Page 47 - 1961-07

'm . BRUMUB ROCIA L1SMU LU ! pag. 8

W < T > < 3 > < 5 > v$-.-•>- <Ci> .

!Il MELE

UTIUÜELE SI FIE FOLOSITVALEA JIM
<L>< * i > O <Ç><$><& O - f S » ' < 7 j + -i3>->»-^32*-O

ooo<x>o<x>ooo<x>o ooooooooooooo, Ca mijloace tehnice moderne Să folosim cît mal deplin
obţinem indici utilajele de încărcat!
^ „O condiţie principală pentru îndeplinirea cu avansate, specializării şi cooperării în industrie,^
y succes p pianului economii fié anii 1960-1965 introducerii în producţie a realizărilor ştiinţeig
* este introducerea tehnicii éelel mai noi în toate şi tfehnicii moderne. Se va ridica nivelul de me-o

* ramurile economiei naţionale. Se va acorda o canizare a lucrărilor grele şi cu volum mare deo Unul din cele Interviu cu tovarăşul cărcat 'mecanic.
muncă, în spetial în industria minieră...“. g mai bune sectoare inginer CAROL SCHRETTER, La galeria direc­
^deosebită atenţie mecanizării şi automatizării din Valea Jiului ţională din culcu­
(Din Directivele Gongresidui al 111-lea al- P.M .R.)0 este sectorul de şeful sectorului investiţii şu l stratului 5, la
<>complexe a producţiei, proceselor tehnologice investiţii al minei m ina Petrila
oooooooooooooooc orizontul X II, bri-
:; oOOOOOOO< y '/x J'V '/'rt/XX>

Petrila. Colectivul — gada lui Constan­

Cu paşi mari acestui sector şi-a realizat sarcinile tin Fleşcan, folosind un reîncărcă-
de plan în primele 5 luni ale anului tor cu bandă a încărcat în iunie

în proporţie de 127,8 la sută, iar cu 30 m.c. steril m ai m ult decît avea

In anii puterii populare, Valea toate domeniile de activitate ale ex­ în iunie în proporţie de 131,84 la planificat. O apansare de 62 m .t./

Jiului a cunoscut o înflorire fără ploatărilor carbonifere, începînd de In primele 5 luni ate anu- sută. Economiile suplimentare obţi­ lună a obţinut şt brigada minerului
precedent. In locul unor mine rudi­ la transportul pe galerii şi pînă la i Iui curent au fost deschise şi nute la preţul de cost de minerii de Geza Toih, care şi-a întrecut planul
mentarei în care munca era un chin, susţinerea modernă ă lucrărilor mi­ : puse în exploatare 12 noi aba- aici se ridică la circa 1.000.000 lei. la încărcare mecanică cu 95 m.c.
azi în Valea Jiului sini mine mari, niere. Minele Văii Jiului cunosc o La baza succeselor repurtate stă steril, săpînd galeria de legătură
înzestrate cu o tehnică înaintată ; puternică înzestrare tehnică pentru i taje frontale susţinute metalic. folosirea deplină a capacităţilor do din blocul 0 la orizontul XI. A-
minerii muncesc în condiţii de de­ care statul nostru socialist alocă producţie şi înzestrarea tehnică. ceastă brigadă aplică un grafic de
plină siguranţă. De la Lonea şi pînă sume tot m ai mari. Este de ajuns ' s-au dat în funcţiune 8 compre- Despre modul cum se foloseşte în muncă îmbunătăţit în urma schim­
fa U ricani se înşiră noile cartiere să arătăm că dacă în 1955 au fost > soare de mare capacitate, 5 ven- sector tehnica nouă şi roadele a- bului de experienţă pe care şeful
\filatoare principale, s-a extins cestci folosiri a vorbit unui colabo­ brigăzii l-a avut la începutul lunii
1 perforaţul electric rotativ. rator al ziarului nostru tov. ing. iunie cu m inerii de la E. M. Barza.

cu zeci de blocuri moderne. Şcolile încărcaţi cu mijloace mecanice în o in cursul acestui an au Carol Schrefţer, şeful sectorului. Conducerea sectorului va studia me­

medii, m agazinele aprovizionate din tot cursul anului 36.540 m.c. steril, fost puse în funcţiune o seamă Iată ce a r e la ta t: toda de muncă a acestei brigăzi
abundenţă cu produse industriale şi în prim ele 5 luni ale acestui an de obiective industriale cum „Colectivul nostru are sarcina pentru a o generaliza la alie locuri
de a deschide noi orizonturi produc­ de muncă.
sînt: casa maşinii şi turnul de

alimentare, împînzesc astăzi locali­ s-au încărcat cu m aşini c irc a -46.400 extracţie la puţul Ştefan —¦Lu- tive la mina Petrila. Deoarece cea In general, prin folosirea meca­ ?957 8 5 3 595« fftSP m i • ,
tăţile Văii Jiului. M inerii, şi cei­ peni, modificările inslalaţiilor de mai mare parte d in lucrările pe care nismelor, în luna iunie pe sector
lalţi oameni ai muncii din Valea m.c. steril adică cu peste 25 la sută spălare Rheo la preparaţia Lu- le executăm traversează roci dure, s-au încărcat mecanic circa 49 la Mecanizarea încărcării sterilului De aici se desprinde al doilea as­
Jiului, trăiesc azi o viaţă nouă, îm­ mai mult 1 In anul 1955, s-au arm at peni, silozul şi casa maşinii de au un volum fizic mare şi care sută din volumul de steril excavat, la minele Văii Jiului este un indice pect, cel practic. In luna iunie au
belşugată şi tot mai fericită. cu înlocuitori ai lemnului circa extracţie de la Liricani. necesită eforturi sporite din partea restul fiind scos din. lucrări unde de plan tehnic ap ărut în anii de funcţionat' în Valea Jiului 4 ma­
8.640 m. galerie pe cînd în acest minerilor, utilizarea din plin a me­ încărcarea mecanică nu a putut fi democraţie populară. Minerii şi-au şini EPM-1 şi 24 reîncărcătoare cu
Toate prefacerile adînci pe carele an în perioada ianuarie— 15 iunie ® Prin măsuri ieiinologice şi canismelor de care dispunem este introdusă (suitori, camere, lucrări perfecţionat an de an tehnica mî- bandă. Cu ajutorul acestor utilaje
trăieşte azi Valea Jiului, fostă „Va­ s-au susţinut cu arm ături metalice, organizatorice, la preparaţia Lu- o condiţie de bază pentru îndeplini­ speciale etc.). Dar şi la asemenea nuirli maşinilor de încărcat, obţi- s-au încărcat mai bine de 9.550
lea plîngerii", se datoresc grijii pe cu inele de bolţari şi betonite circa peni indîceîe de recuperare glo­ rea cu succes a sarcinilor de plan. lucrări, am folosit mecanizarea, nînd randam ente tot mai mari. m.c. steril, cel mai m ult realizîn-
care partidul şi guvernul o poartă bală în cărbune a crescut de la ceea ce a dus la obţinerea unor in­ Dacă în 1955, existau în V alea J iu ­ du-se la mina Vulcan (708 m. c.'
muncii şi vieţii minerilor. Acestei 16.000 m. galerie, adică peste 67,5 73 fa sulă la 74,2 Ia sută, iar la De la bun început conducerea dici tehnici înalţi. De pildă, la să­ lui doar 30 de m aşini de încărcat steril peste plan). Dacă pe ansam­
griji, m inerii îi răspund cu succese la sută din totalul galeriilor săpate preparaţia Petrila de Ia 76 la sectorului, îndrumată de organiza­ parea suitorului vertical pentru a- (PML-5, EPM-1 reîncărcătoare cu blul exploatărilor planul la incăr-’
deosebite în muncă, succese mereu în această perioadă 1 ' sufă la 77,2 la sută. ţia de partid, s-a orientat spre fo­ dincirea puţului auxiliar — suitor cu bandă), cu ajutorul cărora s-a rea­ care mecanică a fost în general în­
mai mari. După şase luni de muncă losirea deplină a tuturor utilajelor. 3 secţii şi o suprafaţă de 6,08 m.p. lizat un randam ent de 0,86 m.c./ deplinit şi depăşit, pe utilaje si­
din acest an, colectivele exploată­ Datorită promovării progresului © In luna mai la mina Petri­ La toate locurile de muncă, unde — brigada lui Dionisie Sofalvy a :>ost, anul acesta vor funcţiona în tuaţia se prezintă altfel. La mina
rilor miniere ale Văii Jiului rapor­ tehnic, a aplicării unor metode noi la s-a atins cea mai ridicată mecanizarea a fosl posibilă, aceasta obţinut o avansare de 27 m .ljlu n ă otal circa 60 de m aşini (tipurile Lupeni, m aşina de încărcat EPM-1
tează că au dat economiei naţionale de muncă, multe- din ete fiind con­ viteză de avansare în abataje s-a introdus. M inerii au înţeles că, folosind la perforare perforatoare îPM -1, reîncărcătoare, precum şi a stat nefolosită (la reparaţii) toa­
peste prevederile planului 121.286 cepute de mineri, tehnicieni sau in­ cam eră: 89,5 m.l /lună iar la folosind din plin utilajele, îşi uşu­ grele susţinute pe coloane telesco­ maşini UKEH, combine pentru îna­ tă luna, iar reîncărcătoarele n-au
tone de cărbune din care peste gineri din producţie, la minele Văii mina Aninoa a cea mai mare rează munca, obţin randamente şi pice. intări) care vor permite să creas­ fost utilizate toate din plin. Numai
53.700 tone cărbune cocsificabil, că Jiului productivitatea muncii, este viteză de avansare în frontale: viteze mari de avansare şi, prin că randam entul la peste 1,10-1,20 două din cele opt reîncărcătoare în
au obţinut economii suplimentare din ce în ce m ai mare. 38,4 m.I./lună. Gu susţinere me­ urmare, şi cîştiguri sporite. Pentru Datorită tehnicii de care dispu­ m.c./post. Minerii au şi obţinut pî­ funcţie şi-au depăşit sarcinile de
la preţul de cost al producţiei în talică s-a extras din abataje exemplificare voi arăta cîteva ca nem, a muncii Iot mai avîntate a nă acum succese de seamă în în- plan (la galeria transv ersală pe
primele L tuni de peste 7.560.000 Trebuie însă arătat că în privinţa frontale circa 68.800 tone de zu ri: minerilor noştri, viteza medie de deplinirea planului tehnic. In pri­ stratu l 18, blocul 6 orizontul 480
lei, depăşindu-şi astfel substanţial introducerii tehnicii noi, a promo­ cărbune, iar cu mijloace meca­ avansare în lucrări de înaintare a mul semestru s-au încărcat pe ba­ şi la galeria de cap, stratul 8-9
angajam entele luate la începutul a- vării progresului tehnic, deşi s-au nice s-au încărcat pe bazin cir La galeria de ocol de la puţul 11 crescut pe sector de la 43 m.l.flună, zin circa 56.000 m.c. steril folosin- blocul 2), Condiţii pentru realiza­
mdui. In minele Văii Jiului s-a obţinut realizări de seamă, acestea ca 19.100 m.c. steril. orizontul XII, brigada lui Constan­ cit a fost în prim ul trimestru, la du-se mijloace mecanice. La unele rea integrală a sarcinilor de plan
m uncit în această perioadă cu o nu sînt peste tot la nişelul posibili­ tin Băbuţ — una din fruntaşele în­ exploatări (Lonea, Petrila, Vul­ au existat şi la alte locuri de mun­
productivitate medie de 1,081 tone tăţilor. M ai există lipsuri în ce pri­ , ® Măsurile luate la exploatări trecerii pe profesii — cu un reîti- 47 m.l.Hună în iunie, ceea ce pen­ can), planul de încărcare mecani­ că dotate cu reîncărcătoare, dar
pe post. veşte mecanizarea unor operaţii ¦pentru îmbunătăţirea calităţii cărcălor cu bandă, a realizat în iu­ că a fost depăşit cu 983-1.300 m.c. aici a lipsit îndrum area maiştrilor,'
grele şi cu volum mare de muncă, ’ producţiei şi intensificarea mun- nie o avansare de 73 m.l., depăşin­ tru noi constituie lin frumos suc­ steril. condiţiile de aprovizionare şi trans­
Realizările repurtate de minerii în creşterea vitezelor de avansare, ’ cii organizatorice în acest scop, du-şi planul cu 273 m.c. steril în- ces". port adecvate. De aceea nici pla­
Văii Jiului în acest an, sînt o ur­ în reducerea consumului specific In ce priveşte latura economică nul lunar pe mină nu a fost în­
mare a conducerii tot mai compe­ de lemn de mină, de exploziv, în fo­ au dat roade bune. Pe combinat, a folosirii utilajelor de încărcat, deplinit cu 209 m.c. steril 1 Situa­
tente a activităţii economice de că­ losirea la capacitate deplină a uti­ trebuie arătat de Ia bun început ţii asem ănătoare se pot vedea la’
tre organizaţiile de partid, a muncii lajelor şi mecanismelor, în m işca­ în primele. 5 luni ale anului, pro­ că) sub acest aspect, mai sînt multe mina Lonea, la Aninoasa, chiar în
lor entuziaste şi pline de abnegaţie rea de inovaţii şi în activitatea cer­ de făcut. In condiţiile actuale ale
cetătorilor. centul de cenuşă în cărbune a

In pagina de faţă ne propunem fost în medie cu 0,13 la sută

sub normă, în lunile aprilie şi

mai fiind mai redus cu 0,9—1,0
la sută.

® In ultimul timp la mina Lu-

peni, în sectorul IV B pe stratul

18, frontalul condus de Andrei

în care com uniştii au fost şi sînt în Lukacs este susţinut cu stîlpi me­ minelor Văii Jiului trebuie să se lucrări deosebit de im portante pen­

primele rînduri, precum şi promo­ să analizăm cîteva aspecte ale mun­ talici hidraulici primiţi din U- ob ină o viteză de avansare de cel tru producţia viitoare.

vării cu curaj a progresuIuM ehnic cii privind introducerea tehnicii noi njunea Sovietică, împreună cu puţin 50 m.l./lună, iar pentru re­ Tot în privinţa folosirii economi­

în m inerit. Un aport de seamă au în minele Văii Jiului, felul cum pro­ un lot de grinzi metalice de mare încărcătoare o viteză de avansare ce a m ecanism elor de încărcat tre­

avut şi au inovatorii şi raţionaliza- gresul tehnic ajută munca m ineri­ rezistenţă. Tot la Lupeni, în alte de cel puţin 42 m.I./lună. La ase­ buie vorbit şi de modul cum sînt

torii. Ei au conceput şi aplicat o lor şi ce trebuie făcut pentru ca, pe frontale ale aceluiaşi sector, se Machete ale sistemelor de armare pentru galerii, propuse şi executate menea limite, folosirea mecanisme­ utilizate maşinile GNL-30 M pen­
seamă de dispozitive noi, metode seama înzestrării tehnice, colectivele folosesc două garnituri de cra- de minerii de la Vulcan şi alte exploatări din Valea Jiului. lor de încărcat devine rentabilă, tru încărcat în abataje-cam eră, in­
tehnice îm bunătăţite, care au dus miniere să obţină succese tot mai ţere P.Z.P. care au o capacitate acoperindu-se şi depăşindu-se chel­ troduse în Valea Jiului. Aceste ma­
la creşterea producţiei şi a produc­ m ari în producţie, în îndeplinirea de 120 fone/oră transport şi per­ tJtiíafe scumpe, date uitării tuielile cu am ortism ente, reparaţii, şini de înaltă productivitate nu sînt
tivităţii muncii, la obţinerea unor angajam entelor din întrecere, în tra ­ mit havarea de pe şasiul lor. întreţinere, m anoperă etc. Aproape
indici tehnico-economici mereu mai Rueulirea (împingerea) acestor la toate exploatările s-au obţinut raţional folosite din cauză că la
înalţi. ducerea în viaţă a Directivelor ce­ cratere se face fără demontare. progrese în folosirea intensivă a nivelul com binatului, din lipsă de
maşinilor de încărcat. Este semni­ preocupare, nu s-a determinat încă
lui de-al III-lea Congres al parti­ o m onografie de arm are care să

Progresul tehnic se introduce în dului. ficativ faptul că de la o viteză de perm ită m anevrarea maşinii în aba­

77 Adina Lupeni este recunoscută ceastă stare de lucruri spunînd că avansare de 31,2 m.I./lună, în g a ­ taj.

Prin extinderea, susţinerii moderne — drept una din minele ţării cu cea nu are locuri de muncă unde să le lerii în 1955 şi 34,6 m.I./lună în Faţă de situaţia sem nalată, con­
spre reducerea consumul! ii de lemn mai bogată înzestrare tehnică mo­ plaseze „economic“ (parcă mai 1960, s-a ajuns ca în luna mai, pe ducerea com binatului carbonifer şl
dernă. Aici funcţionează puternice „economic“ ar fi ca utilajele să stea combinat, viteza de avansare me­ conducerile exploatărilor au datoria
cratere blindate de mare capacitate, nefolosite, să se plătească pentru die să fie de 42,5 m.I./lună, iar la să ia m ăsurile cuvenite în vederea
arm ături hidraulice, haveze sovie- ele am ortism ente). Conducerea teh­ unele exploatări (Petrila, Uricani) folosirii utilajelor din dotare.
ilee KMP-3, haveze SK-40 care a- nică a minei nu a binevoit să a- să treacă de 44-46,0 m.I./lună.
jută din plin muncă minerilor. Gu nalizeze dacă combinele Korfmann,
Congresul al III-lea al partidului abataje şi galerii, şi scăderea con­ rienţă au căpătat minerii sectoru­ o haveză de lipul SK-40, de pildă, de pildă, nu a r putea fi utilizate la be modernizează preparata Lupeni
a stabilit drept una din principalele sumului de lemn pe feluri de lu­ lui III Lupeni care îşi susţin metalic în luna iunie la frontalul din stra­
sarcini ale minerilor, pentru perioa­ crări. frontalele lor de m al bine de un an. tul 15, panoul I. blocul VI, sectorul săparea galeriilor în cărbune sau Creşterea continuă a volumului reducerea umidităţii, în cărbunele
da 1960— 1965 aceea de a reduce In aceste .abataje se realizează de IV B, s-a havat şi extras cu 258 mixte. Numai că pentru aşa ceva de producţie la exploatările Lupeni, sp ălat s-au m ontat 10 dispozitive
consumul de lemn de mină la cel După cum se vede, producţia ex­ regulă o productivitate de peste tone de cărbune peste plan. trebuie asig u rat aer com prim at la Uricani, Vulcan, care dau cărbune de egutare la silozuri, iar pentru
mult 35 m.c./l.OOO tone de cărbune. trasă din abatajele frontale susţi­ 4,100—4,400 tone/post şi o viteză presiune mai mare, ceea ce-i lucru cocsificabil, impune m ărirea şi m o­ uşurarea determinării cenuşii a fost
Minerii din Valea Jiului au repur­ nute metalic creşte de la an la an medie de avansare în jurul a 25 Tot la mina Lupeni sînt însă şi foarte greu în concepţia unor teh­ dernizarea instalaţiilor preparaţiei pus în funcţiune un aparat automat
ta t pînă acum succese de seam ă în In primele cinci luni ale anului m.c./!ună. utilaje care au costat bani grei şi nicieni din Lupeni. Lupeni. In acest scop aici s-au exe­ de luat probe de pe bandă, s-a m on­
m icşorarea consum ului de lemn. 1961, au fost arm ate metalic 12 noi care stau nefolosite, Aşa este ca ­ cutat lucrări de modernizare. Ast­ tat un cuptor cu raze infraroşii lă
Dacă în 1955 s-au folosit pentru fie­ abataje frontale, (m ajoritatea din Arătam mai sus că în luna mai zul unei haveze SK-40 care stă cam La plenara pe care comitetul de fel, au fost înlocuite deşlam oarele laborator etc.
care 1.000 tone de cărbune cîte 55 ele la minele Lupeni şi V ulcan). La consumul de lemn a scăzut pe ba­ de m ultă vreme la reparaţii, cazul partid al minei şi-a propus să o vechi cu deşlamoare curbe, s-au
mina Lupeni s-au dat aproape zin Ia 40,8 m.c./l.OOO tone cărbune celor două combine de înaintare ţină în curînd pe problemele tehni­ Pe seama modernizării instalaţii­
La această realizare un aport în ­ Korfmann (din care una zace ex­
sem nat l-a adus şi extinderea sus cii noi la E. M. Lupeni, ar fi bine

pusă la intem perii chiar sub gea­ să se discute şi acest aspect care
mul biroului m aiştrilor de la atelie­
m c. lemn, în 1960 s-a folosit doar 40.300 tone de cărbune din frontale ţinerii moderne în galerii, In cinci rul mecanic al minei), sau a celor ţine tot de tehnica nouă, de felul schimbat hidrocicloanele sitelor lor, a muncii întregului colectiv,
44,2 m.c., iar în acest an, în luna susţinute cu arm ături metalice, ceea luni din acest an au fost susţinute două combine Donbas de asemenea Zimmer cu altele de capacitate mai Ia preparaţia Lupeni s-a recepţio­
mai, 40,8 m.c. lemn la 1.000 tone ce a determ inat scăderea consum u­ cu arm ături de metal sau cu bolţari neutilizate cum sînt privite şi folosite utilajele mare. In scopul creşterii debitului n at cu 4,2 la sută mai mult căr­
de cărbune, în medie pe bazin. lui de lemn (Ia aceasta a contribui! circa 67,5 la sută din lungim ea g a ­ orar la spălare, au fost înlocuite cu­ bune, s-a livrat cu 7,2 la sută mal
desigur şi extinde’ -a arm ării mo Conducerea minei motivează a- noi, moderne, de către unii tehni­ pele unor serii de elevatoare, bate­ mult cărbune special pentru cocs,
Reducerea consum ului de lemn se derne în galerii) la 35,10 m.c./l.OOO leriilor săpate în această perioadă. ria a Il-a Rheo 0— 10 mm., banda iar r aperarea în producţia globa­
face atît printr-o mai bună gospo­ tone cărbune. La aproape toate minele planul de cieni şi ingineri ai minei Lupeni, înclinată de la W ipper-ul 1. Pentru lă a crescut cu 2 puncte.
dărire a m aterialului în depozite să fie trasă la răspundere conduce­
şi în subteran, cit şi prin creşterea Extinderea susţinerii metalice în arm are modernă în galerii a fost rea minei.
volumului de lucrări miniere sus­ frontale a dus nu num ai la scăde­ îndeplinit în luna iunie şi în ansam ­
ţinute eu înlocuitori moderni al lem­ rea consumului de lemn la mineic blu pe semestru. Cele mai bune re­ •V’' C E T R E B U I E F Ă C U T ?
nului. Din graficul alătu rat se poa­ Văii Jiului, ci şi la creşterea ran d a­ zultate le-au obţinut minerii de la
te observa cu uşurinţă raportul din­ mentelor, a vitezei medii de avan­ Uricani, Petrila, Lupeni. Pagina de faţă conţine pe scurt condiţii ca în frontale să se ge­ lizată metoda ca brigada care a a m aiştrilor mineri s-a dovedit de^

tre creşterea susţinerii moderne în sare. In acest sens, o bună expe- In privinţa arm ării cu bolţari se principalele realizări obţinute la ex­ un real folos. Ea va trebui sa fie (
ridică o problemă importantă pentru ploatările carbonifere din Valea urm ată de alte sesiuni alcătuite pe(
Susiinarm mod&tnâ In.• Jiului în promovarea progresului lemele tehnice cele mai actu ale;
Valea Jiului, aceea a calităţii pre- J tehnic şi relatează unele lipsuri neralizeze extragerea unei fîşii pe executat săparea, să execute lăr­
â B&Tudi FRONTALE fabricatelor. Din cauză că agrega- j care mai persistă în acţiunea de zi, far la unele mine, mai ales la girea şi betonarea şi să pre­ — prin continua perfecţionare aj
fele nu sînt alese conform cerinţelor, i introducere a tehnicii noi. Realiză­ Lupeni, trecerea la extragerea a cel dea lucrarea cu document de organizării muncii trebuie create (
rezistenţa unor loturi de betonite puţin 3 fîşii de cărbune la două recepţie. In acest fel se va asigu­ inginerilor condiţii pentru ca aceş-,
este scăzută (între 150-170 kg./cm zile. De asemenea, se pot obţine ra o bună calitate a acestor lu-
şi în abatajele cam eră cel puţin crari.

p.) faţă de cea corespunzătoare u- rile sînt însem nate, posibilităţile două eîmpuri de cărbune pe schimb. trebuie urm ărit ca schimburile tia să se ocupe cu mai multă aten-^

nei susţineri de bună calitate, du­ însă sînt m ari şi cresc continuu. ţie de problemele de concepţie teh-^

rabilă. Acesta este de altfel şi unul De aceea vom căuta în cele de mai nică, să fie lichidat obiceiul ,,ştăi-(

din principalele motive (pe lingă jos să arătăm direcţiile principale n o c d e concluzia g ărelii“. Aici un rol de m are im-^

aprovizionarea uneori defectuoasă) pe care va trebui să se m eargă de portantă au cercurile A.S.I.T. care(
pentru care la arm area galeriilor acum înainte în Valea Jiu lu i:
planul nu este îndeplinit ritmic la Este absolut necesar ca şi la lu­ de experienţă care se fac (şi care în colaborare cu sindicatele sub^
unele exploatări. La Lupeni, în luna — trebuie găsită o metodă ra­ crările de pregătiri şi deschideri să pot fi mai m ulte, cu participarea conducerea organizaţiilor de par­
iunie, în loc de 80 m. galerie p la­ ţională de arm are în abatajele ca­ fie sporită viteza de avansare. Se mai largă a m inerilor!), să aibă tid de la exploatări trebuie m ai'
nificată a fi susţinută în bolţari, meră pentru a se putea folosi cu poate realiza la aceste lucrări o o eficacitate mai mare în produc­ bine îndrum ate şi sprijinite de fi
s-a realizat doar 29 m. maximum de randam ent maşinile avansare zilnică de 4-6 m.l. gale­ ţie. De asem enea, este necesar ca
de încărcat GNL-30 M. rie. Totul depinde de o mai bună rezultatul vizitelor de documentare Hala A.S.I.T. Valea J iu lu i;
In general, anul acesta, extinde­ organizare a muncii, de asigurarea
rea arm ării moderne la minele Văii — m ecanizarea existentă la ex- locurilor de m uncă cu m aterialele tehnică, făcute de specialiştii com­ — sarcini mari în acest sens re-(
Jiului şi-a spus din plin cuvîntul. ploat rile carbonifere permite spo­ binatului în străin ătate, să fie adu­
Efectul cel mai de seamă fiind re ­ rirea substanţială a vitezelor de şi vagoneiele goale necesare. In se operativ la cunoştinţa tuturor vin organizaţiilor de partid. Ele^
ducere sim ţitoare şi continuă a avansare, condiţie de bază pentru specia! trebuie acordată mai mul­
-P.! J . o Í35S ?957 1953 ÍS59 i960 m i consumului specific de lemn de \ creşterea volumului producţiei, pen- tă atenţie lucrărilor de pregătire minerilor, cel mai bine în cadrul trebuie să mobilizeze masele de,
mină, durabilitatea lucrării, spori­ muncitori, ingineri şi tehnicieni Ia,
rea randamentelor. \ tru reducerea consumului de lemn. şi deschideri. La lucrările de în a ­ unor şedinţe de docum entare la ex­ promovarea cu tot mai mult curaj (
) Realizările de pînă acum demon- intări trebuie introdusă şi genera- a tehnicii noi, să manifeste o exi­
Vstrează că este posibil în actualele ploatări. genţă sporită faţă de unele abateri (
NZ-V" Prima sesiune tehnico-ştiinţiiîc ce se măi m anifestă în exploatările?
V
vvv \v v Văii Jiului. J

v'-'W