională a
Muncii şi cu alte instituţii specia­
lizate, urmează să elaboreze un ra­
port cu privire la şomaj şi la fo­
losirea braţelor de muncă, precum
ţionează să le ia pentru reducerea
şomajului. Se propune celei d e-a
3Î!-a sesiuni a Consiliului Econo­
mic şi Social al O .N .U . să inclu­
zi a celei d e-a 34-a sesiuni punc-
ţul special cu privire la situaţia
îh acest domeniu.
Presa americană despre cuvîntarea
rostită de SSJ. Hrusciov la Kremlin
W ASH IN G TO N 11 (A gerpres)
Din unele com entarii ale pre-
. sei am ericane în leg ătu ră cu cu-
vîntarea ro stită de N. S. H ruş-
. ciov, preşedintele C onsiliului de
M iniştri al U.R.S.S. la recepţia
organizată la Kremlin în cinstea
absolvenţilor academiilor m ilita­
re, reiese că cercurile guvernan­
te din S.U.A. nu sînt dispuse să
propunerile constructive ale U-
niunii Sovietice în cele m ai im­
portante probleme internaţionale
In num ărul său din 10 iulie
ziarul „W ashington Post and
Times H e ra ld “ m enţionează că
„prim a reacţie a diplom aţilor a-
m ericani se reduce la încercarea
de a se debarasa de propunerile
lui N. S. Hruşciov cu privire la
convocarea conferinţei de pace
Ziarul lasă totodată să se în ­
ţeleagă că m ilitarii Pentagonu­
lui vor să profite de m ăsurile
luate de Uniunea Sovietică în
scopul în tă ririi sistem ului ei de
apărare, pentru a spori şi mai
m ult bugetul m ilitar al S.U.A.
care, şi fără aceasta, este exa­
g erat de m are. A firm aţia z ia ru ­
lui este confirm ată de declara' ?ţrita. tatu lu i de pace, propuneri pă-t
oficială din 10 iulie făcută die mi-
n istru l de Război al S.U.A., M c­
N am ara. El a spus că „în urm a
cercetărilor asupra situaţiei for­
ţelor arm ate precum şi a studie­
rii noului buget au fost adoptate
de la ri Gagarin
pilot-cosmonaut al U.R.S.S.
Erou al Uniunii Sovietice
tins, aflat la distanţă de şo-
seţe. Este deservit de personal
calificat — ingineri şi tehni­
cieni. Aici se montează şi se
pregătesc pentru lansare rache­
tele puternice care poartă na­
vele cosmice. De aici îşi iau ele
zborul spre cer.
Ni s-a arătat un cline cu bla­
na de culoare roşcată cu pete
întunecate. L-am luat în braţe.
Gîntărea nu mai mult de şase
kilograme. L-am mîngîiat, iar
el mi-a lins, încrezător, mina.
Şemăna cu căţetandrul nostru
din satul natal, cu care mă pi­
casem îrl copilărie.
— Cum îl cheamă ? — ani
întrebat.
Deocamdată nu avea nume, era
înregistrat provizoriu doar cu un
număr. Să trimiţi în Cosmos un
pasager fără nume, fără bule­
tin de identitate ? Unde s-a mai
văzut una ca asta ? Şi, pe loc,
ni s-a propus să-i născocim uri
nume. Au fost găsite vreo zece
nume de clini. Dar nioiunul nu
se potrivea cu acest căţeluş roş­
cat. deosebii de drăgălaş. In
qcel moment am fost cjiemqt,
'iar eu i-am dat drumul din bra­
ţe şi i-am sp u s:
— Drum bun, Zviozdocika.
Toţi cei de faţă au hoiârţt:
să i se dea numele de Zviozdo-
'cikd. Gu acest nume a rămas
ş i aşa a fost nunîit apoi şi în
ziare. ¦’ " \
Cu un sentiment de venera­
ţie contemplam gigantica con­
strucţie, asemănătoare unui
turn sau unui far. In jurul ei
DRUMUL SOCI ALISMU LUI
I ţsaaBrafWPWPBKBBWHBBWBBBMWW
Lil
Forţele democratice din Franţa
cer guvernului să înceteze războiul
din Algeria
PARIS 11 (Agerpres).
Cartierul general al Armatei de
eliberare naţională a Algeriei -
dat publicităţii un comunicat în
care anunţă că în a doua jumătate
a lunii iunie au avut loc puternice
lupte între unităţile Armatei de
eliberare şi trupele franceze. 28
de poziţii militare franceze au fost
atacate şi au fost organizate opt
ambuscade. Unităţile algeriene au
distrus mai multe puncte de sprijin
şi au întrerupt în mai m ulte locuri
căile de comunicaţie ale inamicu­
lui. Lupte deosebit de violente au
rate mari cantităţi de muniţii şi
echipament militar. Un număr în­
semnat de soldaţi francezi au tre­
cut de partea Armatei de elibera­
re naţională a Algeriei.
In acelaşi timp, ministrul de
Război al Franţei, Messmer, răs-
punzînd la o interpelare în parla-
m ăsuri în vederea sporirii pute­
rii (nucleare şi nenuclearc ale fo r­
ţelor arm ate“
O altă con .. : ' a acestui
Tapt: o constituie d eclaraţia din
11 iulie a secretaru lu i Casei' AN
ue pen tru problem ele presei, Sa-
linger. care a arătat că preşe­
dintele Kennedy a dat indicaţii
în sensul analizării bugetului
Statelor Unite.
Lipsa de dorinţă a cercurilor
influente din S.U.A. de a da
ascu ltare glasu lu i ra ţiu n ii şi db
a privi în mod realist problema
germ ană; este dovedită şi de a r­
ticolul de fond al ziarului „New
York Tim es“ care îşi exprim ă
nem ulţum irea că N. S. H ruşciov
d invitat pe preşedintele Kennedy,
pe prim ul m inistru M acinillan
şi preşedintele de Gaulle să ducă
tratative. în. legătură cu T ratatu l
de pace cu G eripania, fără să
in v ite/şi reprezentanţi ai repu­
blicii 'de la Bonn. Ziarul „New
York Tim es“ se plînge că N. S.
Hruşciov „am eninţă din nou cu
încheierea tratatului de pace“
încercând prin aceasta să defăi­
meze propunerile U niunii Sovie­
tice cu privire la încheierea T ra­
frunse de grija sinceră pentru a-
sigurarea securităţii europene şl
pentru lichidarea focarului de
război pe care îl reprezintă Ber­
linul occidental.
MO
Irebăluiau oamenii, care pă­
reau nişte pitici. Am urmărit cu
interes ultimele pregătiri pentru
startul rachetei purtătoare şi a
navei cosmice. Cu ajutorul lif­
tului a fost ridicată Zviozdoci­
ka şi tovarăşii ei de drum, au
fosi-apoi aşezaţi în cabina în­
chisă ermetic. Verificare, verifi­
care şi încă odată verificare la
toate sistemele. Se apropia tim­
pul fixat. Acuşi-acuşi va fi dat
semnalul ele lansare.
In aceste clipe aveam impre­
sia că nu, Zviozdocika, ci eu
sînt pregătit pentru plecare, mă
vedeam parcă acolo, sus, în ca;
bina navei cosmice îndreptate
spre cer. Presimţeam că din
toţi, probabil mie îmi va fi dat
să zbor primul.
— Tot aşa te vom conduce şi
pp tine, litri ? — mi s-au adre­
sat colegă.
Toată ziua am rămas cu im­
presia celor văzute. Nava în­
conjurase deja globul terestru
şi fusese readusă în raionul
fixaţ. Specialiştii — biologi şi
medici — o cercetau deja pe
Zviozdocika, care suportase in
mod excepţional întregul zbor.
Dar eu 'continuam să mă gin-
dese la cele ce se întîmplaseră
sub ochii mei, şi urmau foarte
'oprind să se intîmple şi c i
mine. In urechile mele răsuna
înpa bubuitul auzit în timpul
startului, prin faţa ochilor se
mai perindau încă valurile urla <
şe de flăcări, pe care le-a lăsat
înj, urnia sa racheta. Dar toate
acestea tiu mă speriau, ci, din
contră, mă extaziaţi. Miram d-
mintii atunci de cuvintele bri­
gadierului mustăcios de la uzi­
na: difirLinberţi, pe care acesta
hi l'e spusese nouă, ' ucenicilor
care ne feream cuprinşi de
ment, a anunţat că în perioada 1
noiembrie 1954 — 1 octombrie
1960 în cursul operaţiunilor m ili­
tare din Algeria şi-au pierdut via­
ţa 15.200 de soldaţi şi ofiţeri fran ­
cezi. In afară de aceasta 23.000 de
persoane au fost rănite.
Forţele democratice din Franţa
cer guvernului să înceteze cît mai
grabnic războiul din A lgeria cu
toate consecinţele lui prin relua­
rea im ediată a tratativelor cu gu­
vernul provizoriu al Republicii A l­
geria. Delegaţii de mame ale sol­
daţilor francezi din diferite de­
t'ţii cuprinzînd această cerere. P e­
tiţiile sînt semnate de un număr
mare de mame franceze.
Uniunea femeilor franceze a
dat publicităţii o declaraţie în care
condamnă recentele represalii sân­
geroase împotriva participanţilor
la dem onstraţiile paşnice din Al­
geria şi cheamă toate femeile, şi
în primul rînd mamele soldaţilor,
să se pronunţe şi mai categoric
pentru restabilirea păcii prin tra­
tative cu guvernul provizoriu al
Republicii Algeria.
Uniunea republicanilor progre­
sişti a dat publicităţii o declaraţie
în care se subliniază că guvernul
francez, care a întrerupt în mod
unilateral tratativele de la Evian,
trebuie să reia aceste tratative
pentru a se ajunge la o adevă­
rată autodeterminare care presu­
pune unitatea poporului algerian
şi integritatea teritorială a Alge­
riei, inclusiv Sahara.
Agravarea crize? economice
„Toate săptămânalele engleze
de duminica, relatează agenţia
F ran ce P'resse, s‘-au ocupat de
agravarea crizei economice a
A ngliei“ . „Este evident, scrie îţi
editorialul său „O bserver“, qă
M area B rţţanie va treljui să fţţcă
foarte curţryd faţă celei m ai g ra ­
ve crize economice din ultim ii
zece ani“.
Intr-adfevăr, săptăm îna trecută,
la 4 iulie, s-a an u n ţat în mod
oficial că în cursul lunii iunie
rezervele v alu ta re ale M arii Bri-:
tanii au scăzut cu 47 m ilioape
lire sterline, aju n g în d la nive-i
Iul cel m âi1 scăzut din luna m ar-
tie 1960. „ P rin urm are, re la te a ­ d ja se află într-o stare de „m aJ
ză agenţia France Presse, în ul­
timele 5 luni, aceste rezerve s-ati
m icşo rat cu 14 la sută. In a-
ceeaşi zi Selwyn Lloyd, m inis­
tru l de Finanţe ql Angliei, a a-
n unţat Camera Comunelor că în
prim ul trim estru al acestui an
m '¦
spaimă de jăraticul fontei to­
pite :
— Focul e puternic, apa e
mai puternică decît focul, pil-
mîntul e mai tare ca apa, dar1,
omul este mai puternic de cît
toate.
Acasă, Valea m-a întrebat do
ce sînt emoţionat şi unde îmi
petrec, în general, vremea.
— Zbor în Cosmos... Pregă­
teşte-mi valiza — ain încercat
eu să scap cu o glumă.
— Deja ţi-am pregătit-o —
mi-a răspuns Valea.
Mi-am dat seama imediat că
ea ştie tot.
Âm culcat fetiţele, am cinat
şi apoi între noi doi a avut loc
o discuţie serioasă. I-am spus
că într-adevăr primul zbor at­
omului în Cosmos bate la uşă
şi că, probabil, acest zbor mi
se va încredinţa mie.
— Pentru ce tocmai ţie ? —
m-a întrebat Valea. Nu se vor
simţi neîndreptătiti tovarăşii
tăi?
I-am explicat cum am putut,
de ce alegerea va putea să cadă
pp mine. Mi-am dat seama după
faţa V\alei care devenise beHIA
oasă, după privire, după tremu­
rat buzelor şi a vocei sale, că.
Valea se şi mîndreşte cu acest
lucru, dar se şi cam teme şi iţu
vrea să mă îngrijoreze. Toată
noaptea n-am închis ochii, am
vorbit împreună, amintindu-ne
'de trecut, şi făcînd planuri de
viitor. Ne vedeam, parcă, fe­
tiţele deja mari, măritate, iar
noi alintam deja nepoţeii; în­
treaga viaţă se perinda prin faţa
ridastră fără războaie şi vrajbe,
aşa cum ne-o închipuiam noi
că va fi în comunism.
Iar cînd ne-am săturat de dis­
cuţii şi am întrebat-o pe Valea
ce părere are despre evenimen­
tul care mă aştepta, ea mi-a
răspuns aşa cum trebuie să răs­
pundă o. co.msomoliştă
— Dacă ai încredere în tine
— mergi cu curaj!... Totul va fi
bine... ¦ r;j
(Va urma)
Cu prilejul celei de-a 40-a aniversări a revoluţiei populare
din Mongolia
Parafe m ilita ri şi demonstraţia
oamenilor muncii din Ulan Bator
ULAN BATOR 11 (A g erp res),
TAŞS transm ite:
Cu prilejul celei de-a 40-a a-
niversări a revoluţiei populare
din M ongolia, în piaţa Suhe-
B ator din U lan B ator au avut
loc la 11 iulie p a ra d a m ilitară
şi dem onstraţia oamenilor m un­
cii. La trib u n a m ausoleului lui
Suhe-B ator-C ioibalsan s-au aflat
conducătorii partidului şi guver­
nului R. P. M ongole, conducăto­
rii delegaţiilor străine.
După defilarea unităţilor gar­
nizoanei din U lan Bator, a a ¦
vut loc dem onstraţia oam enilor
muncii. D em onstranţii purtau
portrete ale lui M arx, Engels,
Cuvîntarea radiodifuzată
J. Jedenbal
ULAN BATOR 11 (A g erp res).
TA§S transm ite:
In d im ineaţa zilei de 10 iulie este c in stită de forţele p ro g re sis­
transm is cuvîntarea rostită de J.
Ţddenbal, prini-secretar al C.C.
al P.P.R.M., preşedintele C onsi­
liului de M iniştri al R. P. M on­
gole.
J. Ţedenbal a felicitat poporul
morigol cu prilejul celei de-a
40-a aniversări a revoluţiei
populare.
Oamenii muncii din ţara noas
tră, a spus el, întîm pină aceas­
tă d a tă m em orabilă cu m ari suc.
cese în muncă în domeniul con­
Scad rezervele de devize străine ale Japoniei
T O K IO 11 (Agerpres).
Potrivit datelor oficiale publica­
te la Tokio, rezervele de devize
străine ale Japoniei au scăzut în
luna iunie a.c. cu 54 milioane de
dolari. Agenţia France Pressc a-
rată că această scădere urmează
a Angliei
productivitatea muncii a scăzut
cu 1 la sută şi că A nglia „trece
p rintr-o epocă extrem de în g ri­
jo ră to a re “ .
„îndemnata scădere a rezerve­
lor valutare anunţata la 4 iulie,
relatează agenţia France Presse,
precum şi îngrijorarea expri­
m ată de m inistpul de F inanţe în
ceea ce priveşte evoluţia s itu a ­
ţiei econonrice, au provocat la
5 iulie o nouă scădere a valo­
rilor acţiunilor la bursa din
L ondra şi o nouă scădere a cu rsu ­
lui lirei sterlin e“ . B u rsa din Lori-: tetul executiv al P artidului Co­
rasm “ relatează aceeaşi agenţie :
„cum părătorii au dispărut com-
Comentariul zilei
plet, îri tim p ce oferta p ersiste n ­
tă face să scadă continuu cursul
acţiunilor. In cursul zilei de 5
iulie acţiunile cele m ai .bine co­
tate au scăzut cu doi şilingi, iar
de la jum ătatea lunii mai, de
cînd a început scădterea generală
a acţiunilor, valoarea acestora
s-a m icşorat în medie cu 14 la
sută“.
„A nunţarea în săptăm îna tre­
cută a scăderii rezervelor de aur
şi de dolari ale Angliei, scrie
săp tăm în alu l „S u n d ay Tele-;
graph“, a provocat un şoc pu­
ternic cercurilor guvernamentale
Adevăratele proporţii ale epui­
zării resurselor valutare engleze
sînt însă şi mai mari, ele fiind
cam uflate de sprijinul tem porar
acordat lirei sterline de către u-
nele bănci europene, sprijin pe
care în prezent nu se poate
conta“.
In faţa agravării crizei econo­
mice, relatează săptăm înalul
„Observer“ „guvernul intenţio­
nează să adopte m ăsuri draco­
nice“. In prim ul rînd, relatează
săptăm înalul, guvernul va intro­
duce noi impozite şi va reduce
Dezastruoasa situaţie
econom ică a Spaniei
M A D R ID 11 (Agerpres).
In ultimul său număr săptămî­
nalul britanic „Economist“ a pu­
blicat o serie de analize ale e-
conomiei spaniole, subliniind simp-
tomele dc crize evidente în aceas­
tă ţară. In intenţie, ciclul de re­
portaje din „Economist“ urmă­
reşte să justifice „necesitatea“ u-
nei intervenţii mai active a capi­
talurilor occidentale, pe calea in­
vestiţiilor şi pe calea unei strînse
colaborări politice, eventual prin
atragerea directă a Spaniei în a-
lianţa atlantică. Dar, datele ana­
lizate dc publicaţia britanică cons­
tituie totodată o recunoaştere a
faptului că criza este generată dc
însuşi natura regimului franchist
şi că o rezolvare adevărată a si­
tuaţiei nu poate veni decît prin
înlăturarea acestui regim.
„Prin însuşi natura sa — scrie
„Economist“ — regimul care s-a
instalat la putere în Spania după
războiul civil apasă economia ţă ­
rii... O personalitate proeminentă
din lumea economică, a caracterizat
economia spaniolă drept „o eco-
Nr. 2036
Lenin, ale conducătorilor R. P.
Mongole, pancarte cu diagrame
şi machete ilustrînd marile rea­
lizări ale poporului mongol.
Parada m ilitară şi demonstra-:
ţia oamenilor muncii, la care au
p a rtic ip a t peste 120.000 de oa-:
m eni, au d u ra t m ai bine de două
ore. ,
In d u p ă-am iaza zilei de 11 iu­
lie pe stadionul central din Ulan-
Bator, J. Sambu preşedintele
Prezidiului M arelui H ural Popu­
lar a deschis Nadomul — săr­
bătoarea tradiţională a poporu-'
lui m ongol în c ad ru l căreia am
loc diferite competiţii sportive,
jocuri, mari serbări populare.
strucţiei socialiste. îm preună cu
noi, m area noastră sărbătoare
rele frăţeşti ale puternicului la­
găr socialist, în avangarda că­
ruia păşeşte prietena noastră cea
mai credincioasă — Uniunea Soj
vietică.
După ce a p arcu rs calea do
40 de ani de lu p tă şi victorii, a'
declarat în continuare J. Ţeden-
ba,l, p a tria n o a stră , care se află
în plină înflorire a forţelor sal«
creatoare, păşeşte într-o nouă
perioadă a dezvoltării sale
perioada încheierii construcţiei
socialism ului.
celei înregistrate în cursul lunii
mai, cînd rezervele de devize ale
Japoniei au scăzut cu cifra record
de 69 milioane dolari; astfel îneît
într-o perioadă de două luni, Ja­
ponia a pierdut 123 milioane do­
lari din rezervele sale dc devize.
diferite ajutoare fam iliale, încer-.
cînd astfel să arunce în spin a i
rea oam enilor muncii întreaga
povară a dificultăţilor provocate
de criză. „Un lucru este sigur,
scrie „Sunday Times“ : guver-.
nul va rezista cu toată energia
Îa presiunile în legătură cu spo­
rirea salariilor“. El adoptă m ă­
suri care vor duce ţa o creştere
şi mai mare a preţurilor la m ăr­
furile de la rg consum , la „în ­
gheţarea“ salariilor şi la creştea
rea şomajului — relatează „Rey-1
riold’s N ew s". V or fi reduse şi
m ai m ult cheltuielile p entru ne-<
voile a s ig u ră rilo r sociale. Corni-:
m unist din M area B rifanie a a-
d re sa t la 10 iulie un apel către
lucrătorii din sindicale prin care
cheamă să se opună cu hotărîre
cam paniei dezlănţuite de patroni
şi guvern împotriva nivelului de
trai al oamenilor muncii şi îm ­
potriva drepturilor sindicale. „A-
ceastă campanie, se spune în a-
pel, se desfăşoară în perioada
unor dificultăţi economice cres-
cînde, cînd guvernul conserva­
tor am eninţă că „îngheţarea“
salariilor atentează la dreptul la
grevă şi la drepturile şefilor de
secţie“ .
R eferindu-se la criza prin ca­
re trece Anglia, ziarul „Daily
W orker“ arată că una din cau­
zele principale ale dificultăţilor
financiare ale acestei tari sînt
„îm povărătoarele cheltuieli m ili­
tare care sînt m ai m ari decît ale
celorlalle ţări capitaliste din E u­
ropa“. Anglia, arată ziarul, chel­
tuieşte 200 de m ilioane de lire
sterline pe an numai pentru în­
treţinerea trupelor sale în stră i­
n ătate. ,,Nu-i de m irare deci, că
Anglia cheltuieşte mai puţin pen­
tru dezvoltarea industrială decît
oricare din ţările capitaliste din
E uropa şi că din punct de vede­
re al producţiei, dezvoltării eco­
nomice şi comerţului exterior stă
m ai p ro st decît oricare dintre a.-
ceste ţă ri“.
I. IO N ESC U
nomie de pradă, o economie de
tipul pe cafe ar impune-o o ar­
mată de cotropire într-o ţară cu­
cerită“.
Această metodă de guvernare e-
conomică — se arată mai d ep ar­
te în articol — este caracteristică
pentru Spania franchistă. „Aşa-
zisul Institut Naţional pentru In ­
dustrie, constituit pentru acordarea
fondurilor .guvernamentale în di­
ferite _sectoare ale industriei, este
cunoscut în Spania ca o etichetă
ăscunzînd birocraţie excesivă...“ .
Rezultatele unei asemenea poli­
tici sînt evidente pentru oricine.
Şomajul industrial a crescut sim­
ţitor, atingînd totalul de 300.000
de oameni, 10 la sută din totalul
braţelor de muncă folosite în in­
dustrie. M ajoritatea salariaţilor îşi
văd veniturile reduse ¦la- două
treimi. Şi, adaugă corespondentul,
;,numai măsuri de siguranţă stric­
te, întărite încă printr-un decret
îh toamna trecută, au putut preîn-
tîmpina izbucnirea unor dezordini
serioase în principalele oraşe şpa*
niole“.?fí "
'• ^