Page 48 - 1961-07
P. 48
pay 4 fggJBSBKBAKBOtBBKSSSSEBEBSBSIMBBBItBESOESBBSBSf t •C Nr. 203?
HroBMBgggM
DRU MUL SOCIALISMULUI
IBÎ8ÉBBRKBBBRBBBM9BB&DBBI
AAllim&Jbs şilm • ??J&ăm&le sjJuri. • juI & îlsJjs. cülarl » xátiHiatB atirió ¦
(uri Bagarin a fost distins „Războiul fără chip“ — o (‘arte S. I
cu medalia de aur a Societăţii care demască atrocităţile
colonialiştilor în Algeria
interplanetare britanice
PA R IS 12 (A g erpres). te şi acte de acuzare îm potriva
LONDRA (Agerpres). — Wßll, preşedintele acesteia. In editura pariziană „Le Seuil“ colonialismului. Uzina de pom
TASS transmite: La Londra Salutîndu-l pe primul cosmo a apărut recent cartea „Războiul C artea cuprinde de asemenea pe „Sigm a“ din
a avut loc o ceremonie în ca naut, Maxwell a subliniat că fără chip“, cuprinzînd însem nă comentarii pe m arginea textelor Lutin produce
drul căreia s-a înmînal lui Gagaiin este cetăţean al V m u rile unui tînăr ofiţer francez, E- tânărului ofiţer; scrise de ta tă l pompe care pot
I. A. Gagarin medalia de aur ţiţi Sovietice şi că realizărVe mjle Mus, m ort în luptele din acestuia, Paul Mus, profesor la ridica pînă la
a Societăţii interplanetare bri lui oglindesc progresul ştiin Algeria, despre operaţiile m ilita College de France şi unul din 1700 litri de apă
tanice, conferită persoanelor ţei şi tehnicii ţării lui. Totoda re şi „de pedepsire“ la care a cei m ai cunoscuţi specialişti în pe secundă la o
ce şi-au adus o importantă tă, a adăugat Maxwell, acest participat îm potriva patrioţilor problemele coloniale. „Le M onde“ înălţim e de 15 m,
contribuţie la cercetarea spa zbor remarcabil a fost folo algerieni. apreciază aceste com entarii ca o
ţiului Gosmic. 1. A. Gagarin sitor întregii lumi. recunoaştere a justeţei războiu IN C L IŞ E U :
este distins primul cu această Ziarul „Le Monde“ consacră lui de eliberare dus de poporul Asamblarea pom
medalie. In cuvîntul de răspuns, ma acestei cărţi o recenzie în care algerian, şi mai ales ca o încer pelor verticale.
iorul Gagarin a mulţumit So o apreciază ca „un docum ent de care de a tra sa pentru mai tîr-
In numele societăţii medalia cietăţii interplanetare britani o valoare incom parabilă, cu pri z.iu, după term in area răzb o iu lu i
a fost înmtnată de dr. Max- ce pentru înalta distincţie. vire la starea de spirit a trupe din A lgeria, o politică de cola
lor franceze, a luptelor, a felu borare între F ranţa şi Algeria
lui în care se m anifestă u nită
ţile franceze din A lgeria“ . în independentă. „Este de dorit —
Declaraţia Sul Sutanuvong semnările şi scrisorile acestui scrie ziarul — ca la reluarea tra Creşterea combativităţii
tîn ă r ofiţer, m artor la num eroa tativelor în problema algeriană
se represiuni ord'onate de auto să se ţină seama de această
H A N O I 12 (Agerpres). — D upă tate naţională şi el va îndeplini rită ţile colonialiste, constituie, carte, document dureros, dar ca
cum transmite postul de radio în mod cinstit comunicatul comun după cum scrie ziarul, documen- re pledează pentru speranţă...“. oamenilor muncii italieni
-?Vocea Patet Lao“, prinţul Su adoptat la Zürich“.
fanuvong a declarat la 11 iulie Scopul provocator al vizitei ROMA 12 (A g erpres). respective la lupta de m ari pro asigure beneficii substanţiale,
că el „este de acord să se în ;,C rearea cjît mai grabnică a Iei M c ia ic r Greva generală de două zile porţii în sprijinul revendicărilor plătind m uncitorilor salarii de
tâlnească cu prinţul Boun Oum unui guvern de coaliţie — a sub declarată recent de m uncitorii de care urm ăresc să schimbe sub mizerie.
pentru a discuta problema creă liniat Sufanuvong, va crea condi l i Berlinei occidental la întreprinderile din industria stanţial situaţia clasei m uncitoa
rii unui guvern de coaliţie în con ţii prielnice pentru reglementarea re din Ita lia “. Acum siiuaţia s-a schimbat,
form itate cu comunicatul comun paşnică a problemei laoţiene. Ea B E R L IN U L O C C ID E N T A L 12 arată că vizita lui Adenauer are chimică şi farm aceutică din Ita constată „Economist“. „Cercurile
adoptat la Ziirich“. va constitui o bază bună pentru (Agerpres). — La 12 iulie pe un caracter vădit demonstrativ; lia capătă, după aprecierile pre Im portanţa acestei greve, şi patronale îşi dau seama că pen
realizarea arm oniei naţionale şi bordul unui avion m ilitar ameri urmăreşte agravarea încordării in-' sei democrate italiene, semnifi în general a creşterii m işcării tru prima dată în industria ita
D upă cum transmite Agenţia respectarea convenţiei referitoare can special, a sosit în Berlinul ternaţionale şi este în directă le caţia unui pas înainte pe calea revendicative în Italia, este sub liană intră contingente mari da
Vietnameză de Informaţii, preşe la încetarea focului“. occidental pentru o vizită oficia gătură cu încercările Bonnului de luptei sindicatelor oamenilor liniată şi de alte ziare. Presa tineri care tiu se m ai la s ă in ti
dintele Partidului Neo Lao H ak- lă de două zile, cancelarul de la a încinge şi mai mult atmosfera muncii italieni pentru îm bunătă publică zilnic ştiri despre ac m idaţi de am eninţările că-şi vor
Prinţul Sufanuvong a adăugat Bonn, Adenauer. La sosire, A de- politică. i ţirea situaţiei şi condiţiilor lor ţiunile revendicative ale munci pierde slujba. In ram urile prin-:
sat, prinţul Sufanuvong a decla că obiectivul im ediat al tratati nauer a declarat că prin vizita de trai. Ziarul „U nita“, care re torilor agricoli, despre greva de cipale ale industriei s-a încetă
rat că cei trei prinţi trebuie să velor tripartite de la N a Mon este sa intenţionează să sublinieze le Ziarul „D ie W arheit“ arată că latează despre participarea în avertism ent de scurtă durată a ţenit acum convingerea că m un
se întâlnească la N a Mon, unde pregătirea unei întâlniri între cei gătura strinsâ dintre R.F. G erm a aceste deplasări ale conducători pro p o rţii de 100 la su tă a m u n m uncitorilor sanitari, despre ac citorii au dreptul să beneficieze
au loc tratativele politice şi m i nă şi Berlinul occidental. lor de la Bonn confirmă încă o citorilor la această grevă — ca ţiunii0 m uncitorilor industriali şi ei de avantajele egre decurg
litare tripartite. Partidul Neo Lao trei prinţi. La aceste tratative tre dată cît de anormală este situa re a cuprins peste 180.000 de etc din progresele tehnice“. Creşte
Ilaksat, a spus el, „este ferm ho- Presa democrată vest-germană ţia creată în Berlinul occidental. oameni ai muncii — publică şi rea acţiunilor revendicative, în
tărît să lupte pentru un Laos paş buie de asemenea discutate prin In articolul redacţional intitulat o declaraţie în acest sens. a se Reîerindu-se la aceste date, co special a celor organizate de
nic şi neutru în care să dom neas cretarului general al federaţiei respondentul din Roma al săp- sindicatele afiliate la Confedera-1
că o veritabilă arm onie şi uni- cipiile menţionate în comunicatul tăm înalului britanic „Econom ist“
de la Zürich şi adoptate hotă-
rîri în legătură cu ordinea de zi.
Patronii americani de nave au impus „O vizită periculoasă“ , ziarul a- m uncitorilor din industria chi consacră un lung comentariu ţia G enerală a M uncii din Ita-:
minteşte de recentul discurs ros mică şi farm aceutică, Di Gioia. situaţiei sociale din Italia, sub lia, unde acţionează unitar m un
aplicarea legii T a ft-la rtie f tit de Adenauer la München, unde Acesta caracterizează greva liniind în concluzie ca o carac citori membri ai partidului co
acesta s-a pronunţat încă o dată drept un indice al afirm ării com teristică a momentului actual m unist şi ai partidului socialist,
N E W Y O R K 12 (Agerpres). - nedy, hotărîrea de aplicare a le rinarilor. Greviştii cereau noi con împotriva rezolvării paşnice a pro bativităţii sindicale, care in fir tocmai creşterea com bativităţii' atestă tocmai acest spirit com
gii T aft-H artley îm potriva parti tracte colective şi să se acorde blemelor internaţionale urgente. mă tezele propagandei reform is oamenilor muncii şi respingerea bativ, în mişcarea m uncitoreas
Ultima form alitate în legătură cu cipanţilor la greva marinarilor din sindicatelor dreptul de a organi te despre o „apatie“ în rîndu politicii patronale de presiuni şi că italiană. R ecent' la marele
S.U.A. za marinarii care deservesc aşa- „Prin aceasta, scrie ziarul, rile mişcării sindicale italiene. „îngheţare a salariilor“ . „Timp tru st de automobile „ F iat“, ca
aplicarea legii Taft-FIartley îm po numitele nave fără control, apar- Adenauer şi-a subliniat intenţia „Dim potrivă, a subliniat liderul de aproape patruzeci de ani — şi în alte sectoare ale industriei,
-k ţinînd unor societăţi americane dar de a continua linia periculoasă a sindical, am ploarea acestei gre scrie revista engleză — industria s-a afirm at creşterea influenţei
triva grevei m arinarilor din S.U.A. aflate sub pavilioanele unor ţări ve dovedeşte participarea depli italiană (adică cercurile patro sindicatelor membre ale acestei
Ce prevede legea Taft-FIartley? străine. războiului rece şi politica provo nă a m uncitorilor din industriile nale din această industrie — confederaţii. „La Fiat, de exem-:
a fost îndeplinită. După cum Cînd o grevă capătă o amploare N. R.) a tră it ca într-o seră, la piu, arată „Econom ist“, aceste
şi o virulenţă care afectează în Ca urmare a grevei, în 30 de cărilor internaţionale...“. o tem peratură călduţă, favora sindicate au obţinut primul loc
transmit agenţiile de presă, jude mod serios interesele m arilor mo bilă intereselor proprii, m enţi la alegerile din întreprindere.
z& ® m nută prin presiuni enorme asu Conducerea sindicatelor a subit
pra braţelor de m uncă“ . P rin a- niat că acest succes, care este
cătorul federal Sylvester J. Ryan
a emis, la cererea guvernului K en-
—= * = — -
Lurliilt conferinţei ţărilor nopoluri se invocă interese vi porturi ale S.U.A. au fost para m en in ţări constante cu conce în tă rit de sporirea num ărului de
ssiiatars ale halatului tale“ ale economiei naţionale şi lizate aproximativ 500 de nave, Iar dierea, cu aruncarea celor care voturi exprim ate în favoarea
prin aplicarea legii Taft-H artley alte peste 400 de nave nu puteau luptau pentru revendicările lor candidaţilor com unişti la alege
greva poate fi am înată cu 80 de să intre în porturi. în uriaşa arm ată a şomerilor ita rile locale din noiembrie trecut,
cu privire la Antarctica zile. Greviştii sînt forţaţi să reia Refuzînd să accepte revendică QUITO 12 (A g erp res). Intr-o rezoluţie specială, P a rti lieni, am inteşte revista, patronii oglindeşte creşterea conştiinţei
munca şi timp d e 80 de zile să rile m arinarilor grevişti, proprie italieni au fost în m ăsură să-şi de clasă în rîndul m uncitorilor“.
CANBERRA 12 (A g erp res). — aştepte rezultatul arbitrajului gu tarii de nave au uzat de întreaga M uncitorii ecuadorieni de la dul unit al independenţei naţio TENDINŢE DE DECLIN
TASS transm ite: vernamental. D e fapt, această lor influenţă pentru a pune în societatea am ericană „U. S. Si- nale din Rhodcsia de nord în ECONOM IA CANADEI
„amînare“ a grevei înseamnă înă mişcare aparatul guvernamental în m ar Constructiom Company“, c a deamnă poporul la „lupta dîrză“
Conferinţa ţărilor semnatare buşirea ei, deoarece patronii iau vederea înăbuşirii grevei. La tra re în iunie au declarat grevă în pentru cucerirea independenţei OTTAWA (Agerpres). — In tului că firmele de construcţii
ale T ratatului cu privire la A n în cele 80 de zile toate m ăsu tative a particinat personal minis semn de protest îm potriva refu depline a ţării. Această hotărîre le-au plătit salariile mult mai
tarctica şi-a continuat lucrările rile pentru a preveni reizbucni- trul Muncii, Goldberg, care prin zului adm inistraţiei societăţii de a fost adoptată în unanimitate economia Canadei se manifes
la 12 iulie cu. uşile închise. Se rea grevei. Mai m ult decît atît, presiuni şi am eninţări a încercat a le plăti salariile restante, şi-au la conferinţa partidului care se tă tot mai puternic tendinţe de mici decît prevedeau contrac
anunţă că conferinţa a aprobat legea T aft-H artley dă patronilor să-i silească pe m arinari să înce reluat lucrul în urm a satisface desfăşoară în prezent la Broc- declin. Deficitul bugetar, scăde tele colective. Presa marelui
recom andările prezentate de dreptul să cheme în judecată sin teze greva. La refuzul marinarilor rii revendicărilor lor. Victoria ken-Hill (R hodesia de nord). rea cursului dolarului canadian, bussiness a cerut intervenţia au
Noua Zeelandă cu privire la în dicatele care au organizat grevă şi de a se supune dictatului patroni m uncitorilor de la această socie După cum relatează agenţia dominaţia capitalului nord-ame- torităţilor. Uţjul din conducă
tărirea sistem ului de inspecţie să ceară despăgubiri pentru „dau lor, autorităţile au aplicat legea tate a fost o b ţin u tă îm u rm a u- France Presse, în rezoluţie se rican acţionează dăunător în torii sindicatului muncitorilor
prevăzut de T ratatu l cu privire nele“ suferite. T aft-H artley. mei lupte în d îrjite a g rev iştilo r subliniază că în lupta împotriva toate domeniile economiei ca din construcţie a fost condam
•la A ntarctica. C onform acestor şi datorită puternicei m işcări de Federaţiei Rhodesiei şi Nyassa- nadiene. După cum menţionea nat la şase luni închisoare şi
recom andări, fiecare ţară este o- In legătură cu greva m arina Acesta este un nou act de sa solidaritate cu greviştii a num e ză recentele date statistice ofi zeci de grevişti au fost arestaţi,
rilor din S.U.A.; lucrurile s-au mavolnicie a guvernului S.U.A. roase sindicate din întreaga landului şi a imperialism ului
bligată să informeze celelalte ţări petrecut în felul u rm ăto r: greva care, prin măsuri administrative,
a început la 15 iunie. E a a cu încearcă să înăbuşe lupta oameni ţară. poporul Rhodesiei de nord tre
asupra planurilor ei de o rg a n i prins 85.000 de persoane — mem lor muncii pentru satisfacerea re
brii celor cinci sindicate ale m a SALISBURY 12 (A g erp res). buie să fie gata „să-şi dea viaţa
zare a expediţiilor şi de înfiin vendicărilor ior juste.
pentru Independenţă“.
ţare a staţiunilor polare.
ciale în Canada există în pre s:ub acuzaţia de „violenţă“ .
zent 622.000 şomeri, ceea ce re Greviştii sînt sprijiniţi de
(Urmare din ziarul U M uL bunăseamă, la acelaşi lucru ca prezintă 9,7 la sută din tota muncitorii din alte ramuri ale
?D rum ul socialismului“ nr. 2036) şi mine. Din cînd în cînd, pri lul braţelor de muncă ale ţării, construcţiilor. Recent peste
muncitori care au făurit nava de Suri Gagarin nemaicunoscut în istoria omeni virile noastre se întîlneau şi ne înrăutăţirea situaţiei clasei 16.000 de muncitori au decla-
...Se apropia timpul startului, cosmică şi au închinat munca rii. „Cit de mult se va bucura zîmbeam, înţelegîndu-ne fără muncitoare duce în mod inevi iralt o grevă de 24 d;e ore îri
aşa că trebuia să plecăm spre lor celui de-al XXII-lea Congres ţiloi-costnonaut al U.R.S.S. poporul nostru, cînd cele plă cuvinte. Temerile celor ce pre tabil la o intensificare a luptei sprijinul constructorilor de lo
cosmodromul Baikonur. Totuşi, al P.C.U.S. Erou al Uniunii Sovietice nuite se vor înfăptui!“ — îmi supuneau că, dacă vom fi pre greviste. De la 29 mai la To- cuinţe. Federaţia sindicatelor,
uneori ardeam de nerăbdare, trecea mie prin gînd. veniţi asupra zborului, vom de ronto se află în grevă 10.000 de din provincia Qntario ă cerut
îndeosebi cîtid aşteptarea se Adunarea n-a durat mult, dar veni nervoşi, nu se adevereau. Şi muncitori în construcţiile de lo tuturor sindicatelor din această'
transforma în chin. Ştiam că eu, şi tovarăşul meu care în cuinţe. Ei au declarat grevă în provincie să creeze un fond de
navei, pe care urma să zburăm, orice moment era gata să ia semn de protest împotriva fap ajutorare ă greviştilor.
î se dăduse numele de „Vostok loc în cabina navei „Vostok",
Probabil că i s-a dat acest nume ne simţeam excelent. ,N ew Statesman" despre urm ările
¦pentru faptul că dinspre răsă
Pe Cosmonautul nr. 2 îl pri
rit răsare Soarele, iar lumina semăna oarecum cu un miting. Lenin. In nopţile luminoa In aceeaşi noapte am zburat veam din profil şi, involuntar, concentrării m onopoliste
zilei alungă întunericul nopţii, Toţi erau emoţionaţi. Desigur se a lunii iunie, aici pe îi admiram trăsăturile regulate în presa engleza
tot dinspre răsărit. că şi in timpul războiului toi trec, mînă-n mină, tinen spre cosmodrom. Împreună cu ale chipului său îngîndurat,
aşa îşi petreceau comuniştii pe şi tinere care primesc di noi se afla Evghenii Anatolie- fruntea înaltă, deasupra căreia LONDRA 12 (A gerpres). ale unui aceluiaşi fapt, trecute
In ajunul plecării noastre s-a tovarăşii lor care plecau pe plomele de maturitate. Cu două vici — comandantul nostru, me se ondulau şuviţele de păr cas Revista britanică „New State- în pagina întâi“ .
ţinut o adunare de partid, în front. zeci de ani în urmă, în groaz dic şi dascăl, un om de un far taniu. Era antrenat ca şi mine sm an“ consacră un editorial a-
'semn de rămas bun. Toţi pre mec şi tact neobişnuit, care şi, desigur, era capabil de lu ualizei presei britanice, denun- In acelaşi timp, am inteşte
supuneau că primul zbor mi se La cosmodrom am plecat cu nicul an 1941, îndreptîndu-se timp de douăzeci de ani în şir cruri mai mari. Probabil că nu ţînd unele din procedeele folosi „New Statesm an“, unele publi
pa încredinţa mie. Au luat cu- se îngrijise de sănătatea avia a fost trimis în primul zbor te de ziarele burgheze de m are caţii întâm pină dificultăţi din ce
pînt-ul şi cei ce plecau pe cos- un avion cîţiva cosmonauţi. Se spre front, au trecut pe Ungă torilor. Lucrase cu noi din pri pentru a fi păstrat pentru alte tiraj, şi scoţînd în evidenţă difi în ce m ai serioase de ap ariţie,
'modrom, şi cei care rămâneau. ma zi, ne cunoştea ca-n palmă pe. zboruri cu mult mai complicate. ca urm are a activităţii unor m ari
puteau întîmpla multe lucruri Mauzoleu regimentele de rezer cultăţile crescînde cărora trebuie tru stu ri' dte presă, care achizi
— Vă pizmuim, însă ca pe fiecare. Ştia despre fiecare d in La cosmodrom eram deja aş aă le facă faţă unele publicaţii ţionează ziare, suspendă cotidie
nişte prieteni... Vă dorim drum neprevăzute. Era deajuns ca vişti din Moscova. De oriunde tre noi mai mult de cît ştiam, teptaţi. Acolo am întîlnit mulţi ca urm are a concentrării m ono ne şi săptăm înale care. fac con
'imn... După ce vă întoarceţi din noi înşine. Eram bucuroşi că specialişti cunoscuţi şi pe Pro- poliste în presă. curenţă publicaţiilor proprii etc.
Cosmos să nu vă înfumuraţi, să primului candidat la zbor să-i ar sosi oamenii sovietici în Mos ne însoţeşte la cosmodrom şi iectantul-Şef. A venit la cosmo „D oar un miracol mai poale
j'ţiu umblaţi cu nasul pe sus, fiţi Nikolai Petrovici Kamanin — drom şi Teoreticianul Cosmo „A r fi bine — se spune în a- menţine în circulaţie ziarele
Întotdeauna modeşti, aşa cum intre un firicel de praf în ochi, cova, ei se îndreaptă negreşit unul dintre primii Eroi ai nauticii — aşa îl numeam noi cest editorial — dacă ziarele ar „D aily Sketch“ — se spune în
’!$înteţi acuma, — ne spuneau Uniunii Sovietice, educator al pe renumitul savant sovietic, lăsa pe cititori să citească sin articol. Şi oricît de m ult am
'tovarăşii care au luat cuvîntul sau temperatura să-i crească cu spre Piaţa Roşie. La fel proce multor aviatori renumiţi. sub conducerea căruia erau al guri ştirile, fără să recurgă la spera ca un săptăm înal ca „Rey
'ta adunare. cătuite calculele rutei cosmice. titluri de scandal, care „rezum ă“ nolds News“ să reuşească să li
jumătate de grad, sau, însfîr- dează şi prietenii noştri din Dincolo de ferestrele avionu Se afla tot timpul în preajma conţinutul ştirilor, deformîndu-le. cărească în continuare. ...sînb
Mi s-a dat cuvîntul. Am spus: lui se învolburau spumele no Proiectantidui-Şef. Ştiam că a- Nu ne aşteptăm ca asemenea zia •prea puţine şanse că el .va m ai
şit, pulsul să i se accelereze cu alte ţări. rilor, prin golurile dintre ei se ceşti oameni niciodată nu se re să fie obiective. Dac e de-a fi eficient, dacă nu-şi va asigu- «
Sînt fericit şi mîndru că pedea pămîntut gol, presărat vor simţi liniştiţi, eă vor căuta dreptul şocant să co n staţi cît de ra sprijinul unor firme im por
'fac parte din rîndurile primi- cinci bătăi pe minut, — pentru Păşeam agale de-a lungul tot timpul noul, vor năzui spre tendenţioase pot fi uneori unele tante“ .
itor cosinonauţi. Nu mi-am cru ici-colo cu pete de zăpadă. Pri ceva. Doar colaborarea crea din .paginile de ştiri ale ziare
ţat puterile şi m-am străduit să ca să fie schimbat imediat cu al zidurilor Kremlinului, pe malul veam în jos şi mă gîndeam la toare a acestor doi corifei ai lor; ca exemplu „New Statesm an“ „In Fleet Street (strada unde
fiu printre primii. Asigur pe părinţi, la Valea, la Lenocika ştiinţei sovietice, a colectivelor citează felul în care două ziare, se află redacţiile principalelor
tovarăşii mei comunişti că tul, pregătit din toate punctele rîului. Sub bătăile orologiului şi Galinka. Mă gîndeam ce voi uriaşe de savanţi şi ingineri, aparţinînd unor grupuri econo ziare londoneze — N. R.) nu
'’piu-mi voi precupeţi forţele şi face după zbor, şi am hotărîi uniţi de aceeaşi năzuinţă în mice cu interese divergente, se face sim ţită nici o idee nouă“
!jmunca, nu voi da înapoi de ia ~de vedere. Tovarăşii cu care din Turnul Spaaski, traversam Im ediat: voi învăţa. Alături de drăzneaţă, a putut da naştere „D aily M ail“ şi „D aily Express“, încheie „New Statesm an“ , care
nimic pentru a îndeplini cu cins. mine şedea cel mai apropiat acestei nave cosmice, şi a pu au prezentat un acelaşi eveni arată că ziarele de m are tiraj se
îş misiunea încredinţată de par plecam erau la fel de pregătiţi Piaţa Roşie. Cu mina ridicată prieten — Cosmonautul nr. 2, tut determina traiectoria ei pre- ment, fără a se preocupa de ve stră d u ie sc să -şi m enţină circula-1,
tid şi guvern. Plec în acest un aviator excelent, primit în 'eisă în jurul planetei şi întoar- racitatea inform aţiilor şi a titlu ţia nu printr-o informare con
0 o r cu sufletul curat şi cu do- ca şi mine. Startul trebuia să la cozoroc, m-am oprit lingă partid în organizaţia noastră, cerea cu bine pe Pămînt. rilor. „Cum s-ar putea justifica ştiincioasă a cititorilor în prin
ŢÎnţa fierbinte de a îndeplini un om de un optimism curat, cipalele problem e actuale, ci p rip
' ' castă sarcină, aşa cum tre aibe loc exact în ziua, ora şi mi Mauzoleu, am privit cum se aproape copilăresc. Şi el pri texte nu num ai diferite, ci de-a fotografii despre personalităţile
vea la pămîntul deasupra că moderne, romane cu un conţinui
zie să facă un comunist... Mă nutul stabilite.. împreună cu schimbă garda, apoi, cuprins dreptul bătîndu,-se cap în cap,
noi mergeau la cosmodrom cîţi de liniştea ce mi-o transmitea
va specialişti şi medicul. zborul porumbeilor şi fîlfîitul
Cu puţin timp înaintea zilei Drapelului de Stat deasupra
fixate pentru zbor, am fost la palatului Kremlinului, am por
Moscova. In timpul drumului nit încet prin oraşul, ce n-are
spre cosmodrom mi-am amintit asemănare în lume. In jur zum
'de emoţia ce m-a cuprins atunci zăia torentul mulţimii, înviorat
cînd m-am aflat în faţa Mau- de apropierea primăverii. Mii
zoleului. Pentru oamenii sovie- ¦ de oameni îmi veneau în întîm-
tici a devenit o necesitate inte pinare, alte mii mi-o luau îna
rioară ca în ajunul unui pas ho- inte. Nimeni nu avea treabă cu
tărîtor din vată să meargă în mine, nimeni nu ştia că se pre
îtur colectivului de savanţi şi Piaţa Roşie, la. Kremlin, la găteşte un eveniment grandios, ruia pluteam şi se gîndea, de (Va urma) care totuşi se pretind relatări m oral dubios etc.
Redacţia şi adm inistraţia ziarului : D eva str. 6 M artie nr. 9. Telefon: 1 8 8 :1 8 9 ; 75. Taxa plătit* In numerar conform aprobării D irecţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263,320 din 6 noiembrie 1949. — T iparul ?6 August" Petroşani
