Page 46 - 1961-07

DSC? 2 D RU M U L SO G ÎALISM U LUI Nr. 2037

graanerarcBgsg

raionul Alba lat p r im u l r e z u lta te

Ritmul construcţiilor bune — in cel de*al doilea,
ele adăposturi pentru
animale trebuie Intensificat! si m al bunel

In planurile de producţie pentru la zidărie, iar la cel destinat adă- (Grmare din pag. t-a) şantiere, pentru accelerarea ritmu­
lui de construcţii, respectarea ter­
acest an, gospodăriile agricole co­ postirii animalelor aparţinînd co­ obţinute în primul semestru arată menelor de dare în folosinţă, ief­
că bilanţul unor întreprinderi e mai tinirea costului şi îm bunătăţirea ca­
lective din raionul Alba au prevă­ lectiviştilor din Mihalţ, doar la fun­ puţin pozitiv. Unele întreprinderi lităţii lucrărilor.
cum sînt „M arm ura“ — Simeria,
zut să construiască 51 g rajd u ri cu daţie. In rest, nu s-a început lu­ „Ardeleana“ — Alba Iulia, în tre­ Lupta pentru îndeplinirea şi de­
prinderea de industrie locală „Ilie păşirea sarcinilor de plan şi a an­
0 capacitate de 4.780 capete vite crul la nici una din construcţiile P intilie“ — H unedoara riu şi-au gajamentelor luate în întrecerea
realizat în întregime planul produc- socialistă în cel de-al doilea se­
mari, 34 m aternităţi în care să prevăzute. ţiei-marfă. m estru va fi încununată de suc­
ces dacă organizaţiile de partid,
poată li adăpostite 1.900 scroafe, Ne aflăm de acum în cea de a De asemenea uzina „Victoria“- conducerile întreprinderilor, comi­
Călan, I. F. O răştie şi altele n-au tetele sindicatelor, vor acorda
10 saivane pentru 8.000 de oi, 4 doua ju m ătate a anului. Destul de realizat planul de producţie la une­ atenţia cuvenită organizării mai
le sortimente. bune a muncii în toate verigile,
îngrăşătorii pentru porci, 3 coteţe tîrziu dacă avem în vedere faptul îm bunătăţirii permanente şi înde­
Scăpînd din vedere că activita­ plinirii cu perseverenţă a planuri­
pentru păsări şi numeroase alte că în lunile iulie şi august forţele tea de producţie trebuie să-şi gă­ lor de m ăsuri tehnico-organizatori-
sească oglindirea în rezultatele ob­ ce, în lătu rării cauzelor care duc la
construcţii gospodăreşti. existente în gospodăriile colective ţinute în lupta pentru economii, îndeplinirea planului, lichidării
unele întreprinderi n-au acordat muncii în asalt, ridicării nivelului
Realizarea acestora se impune vor fi în cea mai mare parte folo­ atenţia cuvenită reducerii continue de calificare al muncitorilor, intro­
a preţului de cost. Aşa se explică ducerii tehnologiei înaintate.
fără nici-o rezervă dacă avem în site la strînsul recoltei de cereale faptul că unele întreprinderi ca
vedere faptul că pînă la sfîrşitul ori la celelalte munci din campa­ uzina „Victoria“ Călan, I.R.T.A., In centrul atenţiei organizaţii­
T.R.C.IT. ş.a, au încheiat bilanţul lor de partid, sindicat şi organelor
anului, numărul de bovine, proprie­ nia agricolă de vară. Aceasta nu primului sem estru cu pierderi. La tehnico-a dministrative trebuie să
uzina „Victoria“ Călan slaba preo­ stea în fiecare întreprindere lupta
tate obştească, va creşte în gos­ înseam nă însă că problema con­ cupare pentru lichidarea depăşirii pentru îmbunătăţirea calităţii pro­
consumurilor specifice şi pentru re­ duselor, întărirea controlului teh­
podăriile agricole colective din acest strucţiilor va putea fi lăsată pe al ducerea procentului de rebut a con­ nic de calitate, atragerea tuturor
dus la depăşirea preţului de cost. muncitorilor, inginerilor şi tehni­
raion, faţă de 1 ianuarie a.c., cu doilea plan. Dimpotrivă, m u n c a 'v a La unele mine din Valea cienilor în această luptă.
Jiului preţul de cost a fost depăşit
încă 2.456 capete taurine (din care trebui organizată în aşa fel, îneît datorită, mai ales, consumurilor Organizaţiile de partid sînt da­
prea mari de lemn de mină, ener­ toare să urm ărească zi de zi cum
812 vaci de lapte), cu 1.814 oi, în toate gospodăriile agricole co­ gie, exploziv. se îndeplinesc angajamentele luate STERILUL VIZIBIL s u r Un nou cv artal de locu­
1.007 capete porcine (din care 286 lective şi m ai ales în cele din Cis­ în întrecerea socialistă şi . indicii inţe din oraşul Deva -
Neîndeplinirea sarcinilor de plan planului de stat în întreprinderea
scroafe), cu num eroase p ăsări etc. tei, Ighiu, Bucerdea, Obreja, Totoi, la toţi indicii în unele întreprinderi respectivă şi folosind din plin drep­ i M M JTI I cvartalul „23 A ugust“ -
dim inuează realizările obţinute pe tul de control să intervină la timp a început să fie d at în fo­
Demn de rem arcat că în scopul Oiejdea, Benic etc., unde con­ regiune, aduce prejudicii economiei pentru înlăturarea deficienţelor.
naţionale. De aceea este necesar ca Sarcini sporite revin în această pe­
realizării la termenele prevăzute, a strucţiile n-au fost încă înce­ în aceste întreprinderi să se ia m ă­ rioadă sindicatelor. Sub îndrum a­
suri urgente pentru înlăturarea lip­ rea organizaţiilor de partid, sindi­
construcţiilor planificate, multe con­ pute sau sînt în fază de început, surilor care frînează activitatea de catele trebuie să se ocupe cu mai (Ormare din pag. l-a) inte în abatajele minei noastre. losinţă.
silii de conducere ale gospodării­ să se execute, concomitent cu m un­ producţie. Pentru fiecare comitet multă com petenţă şi răspundere de
de partid raional şi orăşenesc ana­ îm bunătăţirea organizării întrecerii Realizările obţinute le vom dez­ IN C L IŞ E U : u n u l din
lor agricole colective din raionul cile agricole, şi construcţiile plani­ lizarea profundă, multilaterală a socialiste. In unele întreprinderi s-â la mina Ghelar s-a creat o puterni­ volta. Ţinta noastră în privinţa blocurile cvartalului, ocu­
acestor întreprinderi şi găsirea căi­ acumulat o experienţă bogată în că opinie de masă în favoarea lup­ sterilului vizibil este: cît mai cu­ pat recent de locatari.
Alba s-au interesat din timp de ficate. lor pentru scoaterea lor din im­ organizarea întrecerii pe profesii. tei pentru calitate. rînd sub 1 Ia sută.
pas constituie una din sarcinile im­ Această experienţă trebuie genera­
procurarea unor materiale necesa­ Raportul prezentat de către to­ portante şi imediate ce le stau în lizată. Luptînd pentru lichidarea îndrum ată de comitetul de partid, =OC;
re construcţiilor cum ar f i : cără­ varăşul Gheorghe Gheqrghju-Dej faţă. oricăror tendinţe de formalism, conducerea tehnică a întreprinderii
midă, piatră, lemn, ciment etc. Fo­ . la plenara C.C. al P.M.R. din 30 sindicatele trebuie să se preocupe
losind pe scară largă munca vo­ iunie — 1 iulie a. c. precizează Cu mult simţ de răspundere tre­ de reînnoirea angajam entelor acolo A c tiv ita te a c u ltu r aa luat o seamă de măsuri pentru v-/
luntară şi resursele locale, gospo­ printre altele că „Comitetele re­ buie să se ocupe în această perioa­ unde au fost depăşite, să se în ­
dă organizaţiile de partid de îm ­ grijească ca pentru fiecare loc de îm bunătăţirea calităţii minereului.
dării colective ca acelea din Mi- gionale şi raionale de partid tre ­ bunătăţirea activităţii pe şantiere­ muncă să se stabilească obiective Astfel s-au format brigăzi de con­
ceşti, Vinţul de Jos, Mihalţ, Limba, buie să analizeze periodic mersul le de construcţii. Fără îndoială, concrete şi reale. De asemenea,
Oarda de Sus, Ciugud şi altele, au lucrărilor de construcţii, să veghe­ darea în folosinţă în primul se­ sindicatele sînt datoare să acorde trolori ai calităţii dintre cel mal Ia tocul de m uncă
confecţionat pe plan local peste ze la întocmirea şi aprobarea ope­ mestru a bateriei a IV-a de cocs, tot sprijinul conducerilor întreprin­ pricepuţi mineri. Aceştia fac zilnic
520 000 buc. cărăm idă, au procurat rativă a documentaţiilor pentru a unui num ăr de 306 apartam en­ derilor în vederea creării condiţi­ controlul fiecărui front de lucru, cît
circa 28 m.c. bile. manele, 25 m.c. construcţii, să îndrume pe colecti­ te Şi a altor obiective, con­
seîndură, etc. Numeroase gospo­ vişti Ia folosirea tuturor resurse­ stituie un succes al I.C.S.H. In ilor pentru îndeplinirea ahgaja- şi a minereului de pe fiecare ori­ Prin marea de aur, înţruntîndu-i Insă, zilnic colectiviştii au ascultat
dării au transportat de pe malul lor locale de materiale pentru a ri­ sectorul de construcţii continuă să zont. talazurile asemenea zbaturilor unui
rîurilor însem nate cantităţi de pie­ dica mai multe construcţii, bune existe însă deficienţe serioase TRCH mentelqrf vapor, palele combinei înghit va- ultimele noutăţi citite din ziar. Şi
triş şi nisip, iar prin unităţile co­ şi ieftine“. este mult răm as în urmă cu pla­ La staţia de sortare a fost intro­ luri-valuri fîşii întregi din lanul de acum, de pildă, ei ascultă cu luare
merţului de stat, gospodăriilor co­ In toate întreprinderile graficele dusă o nouă linie de claubare şl aminte. Directoarea căm inului le
lective, care au făcut din vreme O asemenea analiză este ne­ nul de producţie. Pe unele din şa n ­ clasare, creîndu-se un al treilea orz. Soarele dă spre asfinţit. In faţa citeşte din „Scînteia" despre sece­
comenzi, li s-au livrat pînă în pre­ cesar să organizeze Comitetul de producţie indică noi oameni sort de m in e re u : 15-30 mm. In
zent 17.000 buc. ţiglă şi 123 tone raional de partid Alba, în cel tierele sale planurile de producţie acest fel productivitatea la staţie a combinei nu au mai rămas m ulte riş. Da, el trebuie term inat cit mai
ciment. mai scurt timp. S-ar putea astfel care se ridică în rîndul fruntaşilor. crescut cu circa 30 la sută, iar
cunoaşte temeinic cauzele rămîne- nu se îndeplinesc din cauza sla­ sterilul vizibil a fost simţitor re­ fîşii Cu toate acestea ea îşi apreşie repede —- spune Ion Vulcu după
Popularizînd larg pe aceşti oameni dus. înaintarea, îşi zbate o vreme palele ce a ascultat pînă la capăt cuvîn-
bei organizări a muncii, folosirii
şi realizările obţinute, sindicatele Pentru asigurarea furnalelor cu în gol, apoi lasă ca umbra-l. prelun­ Uil partidului scris în ziar.
incomplecte a tim pului de lucru, suficient minereu, s-a creat în si­
au datoria de a desfăşura o largă lozuri un stoc pentru circa 2 zile. gită de suliţele oblice ale soarelui — Hai de-om mulţămi pentru
slabei aprovizionări cu m ateriale,
activitate ca metodele folosite de Cu toate rezultatele obţinute, nu să se odihnească pe fondul auriu osteneală tovarăşei directoare şi să
dezordine! şi risipei. Ocupîndu-se sîntem pe deplin mulţumiţi. Admi­
rii în urmă în ceea ce priveşte ei să fie cunoscute şi însuşite de sul prevede ca minereul livrat să din jur. E ora vecerniei — cum i se gătăm azi orzul — îşi îndeamnă to­
construcţiile şi s-ar putea, în con­ mai îndeaproape de acest, sector în nu aibă m ai mult de la 1 la sută
Analizînd stadiul în care se gă­ secinţă, lua m ăsuri care să ducă m asa de muncitori. steril vizibil. Ori noi nu ne înca­ spune prin Gîrbova pauzei de m in­ varăşii, Gheorghe Cîlniceahu.
sesc construcţiile de adăposturi la neîntîrziat la înlăturarea neajunsu­ vederea folosirii din plin a tim pu­ drăm în admis cu toate progresele
gospodăriile colective din raionul rilor semnalate. Trebuie avut în Avem largi posibilităţi ca în cel făcute. De aici rezultă limpede că eare de la ora 17. — Aşa-i — mai adaugă şi Maria
Alba se poate uşor constata că în vedere că pentru obţinerea unor lui de vară prielnic construcţiilor, munca pentru îm bunătăţirea cali­
această privinţă aici există însă o producţii sporite de la animalele de al doilea semestru să obţinem tăţii trebuie dusă şi mai su s ţin u t; Pe urma proaspăt străbătută de Plitea — că de gătăm azi. de mîi-
serioasă răm înere în urmă. Pînă la proprietate obştească, acestea tre­ organizaţiile de partid trebuie să trebuie găsite noi căi care să con­
1 iulie a.c., din construcţiile pla­ realizări mai bune în toate sectoa­ ducă la reducerea procentului de combină înaintează o pălăriuţă de ne-ncepem la grîu
nificate n-au fost realizate decît o ia m ăsuri pentru extinderea expe­
rele activităţii industriale. Să fo­ steril vizibil. Conducerile secţiilor paie cochetă. Cind Tractoristul este
rienţei acum ulate pe cele mai bune productive trebuie să organizeze
losim din plin aceste p o sib ilită ţi! astfel munca îneît nici un vagonet de sub umbra ei prim ul care-şi ia
de m inereu să nu iasă din mină cu
steril vizibil mai m ult decît pre­ strălucesc doi ochi C^3fYl i n u ! C U U r a l — postul în primire.
văd normele. de cicoare, o vo- ,, îm brăţişează cu
,
Furnaliştii sînt încă nemulţumiţi
m aternitate pentru scroafe la G.A.6. buie îngrijite atent şi adăpostite în de faptul că le trimitem prea m ul­ ce o întîinpină. Ifî C a îi ! p c l í i Í c! U S V 3 î~ă privirea holda şi
tă m ăruntă. Vom lichida însă şi
din Berghin şi, în parte numai, un condiţii din cele mai bune Or, acest neajuns. Pentru aceasta se „Aşa tîrziu aţi ve­ îşi întreabă a•»

saivan la G.A.C. clin Ighiel. In fără adăposturi corespunzătoare, va confecţiona o plasă din cabluri nit astăzi ? V-am aşteptat să ne ci­ jutorii:
tiţi noutăţi..." — Gala ? !
ceea ce priveşte grajdurile, din cele acest lucru nu poate fi realizat cu metalice, care va amortiza căderea — O ho! răspund aceştia.
— Da, astăzi v-am lăsat pe dum- — Să-i dăm drumul I Şi printre
51 planificate, la ora actuală doar succes, lată de ce se impun m ă­ bulgărilor în silozuri şi deci va în­ neavoasţă mai la urmă, am fost de
dim ineaţă la brigăzile de la fîn şi spicele aurii înnoată iarăşi palete
la două din ele (proprietate a co­ suri cît mai eficiente. • lătura principala cauză a formării la fermă — încearcă să se scuze combinei.
oarecum tînăra fată, care nu era
lectiviştilor din Cistei) se lucrează V. PITAN minereului m ărunt. In acelaşi scop, altcineva decît directoarea căminu­ Cornelia Pălăcean se grăbeşte.
lui cultural din Gîrbova. O îndră­ Vrea să rnai ajungă astăzi şi în
tocuri fie ioGuinţe date în folosinţă vor fi m ontate benzi interm ediare geşte tot satul pentru că e harnică vale, la cei care lucrează la tutun.
şi lucrează cu pasiune. Este o ade­ Toţi colectiviştii din Gîrbova tre­
De la începutul anului şi pînă în şi s-a recepţionat blocul C 4 cu 16 deasupra fiecărei celule de siloz. vărată plăcere să mergi, la căminul buie să fie la curent cu noutăţile
prezent, la G urabarza au fost date apartam ente. La G urabarza sînt în cultural. De fiecare dată auzi lu­ din presă. Cind a apărut în ziar
în folosinţă 2 căm ine m uncitoreşti curs de predare încă 2 cămine m un­ -k cruri noi, interesante, vezi progra­ recentul Raport al tovarăşului
a cîte 186 locuri fiecare, în noul citoreşti. me reuşite, filme... Gheorghe Gheorghiu-Dej, comitetul
cartier muncitoresc din oraşul Brad Promitem furnaliştilor că succe­ de parlicl a ajutat-o ca raportul să
blocul C 6 cu 16 apartam ente, A 1 La Brad, pînă la sfîrşitul anului
sul lor va începe şi de acum îna- Duminică, de exemplu, la cămin fie adus de îndată la cunoştinţa oa­
cu 32 apartam ente, B 2 cu 24 n- curent se vor da în folosinţă încă de-abia au încăput oamenii în sală. menilor. Apoi articolul de sinteză
— OOO— Au venit peste 300 să asculte con­ „Pentru dezvoltarea continuă a a-
partamente, A 3 cu 32 apartam ente 300 de apartam ente. ferinţa „însemnătatea cultivării po­ griculturii noastre socialiste", a fosi
II tJB U lW i rumbului silog!» După conferinţă, citit de asemenea la locul de mun­
nnaHBnn HBa«MiSnBÍM!8SISmEm8?aaBKSHnn30a brigada artistică de agitaţie, corul că, în pauzele de prînz. Rezultatele
GH. B A R B U : Acumula­ şl soliştii vocali, dintre care face acestei munci sînt rodnice. Colec­
Ks rea socialistă — sursă a parte şi ea, Cornelia Pălăcean, tiviştii din Gîrbova dau zor la siriu­
reproducţiei socialiste lăr­ directoarea căminului — au susţi­ sul recoltelor. Ş i Cornelia Pălă­
I . 0. I. gite („Lecţii şi consultaţii cean e bucuroasă că alături de ei
de economie politică — se­ nut un program frumos. înainte de îşi aduce şi ea contribuţia. Pe cei
G ospodăria agricolă colectivă din ra din 30 iunie— 1 iulie 1961, arată gospodăriei colective din Dobîrca tăţilor existente, pentru profilarea ria „Socialism") — 100 mai harnici dintre colectivişti l-a
Dobîrca este o unitate socialistă cu că „problema dezvoltării rapide a s-au an g ajat să le realizeze. gospodăriei pe cele mal rentabile pag. — 1,75 lei. asta, într-o zi s-a vorbit despre „Im­ afişat la panoul de onoare. Ei sînt
activitate îndelungată. Anul acesta ram uri de producţie.
a păşit în cel de-al unsprezecelea an Ed. politică portanţa economisirii zilelor de
de existenţă. In acest timp, colec­ Nu trebuie uitat faptul că gos­ ION MARIN şi alţii Or­
tiviştii au obţinut importante suc­ podăria colectivă din Dobîrca a ganizarea consfătuirilor de muncă". Ce frum os au fost clari­ m îndria colectiviştilor. Pentru ei se
cese. Au construit două grajduri în ­ fost, cu ani în urmă, una din uni­ producţie („Biblioteca ac­
căpătoare şi un saivan pentru adă- efectivelor de animale şi creşterea Aîenfie cuveniiă tăţile socialiste fruntaşe din raio­ tivistului sindical"). fícale atunci o sumedenie de între­ pregătesc acum soliştii vocali şi bri­
postirea animalelor, iar în prezent continuă a productivităţii lor, în profilării gospodăriei nul Sebeş. D atorită delăsării în 80 pag. — 1,15 lei. bări ce frăm îniau gîndurile colecti­ gada artistică de agitaţie să prezin­
se lucrează la construcţia unei m a­ mod deosebit în unităţile socialiste, muncă a consiliului de conducere, viştilor. Cît de recreativă şi instruc­ te program e — nu la cămin ci a-
gazii pentru cereale cu o capacitate a lipsei de îndrum are şi control din Ed. politică tivă a fost şi seara tematică „Ca­ colo, unde se strînge recolta. R it­
de 40 vagoane. Producţia agricolă este o problemă care trebuie să Directivele celui de-al IlI-lea partea organelor locale de partid şi lea gospodăriei colective — calea m ul viu al secerişului va pulsa în
a sporit an de an, avuţia colectiviş­ de stat, ea a fost întrecută de m ul­ LITERATURA ŞTIINŢIFICA bunăstării arătată de partid", ţinută „Notele fulger" care vor sfătui pe
tilor a crescut neîncetat. stea în centrul atenţiei partidului şi Congres al partidului cît şi Ra­ te alte gospodării colective înfiin­ Istorie, arheologie cu o săptămînă înainte! cei mai buni şi-i vor îndemna la în­
ţate de curînd. trecere cu ei pe ceilalţi. Podul mun­
La prima vedere s-ar părea că guvernului, a tuturor oamenilor portul prezentat de tovarăşul Gheor­ VL. DUMITRESCU: Ne­ Acum , cind întreg satul este a- cii trebuie cules din timp.
treburile merg strună, că rezultate muncii din agricultură''. ghe Gheorghiu-Dej Ia recenta ple­ La Apoldul de Sus şi Miercurea cropola de incineraţie din fară, pe ogoare, Cornelia Pălăcean
mai bune nu se pot obţine. Şi to­ nară a C.C. al P.M.R., prevăd o (sate vecine cu Dobîrca) există epoca bronzului de Ia Cîr- şi-a propus să muie sediul cămi­ De aceea directoarea căminului
tuşi... La Dobîrca, şeptelul, proprietate serie de măsuri, care aplicate, vor gospodării colective puternice, care na. Cuvînt înainte autorul. nului cultural acolo unde este ne­ cultural se găseşte în aceste zile
obştească a colectiviştilor, nu s-a duce la „consolidarea economică a au acumulat experienţă în organi­ („Biblioteca de arheolo­ voie — la cîmp. Aici îşi concentrea- mereu printre colectivişti — la
Sa impune reorganizarea zarea muncii, s-au întărit şi conso­ gie" IV). . ză forţele. Asta nu înseamnă ca a cîmp.
dezvoltat pe m ăsura posibilităţilor. gospodăriilor colective pe calea lidat, reuşind să repartizeze colecti­ 392 pag. + 182 planşe în fost părăsit sediul. Nu I La cîmp
liv ezii viştilor venituri m ari la ziua-mun- afara textului — 89 lei. . D. C.
Crescătoria de porci şi cea de pă­ dezvoltării intensive şi multilaterale că. Este necesar ca experienţa aces­
Pe dealul din stînga, cum intri tora să fie îm părtăşită şi celor din (pînzat) <
în Dobîrca, există o livadă de pomi sări au fost scăpate din vedere a producţiei agricole şi creşterea Dobîrca, în mod m ai concret. Chiar Ed. Acad. R.P.R.
fructiferi. Este veche, îmbătrînită. preşedintele gospodăriei colective *** Dacia-Revue d’archéo­
Pomii au crescut în voia soartei. ddjeupăl.a puaînţifrn-i.inţtiiamren BMnssmMaagaasaEEBaManBBn«ramaca continuă a avutu- din Apoldul de Sus, tovarăşul Ioan logie et d’historié ancien­
Dacă au dat recoltă bună, oamenii lut obştesc . In Kirr, s-a an g ajat cu un an în urmă ne. Nouvelle série IV/1980.
au fost mulţumiţi. Dacă din con­ că va sprijini în muncă pe tovarăşii 608 pag. cu numeroase fi­
tră, recolta a fost slabă, puţini au fără motive obiec- T o a te g o sp o d ă riile lumina acestor do- din conducerea gospodăriei din Do­ guri în text şi 5 planşe în lămosBâmjt m
fost aceia care şi-au pus întreba­ tive, pentru ca în c o le c tiv e la n iv e lu l documente de mare bîrca. Or, pînă acum prea puţin s-a afara textului — 69 Iei
rea : „De ce oare numai atît ?“ importanţă este ne­ văzut acest sprijin, acest ajutor (cartonat).
Fiecare s-a m ulţum it să spună „Ge ultimă instanţă să tovărăşesc. Se vede treaba că to­ Ed. Acad. R.P.R.
să-i faci? An rău 1“ varăşul Kirr a uitat de angaja­
se ajungă la con­ c e lo r fr u n ta ş e cesar ca la Do­ mentul pe care şi l-a luat. Lingvistică
Se ştie că păm întul de pe Dea­ cluzia că o turmă bîrca să se studi­
lul şi Valea Dobîrcei este propice Este bine ca tovarăşii din comi­ TEOFIL TEAHA: Gra­
pentru cultura pomilor fructiferi. de oi ar fi m ai eze cu mai multă tetul raional de partid să aibă mai iul din Valea Grisului Ne-
M ăsura care s-a luat de curînd de mult în atenţie felul cum se dez­ gru.
a. se planta 16 ha. cu livezi nu-i rentabilă. Au fost deci cum părate atenţie posibilităţile existente, pen­ voltă gospodăria colectivă din Do­
deloc rea. Dimpotrivă. Trebuie însă bîrca, să controleze şi să îndrume 312 pag. — 9,55 lei.
ca şi celor 33 ha. de livadă ocupa­ 860 capete. Producţia acestora, în tru traducerea în viaţă a indicaţi mai concret activitatea acesteia. Ed. Acad. R.P.R.
te cu pomi să li se acorde atenţie
m ai mare, să se studieze eventual special la lînă, este scăzută. Anul ilor date de partid. Pe tovarăşii din comitetul execu­ *** Studii de gramatică 14 IU L IE 1961
replantarea terenului respectiv cu tiv al sfatului popular raional, să - voi. III.
pomi tineri. Pe aceste 33 ha., po­ trecut, spre exemplu, ea a fost de Se pot folosi aici cu mai multă nu-i mulţumească faptul că aici a 208 pag. — 7,55 lei. medie de Branislav Nuşici; 21,04 Mu-:
m ii se află la distanţe m ari, cu fost ales ca preşedinte un inginer. zică de estradă 22,30 Moment poe­
m ulte goluri între ei. Dacă s-ar 1,860 kg., iar anul acesta a ajuns chibzuinţă întinsele suprafeţe de te ­ Trebuiesc sprijiniţi m ai mult, at'ît Ed. Adacl. R.P.R. PROGRAMUL 1: 6,30 Jocuri popu­ tic. Din poezia clasică franceză; 23,15
trece la reorganizarea livezii res­ preşedintele cît şi consiliul de con­ lare romîneşti; 7,30 Sfatul medicului: Gonccrt de muzică uşoară.
pective, cu siguranţă că ar mai Ia abia 1,700 kg. pe cap de oaie ren, care nu dau încă producţii în ­ ducere, în organizarea şi conduce­ Artritele; 8,00 Din presa de astăzi;
rea treburilor gospodăriei. Numai 9.30 Prietena noastră cartea: „Ex­ BULETINE DE ŞTIRI ¦ 5.00, 6,00,
răraîne mult teren liber care ar pu­ tunsă. deajuns de mari, pentru plantări de aşa se va putea ajunge ca gospo­ cursie prin Bucureşti“ (montaj literar);
tea fi redat agriculturii. dăria colectivă din Dobîrca să de­ 11,03 Muzică uşoară; 12,10 „In tabă­ 7.00, 11,00, 13,00, 15,00, 17,00, 19,00,
Cauza acestei descreşteri a pro­ vii şi pomi fructiferi. O bună parte vină o gospodărie fruntaşă, să-şi ră“ — program de cîntece pioniereşti;
SecloruS zootehnic ducţiei de lînă se zice că ar consta ocupe locul ce î se cuvine între uni­ 14,00 Muzică uşoară; 15,10 Concert 20.00, 22,00, 23,52 (programul 1); 12,00,
în faptul că nu se pot asigura fu­ din suprafaţa ocupată cu fînaţ se tăţile agricole socialiste din regiu­ popular '; 16,15 Vorbeşte Moscova I ; 14.00, 16,00, 18,00, 21,00, 23,00 (pro­
trebig?© d e z v o lta i poate desţeleni şi însăm înţa cu po­ nea noastră. 17.30 Emisiunea muzicală pentru co­
raje suficiente. Nu este un m oţi1; rumb pentru siloz ori cu alte plan­ pii : „Prietenii iui DO-RE-MI“. Sce­ gramul 11).
Raportul prezentat de tovarăşul te furajere. A. BAVID nariu muzical: Ludwig van Beetho-
Gheorghe Gheorghiu-Dej la plena- întemeiat, deoarece gospodăria are v e n ; 18,30 „File de manuscris“ — in­ ÎNTREPRINDEREA
o suprafaţă totală de 928 ba. din In sectorul zootehnic este nece terviu la masa de lucru a scriitoarei DE CONSTRUCŢII SIDE­
sar să se treacă la selecţionarea ra ­ Maria Banuş; 19,05 Tribuna Radio; RURGICE HUNEDOARA
20,20 Noapte bună, copii: „Hoţul" de
care 281 ha. cu fîneţe naturale şi sei de oi, avînd în vedere că în pre­ Tudor Arghezi; 21,15 Jurnalul sate­ ANGAJEAZĂ:
lor; 22,30 Muzică din'operete.
51 ha. cu păşune. In plus, iarba de zent abia 70 la sută din efectiv este Contabili (absolvenţi ai
pe cele 33 ha. cu livadă bătrînă se cu lînă sem ifină, iar restul de 30 PROGRAMUL II: 12,10 Melodii I. S. E. P.).
poate cosi şi folosi ca fîn. Nu tre­ la sută, cu lînă grosieră. Există de populare romîneşti; 13,30 Colocviu des­
asemenea posibilităţi pentru a se pre oalitate: 15,00 Din cântecele şi Se asigură condiţii bune
dansurile popoarelor; 16,50 ©urs de de salarizare şi cazare.
buie neglijate nici culturile duble m ări num ărul cornutelor mari, în limba rusă'; 17,35 Doine şi jocuri popu­
lare romîneşti; 18,30 Artişti de pesie Ofertele se vor adresa
care asig u ră cantităţi im portante special al vacilor de lapte. Chiar şi hotare, oaspeţi ai Festivalului „George direct întreprinderii de
Enesc.ii“ — Ivan Petrov; 19,30 Teatru construcţii siderurgice Hu­
de furaje. pentru înfiinţarea unei stupine sînt la microfon „Doctor în -filozofie“ co- nedoara, serviciul cadre şl
D acă în prezent încărcătura de o; create aici posibilităţi bune de dez­ învăţămînt, strada Molo-
voltare, datorită existenţei livezii tov. nr. 8.
la 100 ha. teren ecte asigurată, nu care ocupă aproape 50 de hectare

se poate spune acelaşi lucru des­ O rganizaţiei de partid din gospodă­

pre încărcătura de bovine, porcine ria colectivă şi consiliului de con­

şi p ăsări care este m ult sub cea ducere (din care fac parle 2 ingi­
prevăzută în obiectivele întrecerii neri) le revine sarcina de a milita
lansată de colectiviştii din Cistei, cu m ai m ultă hotărîre pentru folo­
sirea în mod judicios a tuturor re­

obiective pe care, formal, membrii surselor locale, a tuturor posibili­