Page 49 - 1961-07

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA /

m alsm tim M

mmm

î Anul XIII. Nr. 2038 Vineri 14 iulie 1961 4 pagini 20 bani

De la un an la altul Măsuri şi rezultate
tot mal bine
In hala mare a sectorului de pre­ nilor livraţi cu 0,4 la sută. La capi­
tolul economii peste plan, colectivul
parare, unde funcţionează elevatoare­ preparaţiei • Lupani a înscris cifra de
peste 60.009 lei. . Aceste economii au
In luna aprilie a acestui an din perforare cu susţinere cu 35.000 le, un grup de tineri muncitori trans­ fost realizate ca urmare a reducerii
portă scheletul de metal al unui nou consumului | de energie electrică, aburi
.Valea Jiului şi Deva, din m unţii A- m.c. m ai mult. elevator. Mişcările lor sînt iuţi şi înde- etc..
mînatice. Fiecare parte componentă a a-
pfuseni şi de la Telluc, au venit ia Succese însemnate au fost obţi­ cestui mecanism este transportată şi In scopul îndeplinirii sarcinilor şi a
aşezată cu grijă la locul dinainte sta­ angajamentelor luate în întrecere
O lielar cei mai buni m ineri de la nute şi în direcţia extinderii perfo- aii fost aplicate în viaţa o seamă de
bilit. măsuri tehnico-organizatorice. Printre
înaintări, cei care au sfredelit sute rajulul umed. Astfel, de la locurile — li dăm zor fiindcă trebuie să în­
ele se numără montarea şi darea ttt
$e metri de galerii în subteran pen­ de muncă unde se perforează umed
funcţiune a ciurului de rezonanţă nr. 2,
tru a vedea cum se munceşte aici. s-a excavat de aproape patru ori ceapă urgent lucrările de montare. schimbarea, .elevatorului nr. 1, jghea-
!ft fost un schimb de experienţă reu­ mal m ult m aterial decît în primul bid ,2, înlocuirea benzii înclinate cu
una .care aţe un ecartament mai mare,
şit, din care au avut' toii de învăţat, semestru al anului trecut şi cu Acesta va înlocui elevatorul nr. 3, betonarea cisternei nr. 3 şi altele.

p e ce tocmai G helarui a fost ales 1.000 m.c. m ai m ult decît prevede jghiabul 2, care este uzat. Şi lucrul Desigur că toate aceste măsuri au
avut _ influenţă pozitivă asupra bunei
arept gazdă a acestui schimb de planul prim ei ju m ătăţi a acestui an. desfăşurări , a procesului de preparare
al cărbunelui; precum şi asupra anga­
experienţă ? Au avut minerii de aici Aşadar, minerii din Ghelar au trebuie f^cut cît mai repede — pre­ jamentelor: Importantă în acest sens
a fost contribuţia adusă de către mun­
realizări deosebite ? avut ce arăta tovarăşilor lor de Ia cizează unul dintre membrii echipei citorii din schimburile şi echipele con­
duse de Sever Goman. Ştefan Gorgy,
Da, au avut. In cursul primului alte unităţi. Care sînt factorii care lui Andrei Drotzingher de la secţia Victor Sibişan, Ştefan Dascălu, Andrei
Semestru din acest an ei au obţinut au contribuit la obţinerea acestor Drotzingher, Petru Rus, Ioan Demian
o viteză medie de avansare în g a­ realizări ? întreţinere. * şi altele de la secţiile separaţie, spă­
lare, flotaţie şi întreţinere. Acestea
...In toate secţiile preparaţiei Lit- n-au precupeţit nici un efort pentru
oa sarcinile încredinţate să fie duse la
lerii de 51,8 m.l., iiiiiiiiii!iiiiiiiiiiiiiiiii!H!iiiii"|h-a înainte de toate peni oamenii sînt animaţi de acelaşi bun sfîrşit.

In vreme ce anul succesele se da- gînd, de aceeaşi dorinţă: să obţină Rezultatele înregistrate pînă acum
treout s-au realizat realizări cît mai, mari în activitatea la preparaţia Lupeni. arată că aici
P r o g r e s u l f e h n i c — toresc faptului că există largi posibilităţi, pentru îmbună­
tăţirea continuă a calităţii cărbunelui
num ai 35,9 m.l. la ordinea zilei lucrările de im ­ lor. Şi pentru acea*fa ei desfăşoară cu livrat siderurgiştilor.
P u p ă cum se vede portanţă mare au însufleţire întrecerea socialistă, care
C. M.
t un progres IIIIIIIIIIIIIIIIIIIHW11-.... . itfwitib fost încredinţate dă roade din ce în ce mai bogate.

celor mai pricepuţi mineri, membri Iată cîteva din realizările obţinute ta
şi candidaţi de partid.Acest lucru a
simţitor. De fapt, în ultimele două dus la obţinerea unor viteze de a- luna :trecută: planul la producţia netă
luni ale trim estrului II din anul în vansare, pe echipe, de 70—80. m.l.
curs, s-a înaintat 57 şi respectiv pe lună. De asemenea, aceste lu­ a fost depăşit cu peste 8 ia sută, iar
58 m.l. lunar, ceea ce dovedeşte că crări au fost date, fiecare în parte, la cărbunele supus preparării, cu 2,6
în viitor realizările pot fi şi mai în grija cîte unui inginer bine pre­
m ari gătit. la sută. In ce priveşte îmbunătăţirea

Creşterea vitezei de avan sare în Un rol de seamă în obţinerea indicelui de recuperare al cărbunelui, Gospodăria agricolă colectivă din Răhău, raionul Sebeş, a obţinut o recoltă bogată de g r îu : peste
galerii este şi o urmare a mecani­ 2.000 kg. la hectar.
zării operaţiunilor de încărcare şi rezultatele obţinute sînt de asemenea
IN FOTO : Vasile Neagă, secretarul organizaţiei de bază, ion Cenuşe, preşedintele G.A.C. şl
bune. Astfel, recuperarea producţiei colectiviştii Vasile Oancea şi Letiţia Cărpinişan, cercetînd noua recoltă.

globale de cărbune s-a îmbunătăţit cu

transport. Şi, vorbind despre aceşti realizărilor amintite l-a avuî şi do­ 2 la sută. Numai la cărbunele cocsi-

Indici, enunţăm încă o realizare de tarea locurilor de muncă cu 6 m a­ ficabil indicele de recuperare a cres­ Fruntaşi pe comună De ce nu au terminat
cut în luna trecută cu 0,8 la sută. De gelmărenii
seamă a minerilor din Ghelar. Ei şini de încărcat acţionate cu aer
asemenea, procentul de cenuşă din pro­ Colectiviştii din satul Tîmpa se a ajuns în pîrgă sau a fost copt, recoltarea păioaselor?
au încărcat mecanic, în prim ele 6 com prim at şi 2 m aşini acţionate e- situează în actuala campanie frun­ colectiviştii de aici au început de
ducţia globală de cărbuni a scăzut cu taşi pe comuna Băcia. O dovedesc zor la strînsul recoltei. Primele Griul colectiviştilor din Gcliuar da
luni ale anului, 8.106 m.c. m aterial lectric. rezultatele obţinute. El au reuşit zile de lucru au adus şi primele pe toate cele 110 ha. a ajuns în pîrgă
1 Ia sută, iar cel al umidităţii cărbu­ pînă în prezent să execute lucrări succese. Cu combina de la S.M.T. cam în acelaşi timp. Se impuneau deci
de întreţinere la culturile prăşitoa- măsuri urgente ca recoltarea lui să
excavat, cu 1.106 m.c. mai mult de- Trebuie să amintim, de aseme­ re, să secere orzul de pe întreaga Orăştie, ei au recoltat griul de pe se facă fără întîrziere. Ge au făcut
suprafaţă cultivată cu această plan­ gelmărenii pentru aceasta ? Au ur­
fcît prevede planul. De asemenea, au nea, preocuparea com itetului şi o r­ tă, să recolteze şi să depoziteze 7 ha. şi m anual de pe alte 17 ha. gentat strîngerea orzului, lucrare care
aproape în întregim e trifolienele şi Acum, aici se dă o adevărată bătă­ a fost terminată cu aproape două sap-,
tran sp o rtat cu ajutorul locomotive­ ganizaţiilor de partid de la mina fînul. tămîni în urmă şi de atunci au mo­
lie pentru ca şi restul griului de bilizat toate forţele la secerişul grîiH
lor, pe galeriile principale, 256.559 Ghelar pentru îndeplinirea la timp Cu cîteva zile în urmă, cînd griul pe 80 ha. să poată fi recoltat în

tone m aterial, cu 6.559 tone mai a tuturor obiectivelor din planul cel m ult 5-6 zile.

m ult decît prevede planul şi cu tehnic. O rganizaţiile de partid de

53.000 tone mai mult decît în peri­ aici au urm ărit periodic, la inter­

oada corespunzătoare a anului tre­ vale de timp destul de scurte, fe­

cut. lul cum se realizează planul tehnic

Creşterea vitezei de avansare în şi au analizat unele sectoare de Rezultafe bune la Spini lui. Ritmul în care se desfăşura se­
cerişul griului în primele zile, ne făt
galerii depinde şi de scurtarea du­ muncă într-un mod temeinic, ceea
cea să înţelegem că şi această Iu*!
ratei de execuţie a găurilor de mi­ ce a dus la întărirea răspunderii După ce au recoltat orzul de pe Colectiviştii au planificat să . re­ orare va fi terminată pînă cel tîr-
în treag a suprafaţă (8,77 ha.') ob- colteze griul de pe cele 101 ha. în ziu la 12 iulie. Lucrurile nu s-au
nă. Colectivul de muncă de la I. M. tuturor brigăzilor care lucrează Ia ţinînd o producţie medie de 2.160 cel m ult 8 zile. De aceea, în ziua petrecut însă aşa, pentru că aici.s-au
kg. la hectar, colectiviştii din Spini de 10 iulie a.c. ei au trecut la se­ ivit unele neajunsuri pe care colecti­
Ghelar a acordat atenţia cuvenită investiţii, au trecut la amenajarea ariei de viştii oricîtă bunăvoinţă ar fi avut,
treier unde au transportat batoza ceriş folosind în acest scop o com­ nu !e-au putut înlătura.
şi acestei lucrări. Astfel, ca urm are Faptele dovedesc că minerii din şi au instalat o baracă. bină precum şi 46 braţe de mun-
că.In numai 2 zile au recoltat 27 Gele două secerători legători, trimise
ă introducerii în subteran a perfo­ Ghelar muncesc cu abnegaţie pen­ hectare. în ajutorul colectiviştilor de către

ratoarelor de tip greu, planul de tru promovarea progresului tehnic.

excavare prin perforare cu susţinere Succesele obţinute trebuie însă dez­

a fost depăşit cu aproape 30.000 voltate, pentru că num ai aşa sa r­

m.c. m a te ria l; faţă de semestru! I cinile trasate de partid vor fi duse Şi la recolfaful grî ului aceeaşi viteză S.M.T. Orăştie, mai mult au stat
decît au funcţionat. Au stat mal
ăl anului trecut, în prima jum ătate la îndeplinire. Gînd orzul de toamnă sem ănat le 150 ha. Faţă de posibilităţile de mult pentru că zilnic s-au defectat
pe .10 ha. a dat în pîrgă, colecti­ care dispun colectiviştii de aici, se fiind necesare de fiecare dată ore
a anului în curs s-a excavat prin A. N IC O LESC U viştii din Batiz term inaseră praşila putea recolta mai mult de 8 ha. întregi pentru a putea fi reparate:
cît era la 12 iul ii, dacă era folosit Din această cauză în două săptă­
Prcin conîribwf 5a munciforîlor I-a la porumb. Bine organizaţi în cu mai multă pricepere timpul bun mâni ele au recoltat grîul de pe mu
echipe, şi folosind la maxim ca­ 'de lucru mai 15 ha.
de la Sraerea linsei Lăcătuşul Ioan Sim ion de la depoul C.F.R. Teiuş este un vechi pacitatea de lucru a maşinilor, el
inovator. De curînd el a propus o nouă inovaţie: -„Aparat pentru au term inat recoltarea orzului pe O rămînere în urmă se constată Colectiviştii nu s-au dat bătuţi:
Districtul L. 7 din staţia Simeria- tru linia îngustă. Economiile realiza­ tăiat canale pentru pîslă la cuzine ţii de biele". întreaga suprafaţă numai în 3 zi­ şi Ia pregătirea ariilor unde din 5, Muncind din zori şi pînă seara, el
Triaj, obţine rezultate tot mai fru­ te prin adunarea acestor materiale se le, procedîndu-se im ediat la preda­ cîte sînt planificate a se amenaja au secerat manual, grîul de pe 85 ha.
moase in activitatea sa, mai ales de ridică la valoarea de 4.098 lei. In ş- IN C L IŞ E U : Ioan Sim ion ve rifică funcţionarea aparatului. rea întregii cantităţi contractate cu pînă la 12 iulie, nu se am enajase Şi ar fi terminat cu siguranţă recol-'
oînd tovarăşul Constantin Pantofarul celaşi timp s-a colectat şi expediat statul. niciuna. tatul dacă S.M.T. Orăştie, ar fi trD
a fost ales ca organizator al grupei oţelâriilor patriei cantitatea de 52.900 Pentru oteiăni mfs maşini bune cu care să se poată
sindicale !<g. fier vechi, Echipa IV-a s-a dovedit a fi cea Se impune ca o sarcină urgentă munci din plin.
La industria ceramică din Baru lui II 2.500 kg., ceea ce înseam nă mai activă în muncile de recoltare conducerii G.A.C. să organizeze
Lucrîndu-se în strînsă colaborare ou Desfăşurînd larg întrecerea socia­ Mare, din Iniţiativa organizaţiei de că fiecare salariat şi-a depăşit sar­ a cerealelor păioase. în aşa fel munca îneît să reali­ Unul dinfre fruntaşi
listă, muncitorii acestui district au îm­ partid a fost lansată chemarea cina. zeze aceeaşi viteză de lucru ca la
picherul districtului şi ou şefii de e- bunătăţit starea liniei în proporţie de „Fiecare salariat să colecteze şi să In ziua de 9 iulie la Batiz s-a orz.
8? In sută. început secerişul griului de pe ce-
chipe, muncitorii de aici au prestat
EMIL CREŢU predea 7 kg. de fier vechi“ . După 35 de zile
207 ore muncă patriotică, adunînd 10 corespondent însufleţiţi de această chemare,
tone piatră de pe taluze, regenerînd
colectivul întreprinderii a colectat
material mărunt ca butoane, eclise,
fetfoane, recuperind 150 traverse pen- E f i c a c i t a t e a u n e i i n i ţ i a t i v eşi predat pînă la sfîrşitul trimestru­

: ue<StLC :

Preşedintele comite­ — Vezi — mi-a spus niţialiva „Nici un va- Şi lotuşi el spune m ul­ 1 ' i% ¦' j f
tului sindicatului de la preşedintele mai tîrziu gonel de minereu rebu- te. Chiar şi num ai atîta
E. M. Barza cobora a- — ce efect are iniţiati­ tat". Lor le-au urmat ajunge pentru a juslifi- t{
gale, gîndilor, pe dru­ va ? Ş i cînd te gîndeşti însă Sabin Benea, llie ca reducerea la ju ­
mul către Crişcior. Se că la început nici nu Dărăbanţ, Ioan Haneş, mătate a vagonete- p i l i '*Vr ~
părea că nu doreşte to­ vroiau să audă de plo­ Ioan Petcu, Roman Tri- lor de minereu rebutate L-l ;
vărăşia nimănui. De a- turi. Acum numai vor să fa, Ioan Magda şi alţi în luna iunie faţă de
ceea i-am respectai cli­ lucreze fără ele. Şi-i ex­ sute şi sute. Deşi folo­ mai, reducerea la jum ă­
pele de meditaţie. Pe plicabil : obiectivul nr. sirea ploturilor cere o tate a procentului de ste­
lingă noi, grăbiţi să a- 1 în întrecere e calita­ muncă în plus, uneori ril vizibil existent în m i­
jungă acasă, treceau In tea... Scena la care ai dificilă, minerii o fac nereu! Faptele, realiză­
grupuri, minerii. Din- asistat se repetă de zeci cu plăcere pentru că ştiu rile colectivului de m un­
tr-unul din grupuri s-a că de la E. M. Barza în
oprit un miner şi s-a a- „NICI UN VAGONET direcţia îmbunătăţirii IOAN PRUNDARl)
propiat de noi. Şi-a dat DE MINEREU REBUTAT /“ calităţii, sînt însă nu­
un pic mai pe spate cas­ meroase şi au darul de şef de echipă la sala de sa­
cheta, şi cu voce domoa- de ori în fiecare zi. De că şi aceasta îi conduce a convinge pe oricine crificare a porcilor de Ia în ­
lă, dar hotărîtă, a în­ aceea sînt necăjit. Cei către ţelul lor: minereu că aici se m unceşte tot treprinderea de industrializa­
ceput : de la trust spun că s-o fără steril. (Auziţi, to­ mai bine. Bunăoară, re a cărnii din Deva. E frun­
rărim cu ploturile fiind­ varăşi de la Trustul Au­ creşterea cu 50 la sută taş în lupta pentru calitate.
— Azi a mers cum a că se consumă prea m ul­ rului Brad ? Minerii vor a numărului abatajelor
Echipa condusă ue c o m u n i ş t i D umitru Duca de la furnalul nr. / al C. S. Hunedoara n-a de­ mers, tovarăşe preşedin­ tă tablă. M inerii în ploturi metalice pentru podite cu ploturi metali­ Un nou aparat
plasat in acest an nici o tonă de fontă. te, dar mline nu ştiu... schim b cer, şi pe bună că vor să traducă mai ce, creşterea cu 30 la de proiecţie
Ortacii sînt supăraţi foc. dreptate o fac: vor să devreme în viaţă sarci­ sută a locurilor de m un­
, , p O TO : Dumitru Duca, D um itru Stralulat, Ioan Hamza şi Grigore Cătănoiu la o scurtă consfă- Aţi văzut şi dumnea­ extragă minereu cît mai nile ce le au. Deci, da- că unde se practică puş- Unul din aparatele de proiecţie
¦tulre înainte de începerea lucrului. voastră. Zic că nici nu curat... ţl-le ! O faceţi în intere­ carea selectivă, în luna a cinem atografului C.F.R. din Te­
se gîndesc să nu fie pri­ sul general). iunie faţă de aprilie. iuş, fiind vechi, nu corespundea ce­
mii. Or fără ploturi nu ...Zeci de asemenea rinţelor actuale.
prea se poate... scene I Cită semnifica­ Aşa dar iată o primă Prin urmare, iniţiati­
ţie au aceste cuvinte. urmare a iniţiativei: va „Nici un vagonet de De cîteva zile, acest aparat a
Şi din nou s-a aşter­ SuteEde mineri nu mai preocuparea generală minereu rebutat" se do­
nut tăcerea. Preşedinte­ vor ca în minereul ex­ pentru folosirea celor vedeşte a. fi cît se poate fost înlocuit cu un ap arat de pro­
le părea că nici n-a as­ tras de ei. să se găsească mai avansate melode de de eficace. Ş i cea mai iecţie tip T. 4 de producţie romî-
cultat ce-i spusese m i­ steril. Exemplul comu­ muncă. bună exemplificare a a- nească. Aparatul instalat în cabina
nerul. După cîteva m i­ niştilor i-a însufleţit pe cestel afirmaţii o cons­ cinematografului dă rezultate foar­
nute însă, i-a ră sp u n s: toţi. Nicolae Sturza şi ? tituie îmbunătăţirea ca­ te bune, spectatorii fiind în m ăsură
Petru Cîmpeanu au fost să vizioneze filmele în cele m al
— Bine, bine... Mîlne Am relatat doar un lităţii minereului extras bune condlţiuni
veţi primi... prim ii mineri de la Bar­ aspect, aproape de ne-
litat în seamă din noia­ la E. M. Barza în luna A. OŢOIU
Minerul, după un za care au îmbrăţişat l- nul de fapte cotidiene. corespondent
„Mulţam frumos", spus iunie cu 11 la sută.
din toată inima, ne-a
lăsat singuri. N. ANDRONACHE