Page 45 - 1961-07

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢl-VAf
| Anui S ili. Nr. 2037
1st p r im u l s e m e s t r u
re zu lta te bea® — Iu cel
de«ai d o ilea şl m a i bunel
Colectivele de muncă din între­
prinderile regiunii au încheiat cu
?tfeces o nouă etapă de muncă,
fpuptîn'd cu însufleţire pentru tr a ­
ducerea în viaţă a sarcinilor -mă-
Veţe tra sa te de Congresul al III-
iea al P.M.R. muncitorii, Inginerii
şi tehnicienii din numeroase între­
prinderi şi-au îndeplinit sarcinile
(ţe le reveneau în prima jum ătate
'a anului cu m ult înain te de te r­
men, dînd patriei peste plan im­
portante cantităţi ‘de produse. In
fruntea acestei lupte s-au situ at şi
Be data aceasta harnicii m uncitori
din industria grea — bravii noş­
tri mineri şl siderurgişti.
Desfăşurînd larg întrecerea so­
cialistă pentru îndeplinirea angaja­
mentelor luate în cinstea celei de-a
!§0-a aniversări a înfiinţării P a rti­ 32 la sută, depăşindu-şi angaja­
dului, minerii din Valea Jiului au
"dat în această perioadă peste plan
!121.286 tone cărbune din care
pesfe 53.700 tone cărbune cocsificablî. viaţă a planului de m ăsuri tehnico-
La rîndul lor minerii din Teliuc şi
'Ghelar aii extras peste plan 19 300
tone minereu de fier. La G.S.H., cil
excepţia lam inorului de 1000 mm.
toate secţiile şi-au depăşit sarcini­
le prevăzute. Intrecîndu-şi cu mult
Angajamentele luate în întrecerea
socialistă, furnaliştli au produs pes­
te plan 20.933 tone fontă, oţelări-
lle M artin au dat în plus 10.705
tone oţel, colectivul lam inorului de
650 mm. — 21.337 tone laminate,
cel de la lam inorul de 800 mm. —1
8.420 tone etc.
Rezultate bune au obţinut şi co­
lectivele altor întreprinderi din in­
dustria extractivă, metalurgică şi
forestieră, din industria locală,
'transporturi ş. a. Realizările ob­
ţinute în m ajoritatea covîrşitoare
8 întreprinderilor au contribuit ca
planul producţiei globale pe regiu­
ne să fie îndeplinit în primul se­
m estru în proporţie de 102,80 la
sută, iar planul producţiei marfă
în proporţie de 105,30 la sută.
Numeroase colective de muncă
ău obţinut în primul semestru im­
portante realizări în ceea ce pri­
veşte îm bunătăţirea calităţii pro­
ducţiei
O experienţă bogată au dobîn-
dit în direcţia aceasta minerii din
Teliuc. Punîndu-se la baza între­
cerii lupta pentru îm bunătăţirea
calităţii minereului, la această mi­
nă s-a extins larg metoda puşcă­
rii selective în subteran şi la lo­
curile de muncă de pe treptele ca­
rierei, s-a îm bunătăţit controlul ca­
lităţii, făcîndu-se zilnic probe la
fiecare loc de muncă pe bază de
"analize de laborator. Ca urm are a
muncii politice şi organizatorice
desfăşurate de organizaţia de par­
tid şi de sindicat valoroasa Iniţia­
tivă a minerilor din brigada con­
d u să de com unistul Ioan M. Popa
„Nici un vagonet de minereu re-
butat“ a fost îm brăţişată de în­
treaga masă de mineri. In felul
aceste s-a reuşit ca minereul extras
Aleea plopilor din Teiuş
in i n t e r i o r u l
Jot 13 Iulie 1961
în prim ul sem estru să fie mai bo­
g at în fler, — faţă de prevederile
planului — cu 10,3 la sută la II-
monltă şi cu 6 la sută la siderită.
Insuşindu-şi iniţiativa minerilor
din Teliuc, un număr tot mai mare
de brigăzi din Valea Jiului şi-au
fixat ca obiectiv principal al între­
cerii înfăptuirea lozincii „Nici un
vagonet de cărbune rebutat pentru
şist vizibil 1“. Străduindu-se să se
aplice larg metoda puşcării sepa­
rate a intercalaţilor de steril, să
aleagă cu grijă în abataje piatra
vizibilă din cărbune, să îm bunătă­
ţească sistemul de podire în aba­
tajele frontale din straiele groase,
minerii din Lupeni au reuşit să re­
ducă cenuşa din cărbunele cocslfi-
cabll extras de la 33 la sută la
mentul luat în întrecere.
Acordîndu-se atenţie traducerii în
organlzatorice în vederea îmbună­
tăţirii calităţii produselor, în ulti­
mul! timp s-au obţinut în această
privinţă unele rezultate bune şi la
Combinatul siderurgic Hunedoara
precum şi la o serie de alte între­
prinderi.
Gospodărind cu grijă materiile
prime, folosind într-o m ăsură tot
mai mare rezervele interne, colec­
tivele de muncă dintr-o serie de uzi­
ne, fabrici şi mine au realizat eco­
nomii suplim entare la preţul de
cost.
Rezultatele primului semestru
sînt bune. Succesele obţinute în
cele mai multe întreprinderi arată
ce lucruri minunate sînt în stare
să realizeze m uncitorii, inginerii şi
tehnicienii noştri atunci cînd ela­
nul lor de muncă pentru îndeplini­
rea sarcinilor puse de partid este
stimulat şi sprijinit prin măsuri
tehnico-organizatorice concrete. In
lupta pentru obţinerea acestor rea­
lizări s-au evidenţiat multe colec­
tive fruntaşe, s-a acum ulat o ex-
perinţă bogată.
Pornind de la succesele obţinu­
te, avînd la bază bogata experi­
enţă dobîndită — să luptăm ca în
cel de-al doilea semestru să obţi­
nem realizări şi mai frumoase. Ex­
perienţa, viaţa de toate zilele ne-au
arătat că posibilităţi există pretu­
tindeni. Aceste posibilităţi nu vin
însă de la sine. Ele trebuie cău­
tate, scoase la iveală, transpuse în
viaţă.
Cu sprijinul masei largi de mun­
citori, ingineri şi tehnicieni trebuie
luate în continuare măsuri care să
ducă la îm bunătăţirea calităţii pro­
duselor, la creşterea productivităţii
muncii, la reducerea cheltuielilor de
producţie şi realizarea de economi}
să se asigure în fiecare întreprin­
dere îndeplinirea şi depăşirea pla­
nului la toţi Indicii, lună de lună
şi zi de zi.
Trecerea în revistă a realizărilor
(Continuam. în pag. 3-a)
Sterilei vizibil —
z ia ru lu i sub 1 la setă!
a In raionul Alba : Ritmul cons­
trucţiilor de adăposturi pentru a-
nimale trebuie intensificat! Am citit zile­ ploatare noi locuri
o Activitalea culturală la locul le trecute în ziarul IOAN HUMĂ de muncă, m ă­
de muncă „Drumul socialis­ inginer şef rind astfel linia
mului“ — articolul de front productiv;
® G.A.C. Dobîrca are mari posi­ FREDERIC MERA
bilităţi de dezvoltare .. inginer, şeful serviciului producţie
aKMDKjMSiaeMSah!(pag. 2-a) „Spre Hunedoara 1. M. Ghelar Am îm bunătăţit
® In minele din Valea Jiului: şi Călan, mine- _— mult transpor­
Utilajele să fie folosite la întreaga
4 pagini 20 bani capacitate I reu mult şi bun“ sem nat de tov. tul. Astfel, pentru eliminarea unor
N. Jurcoane, directorul în trep rin ­ transporturi Inutile au fost creata
(pag. 3-a)derii miniere Teliuc. Articolul ridi­ orizonturi de cîte 50 m. faţă da
KţsrsEtK*swta?i&awA*tt&ygmmTsswsßessn* că o seamă de probleme care sînt cele vechi, care aveau doar 25 m.
valabile şi pentru noi. Şi colecti­ La fel, prin crearea unor rostogoa-
vul nostru de muncă, însufleţit de le colectoare de minereu, produc­
Directivele celui de-al III-lea Con­ ţia a putut fi concentrată la un o ri­
gres al partidului, munceşte de mai zont de bază de unde apoi într-uri
bine de 7 luni, cu un elan ' sporit, timp mai scurt şi cu economie, se
sub lozinca „Succesul furnalişti- transporta la silozuri. Transportul
lor -începe în ab ataje“ . M inerii a fost îm bunătăţit şi prin introdu­
noştri au înţeles că sporirea pro­ cerea locomotivelor electrice cu
ducţiei de. minereuri şi îm bunătăţi­ acumulatori în subteran.
rea calităţii acesteia înseamnă creş­ - Şi alte m ăsuri au contribuit la
terea producţiei de metal, de m a­ sporirea producţiei de minereuri.
şini, înseam nă, în final, ridicarea Bunăoară, mărirea debitului de aer
nivelului de trai al întregului po­
por muncitor. comprimat. Anul acesta numărul
M înaţi de ace- ............................... _____________ com presoarelor de
laşi interes, mine­ . la minele noas-
rii din Teliuc, ne- „Succesul T u r n a l i ş l i l o r tre a crescut cu
au chemat la în­ ^ ^ i i ,» încă două. De a-
trecere avînd ca seme'nea unele
începe in abataj©
princiaple obiec- — — ...... —1 .......—------— „msnrs; porţiuni din reţeaua
tive creşterea producţiei, îm bunătă­ subterană au fost sistematizate,
ţirea calităţii, ridicarea productivi­ ceea ce a contribuit la îm bunătăţi­
tăţii muncii şi reducerea preţului rea alimentării unor locuri de
de cost. Am primit bucuroşi che­ muncă.
marea, convinşi că din întrecerea Drept urmare, planul de extrac­
noastră va cîştiga patria. Deocam ­ ţie pe prim ul sem estru a fost depă-i
dată mai bine stau minerii din Te­ şit cu 7.070 tone. Cel mai impor­
liuc. Pînă la sfîrşitul anului mal tan t succes al minerilor noştri esta
„este însă... însă îm bunătăţirea calităţii mine­
Sarcinile de plan pentru anul în reului. Şi în această direcţie e ne­
curs sînt mari. De pildă, planul de cesar să amintim că dacă anul tre­
producţie este sporit faţă de cel al cut au fost zile cînd sterilul vizi­
anului trecut cu 22,2 la sută. De bil din minereu atingea 13-14 lai
asemenea ş i . ceilalţi indici. E lim­ sută, anul acesta, spre sfîrşitul
pede deci că pentru a ne putea primului semestru, am reuşit să
achita cu cinste de aceste sarcini trim item la H unedoara minereu cu
este nevoie de eforturi sporite, de 2 la sută steril vizibil. E drept că
o muncă avîntată, plină de elan. media atinge încă 3-4 la sută, dar
Planul sporit cerea însă, în afara oricum, am făcut paşi mari în acea­
elanului oamenilor, condiţii bune stă direcţie. Şi totul se datoreşta
de lucru, suficiente locuri de m un­ oamenilor. Mobilizaţi de comunişti,
Echipa de oţelari con că, dotate cu utilaje şi m ateriale minerii au ales cu m igală flecara
dusă de com unistul Dum i- > La Atelierele centrale Crişcior necesare etc. In acest sens, cu bulgăre de steril pentru ca furna-
tru Ş erban de la O .S.M . >
sprijinul întregii mase de mineri, liştii să primească minereu curat.
n r. 1 a C. S. H u n e d o a ra ;> Realizări şi perspective am întocmit un plan de măsuri Victor Jalbă, Aurel Ropan, Nistor
a depăşit planul pe luna $
tehnico-organizatorice. Dodu, Teodor Bucureşteanu — sînt
iunie cu 8,78 la su tă şi Ce am realizat noi, pe baza pla­ doar cîtcva nume de şefi ai unor
nului de m ăsuri tehnico-organiza­ brigăzi fruntaşe. Departe însă da
a red u s re b u tu l la 1,58 la Muncitorii, inginerii şi tehnicienii 23 Augusl sînt cele cu privire la
sută. de ia Atelierele centrale Crişcior montarea a 4 compresoare în sec­ torice ? a epuiza fruntaşii. Căci a trimite
Am reuşit să găsim, şi să apli­ la Hunedoara zi de zi minereu din
bm, LIN FO T O : D u m itru Ş er- au obţinut însem nate realizări pe torul Hîrnic al I. M Barza, a 3 ce în ce mai bun, nu-i o chestiune
Ion D ardea, C onstau- primul semestru al anului curent. compresoare la întreprinderea mi­ căm în producţie cele mai bune de cîţiva oameni, ci de un colectiv
metode de exploatare : cu înm aga- întreg. Marele merit aparţine însă
tln N iţă şi Ilie G hirişan, ? Astfel, ei au depăşit sarcinile nieră Deva cît şi alte lucrări la di­ zinare, în subetaje şi metoda com­ organizaţiilor de partid, care au
binată — înm agazlnare cu subeta­ repartizat la locurile de muncă
ţ sîătuindu-se după o zi de ; de plan la producţia globală cu ferite unităţi miniere dinafara re­ je. In acest fel, am lichidat ram ­ cheie oameni de nădejde, buni cu­
12,58 Ia sută, la producţia m arfă giunii noastre. bleu! în gol excavat prin lopătare,
m uncă. 'L cu 10,21 la sută, obţinînd în aceas­
tă perioadă şi o economie de Montarea conipresoarelor în sec­
Cai e fo r tu r i 179.000 Iei peste sarcina planificată torul Hîrnic a şi început în cursul am obţinut m ultă economie de m a­ noscători ai mineritului, pe comu­
Ia preţul de cost. lunii iunie, lucrările continuînd în
s p o rite prezent cu intensitate. Cu m ult simţ noperă, de timp şi am îm bunătăţit nişti. A gitatorii au desfăşurat o
O contribuţie însem nată la ob­ de răspundere muncesc aici echipa
Ca urmare a măsurilor tehnico-orga­ ţinerea acestor rezultate au adus-o de mecanici condusă de Viorel Io- calitatea minereului extras. De alt­ susţinută muncă de agitaţie în rîn-
nizatorice luate de colectivul de con­ echipele de lăcătuşi conduse de to­ van şi cea de electricieni a lui Ghe- fel avantajele noilor metode sînt durile minerilor în sprijinul extin­
ducere al întreprinderii forestiere din varăşii losif Fărcaşiu, Niţă Vidiu rasim Pleşa. ilustrate şi de creşterea randam en­ derii iniţiativei „Nici un vagonet
Baia de Cris, muncitorii forestieri de­ şi Gheorglie iga, cea de bobina­
pun eforturi sporite pentru a pune în tori în frunte cu Gh. Faur, stru n ­ telor în abataje de la 2,46 la 3,4 de minereu rebutat“. Intr-un cuvînt,
garii Fitimon Ştefan, Dionisie
tone pe post.
O dată cu aceasta, am dat în ex- (Sontinuare în pag. 3-a)
circuitul economic cantităţi tot mai Pop etc., cît şi personalul ce de­
mari de masă lemnoasă şi la un preţ serveşte C.F.l. G urabarza— Brad,
de cost cît mai scăzut. pe loc de frunte situîndu-se me­
De la începutul anului şi pînă acum, canicul de locomotivă Kovacs Fran-
ei au construit şi amenajat numeroase cisc, im piegatul de mişcare Zato-
căi de acces, reuşind astfel, să înles­ schil Oswald, şefii de tren Nicolae
nească transportarea lemnului şi să re­ Iancu, Lazăr îm părat şi alţii.
ducă în acelaşi timp preţul de cosi cu Colectivul de muncă de Ia Ate­
9,06 lei pe m.c. lierele centrale Crişcior s-a anga­ Realizările Rod al aplicării regulilor agrotehnice
jat să obţină noi succese în pro­ mecanizatorilor
Rezultate frumoase s-au obţinut şi în cesul de producţie. Astfel se pre­ In toamna anului trecut, colecti­ foiul. In primăvară, griul a fost g r i­
alte sectoare de activitate ca împădu­ vede realizarea planului global în Ca de obicei, şl in această cam­ viştii din Rapoltul Mare au însă- pat de două ori şi plivii. Ca rezuL
riri, defrişări etc. proporţie de 105 la sută, reducerea panie mecanizatorii de la S.M.T. mînfat cu grîu din soiul Ponca o tat al aplicării la timp a regulilor,
preţului de cost cu 2,5 la sută pes­ Miercurea obţin realizări însemnate. suprafaţă de 10 ha. Terenul a fost agrotehnice, griul colectiviştilor diti
O contribuţie de seamă la lucrările te sarcina planificată, depăşirea cu Lucrind în gospodăriile agricole arat adine la 25— 28 cm. şi îngră­ Rapoltul Mare (de pe cele 10 hn.)'i
efectuate pînă acum, şi-au adus-o bri­ 2 la sută a sarcinilor privind pro­ colective din raionul Sebeş ei au şat cu 300 kg. superfosfat la ha. Ca a dat o producţie de peste 2.660 kg.
găzile conduse de Petru Borz, Lup Te- ductivitatea muncii. recoltat pînă la 10 iulie orzul de pe plantă premergătoare a fost tri­ la lia.
rente, Gheorghe Vuncu, precum şi bri­ 306 ha. şi griul de pe 70 ha. Mai
gadierii Roman Nicu şi Alexandru Giur­ Printre obiectivele mai importan­ avansate la recoltat sînt gospodă­ Si în zilele de duminică
giu. te prevăzute a se realiza pînă Ia riile colective din Răhău, Clinic şi
Pentru strîngerea la timp şi fără De asemenea, la recoltatul fura­
v ' I. ANGHEL pierdere a recoltei, membrii gospo­ jelor au muncit 563 colectivişti care
dăriilor agricole colective din raio­ au cosit 80 ha. trifoi şl lucernă,
'¦ corespondent nul Orăştie au folosit din plin şl iar alţi 358 au strîns furajele de pe
62 ha. şi au adunat spicele de gria
Pianul de Jos. ziua de duminică. Astfel, la recolta­ de pe 17 hectare.
Paralel cu recoltatul cerealelor tul păioaselor au lucrat 9 combine, Tot în cursul zilei de dum inică,
în raionul Orăştie, au fost amena)
(Mco-lzú-ml de eale păioase, tractoriştii de la S.M.T. 3 secerătorilegălori şi 391 colecti­
Miercurea au efectuat arături de
vară pe 114 ha. S e evidenţiază în
muncă tractoriştii Irimie Ioan, A-
‘ _ Care dintre noi n-a lexapdru Vlad, Ioan Fleşer şi alţii. vişti. jale şi 6 arii de treier.
călătorit vreodată cu ' ' r*
trenul, fie în Interes de telegraf căzut, o de cîte omri n-a înlă- X
de serviciu, ţie să-şi şină ruptă sau vreun
petreacă concediul în şurub desfăcut, . toa­ (urat, prin grija şi . ' ff ... ' /. %' <
vreo staţiune? Dar, te acestea sînt depis-
oare ne-am gîndit , tate de un singur atenţia sa, defecte cile ) ^ \ f -I
vreodată că pentru a om — revizorul de
avea o călătorie plă­ cale. liniei. In tot acest '¦
cută trebuie să exis­
te cineva care să-ţi Secţia de circula­ interval de timp în {
poarte de grijă? A- ţie Petroşani-Simeria
cei „cineva" sînt fiind situată într-o sectorul său nu a fost \ î$ >,
muncitorii ceferişti, regiune muntoasă,
în plină noapte, cînd este una din secţiile semnalat nici un caz < !, * -
alţii dorm, lucrătorii grele, avînd profilul
de la calea ferată liniei cu rampe mari, de accident — circu- K « I É iP • I ' • ,
stau de veghe la pos­ curbe aspre etc. L u ­
turi şi îţi asigură se­ crătorii secţiei L 5 laţia trenurilor des- [m*/. • ' a S V "U ¦¦ ....... «
curitatea ta şi a măr­ Petroşani, care răs­
furilor încredinţeze pund. direct de buna făşurîndu-se în mod
pentru transport. întreţinere a căii, au
m ult de lucru, dar normal. \
Trenul goneşte în aici există oameni
bezna n o p ţii; ici-co- bine pregătiţi şi cu Acum cîteva zile S
lo îţi apar staţii, iar multă experienţă. călătoream cu trenul ‘ î
de-a lungul liniilor Printre aceştia se tocmai pe această \
lum ini albe, roşii şi numără şi revizorul rută. împreună cu (
verzi,, fie de la se­ de cale Vasile Poe- un cetăţean admiram \
mafoare, sau de la naru, ce face parte priveliştea munţilor.
ace. Cineva, la in ­ din echipa nr. 9 Cri-' Deodată intrăm in
tervale de timp revi­ vadia. Un om curajos tunel. Cetăţeanul de
zuieşte calea ferată şi şi plin de iniţiativă, alături tresări. Ob­
caută să înlăture cele are in supravegherea'
mai mici deficienţe sa o porţiune de li-' servase un om în tu-,
ale liniei. - O stîncă mie destul de dificilă.
rostogolită, un stUp net. Era revizorul
In cei peste 20 de despre care am a-
ani de cînd îşi exer­ m intit adineaori. Işl
cită această funcţie, făcea obişnuita revi­
zie.
...Revizor de cale A intrat în obişnuinţa colectiviştilor din Apoldul de' Sus ca în fiecare an să însăm înţeze în m i­
e o muncă de
mare răspundere. A-
semenea lui Vasile
Poenaru, mai sînt
m ulţi alţii la secţia
L 5 Petroşani.
SIMION BASARAB rişti porumb pentru masă verde.
impiegat de mişcare IN FOTO: tractoriştii K. H ao s .şi A. Pltter. e^ecutînd arătu ri de vară pentru însăm înţarea po-
- rumbulul furajer, ¦ .. ",