Page 5 - 1961-07
P. 5
r &î>1W110 !.“J gci «iLruTcr-r
1- H e g c n a .ă
; H unedoars-D eva \
P R O LE TA R I D IN TO ATE ŢĂRILE, U N IŢ I-V A t Nici o reclamaţie de la bazele
Calitate
'mulsocialismului şi e c o n o m i i de desfaceri în ce priveşte
De la începutul anului şi pînă calitatea producţiei.
în prezent, muncitorii de la fa
brica de încălţăminte „Arde Călăuzindu-se după Directi de producţie. In acest fel fiecare
leana" din Alba Iulia, au eco- vele C.C. al P.M.R. din februarie muncitor poate fi controlat înde
\ nomisit 50.434 dm. p. de piele şi
430 kg. talpă, din care se pot a. c„ colectivul fabricii „Simion aproape, oreindu-se totodată po
L Anul XII!. Nr. 2028 Duminică 2 iulie 1961 4 pagini 20 bani confecţiona circa 2.345 perechi fîărnuţiu“ din Sebeş şi-a stabi sibilitatea lucrului în serie.
de încălţăminte. lit ca sarcină de primă impor Comitetul sindicatului a trecut
A riile pentru treier tanţă îmbunătăţirea calităţii pro
In ce priveşte calitatea pro duselor. In acest scop, a lost în la antrenarea in întrecerea so
treb u ie pregătite din tim pi duselor, aceasta a crescut fa tocmit de către conducerea' ad cialistă pe profesii a unui număr
ţă de perioada trimestrului pre ministrativă a fabricii, sub în cit mai mare de muncitori şi la
Sub căldura binefăcătoare a aceasta ariile trebuie amenaja cedent cu 2 la sută. drumarea organizaţiei de partid, instruirea şefilor 'de brigăzi a-
soarelui ,lanurile de orz şi grîu te şi dotate cu tot materialul un plan de masuri tehnico-orga- supra felului in care trebuie an
ale unităţilor agricole socialis .necesar. Această lucrare este Printre muncitorii fruntaşi se nizatorice, ale cărui obiective In trenaţi membrii brigăzilor la în
te din regiunea noastră se coc necesar să fie făcută, acum, numără Ana Moldovan de la mare parte au tos't traduse in deplinirea sarcinilor. Aceasta,
pe zi ce trece. Spicul greu, cu cînd braţele de muncă sînt mai secţia . croi, care a economisit viaţă. pentru a uşura munca maiştri
bobul plin — rod al strădaniei libere. Cînd secerişul va începe pînă acum 7.357 dm. p. piele, lor de secţii care răspund direct
muncitorilor de pe ogoare — intens, unităţilor agricole so (Sheorghe Dumitru, Ştefan Ko- Printre cele mai importante de întreaga producţie.
vaci, Ioan Haţegan şi Ioan Dră- măsuri înfăptuite se pot amin
promite o producţie mare. Pen cialiste le va veni destul de ghici. ti introducerea şt'anţării mecani Toate aceste măsuri ca şl a-
tru a evita orice ’pierdere de greu să amenajeze şi arii pen ce a decorurilor pentru produsele vlntul cu care s-a desfăşurat în
Pentru de marochinărie. înlocuirea plă trecerea socialistă au dus la îm
boabe, recolta trebuie ştrînsă în- tru treier. înfrumuseţarea cilor din lemn cu altele din mar bunătăţirea calităţii produselor
tr-un timp scurt. Atît grăbi Ariile trebuie cît mai judi mură de pe mesele de şlefuit de in primele 6 luni ale acestui an
rea secerişului cît mai ales a cios amplasate, pentru a fi fe oraş«ului la secţia croi, în scopul evitării cu peste 1,60 Ia sută faţă de
unor defecţiuni şi pentru îmbu planficat Ia poşete calitatea I-a,
treierişului contribuie la obţi rite de incendii. Trebuie să fie Zilele trecute, utemiştii de la cu peste 0,40 la sută la serviete
nerea unei producţii ridicate. O dotate cu suficient material spitalul unificat din Deva, îm nătăţirea sistemului de lucru. mape. De asemenea, a fost rea
condiţie esenţială pentru desfă pompieristic. La fiecare arie preună cu două grupe de stu lizată şi sarcina de îmbunătăţire
denţi din anii II şi III — ai Au fost de asemenea.mecanizate a calităţii la sortimentele haine
şurarea în ritm rapid a treieri trebuie să existe truse cu me t.M.F. Sluj, veniţi în practică îndoirea şi presarea marginilor din piele şi articole sport.
au participat la o acţiune de servietelor, prin confecţionarea
şului este pregătirea şi amena dicamente de prim-ajutor. De muncă patriotică_ pentru înfru Aceste cifre arată că In acest
museţarea oraşului. Astfel, 40 de şi punerea în funcţiune a unui an la fabrica „Simion Bărnuţiu"
jarea din timp a ariilor de tre asemenea, să nu lipsească bi tineri au efectuat aproximativ dispozitiv mecanic. Tot in scopul din Sebeş calitatea a fost ta
100 ore de muncă în parcul centrul atenţiei fiecărui munci
ier. bliotecile volante, ziarele şl re „Filimon Sîrbu“ din localitate îmbunătăţirii calităţii produse tor, maistru şi inginer. Acelaşi
In regiunea noastră trebuie vistele, care vor fi citite de că nivelînd o porţiune de teren ce lor, se vor pune in tuncţiune la
urmează să fie plantată cu flori. lucru î! spune şi faptul că în
pregătite 479 arii de treier. Pî- tre lucrători în pauze. secţia marochinărie 10 maşini
I. MALEA de cusut „Clais“. primul semestru al anului, pen-
nă la 25 iunie, unităţile agri Prin panouri vor fi perma corespondent
Pe lingă măsurile tehnice au ttu produsele livrate la cele 12
cole socialiste trebuiau să a- nent popularizate brigăzile, e- Fier vechi
menajeze şi să doteze cu ma pentru oţelării fost luate şi anumite măsuri or baze de desfacere din ţară, nu
terialul necesar cea mai mare chipele şi colectivişţii fruntaşi ganizatorice.
!parte a ariilor. Pînă în pre La U.M.C. -Zlatna ziua de• 28 s-a primit nici o reclamaţie în
te n t, în unităţile agricole socia în campania de „recoltare şi tre ¦iunie a.c. a fost declarată ziua In acest sens amintim că fie
liste nu au fost amenajate de- colectării fierului vechi. Peste care controlor de calitate este ce priveşte calitatea produselor.-
cît 50 arii de treier. ieriş. ,, , 50 de tineri de aici, încadraţi J obligat ca decada! să controleze
In brigăzi de muncă patriotică, r rezultatele înregistrate in fişele Fruntaşi in lupta pentru cali
¦Considerăm că din numărul Organizaţiile de bază din u- Vladislav Cihezun esie nanei şef ae brigada la nuna Deva. au colectat şi depozitat la ram- ?
total al ariilor, cele 50 amena nităţile agricole socialiste tre pa de încărcare în această zi, de intrare in magazie a produse tate s-au situat colectivul nr. 2
jate e mult prea puţin. In ra buie să repartizeze la fiecare peste 25.000 kg. fier vechi. lor cu fişele maiştrilor şi şefilor
ionul IIia, de pildă, dacă or- arie agitatori bine pregătiţi, de brigăzi. In felul acesta, în de la secţia marochinărie II, ca
'ganele competente ar fi depus care vor organiza în timpul li In munca de colectare, s-au caz de neraalizare a sarcinilor
mai mult interes, s-ar fi putut ber,convorbiri cu colectiviştii pe evidenţiat in mod deosebit bri re şi-a realizat sarcina de îm
!amenaja mai mult de patru a- marginea unor materiale apă găzile conduse de utemiştii Ioan privind îmbunătăţirea calităţii
jrii de treier, cîte există în pre- rute în presă sau în diferite Magda şi Gheorghe Iancu care bunătăţire a calităţii in propor
;zent- Deşi în raioanele Sebeş broşuri. au sţrins cea mai mare canti se pot lua măsuri operative. O
’şi Orăştie au fost amenajate 20 tate — 15.000 kg. ţie de 101 Ia sută, brigăzile con
şi respectiv •15’” arii, e prea pu Sfaturile populare şi consilii In fiecare lună îşi depăşeşte sim ţitor sarcirîile de plan, dind jin altă măsură care a dus la îmbu
ţin dacă luăm în consideraţie le de conducere din G.A.C. tre TRAIAN URSII nătăţirea calităţii produselor duse de Hartmuth Şuster şi Ro*
numărul mare de arii care tre buie să recruteze şi să instru acelaşi timp minereu de bună calitate. corespondent
buie amenajate. iască responsabilii de arii, să este reorganizarea sistemului de zina Moldovan de la secţia mă<
organizeze paza recoltei în1cîmp Fotografia noastră ll înfăfi şează la locul de muncă.
In faţa lucrătorilor de pe o- şi la arie. lucru de la individual, pe brigăzi rochinărie I, care au îmbunată"
jgoare stă sarcina măreaţă de -------- ss*; -.. - ..... - - - - - ..... ........
ă lupta pe toate căile pëntru a ţit calitatea cu 0,33 la sută şl
strînge fără pierderi recolta de Amenajarea din timp a arii G răbirea lucrărilor de înfrefinere
; cereale. lor de treieriş este o problemă respectiv cu 0,50 la sută.
de care trebuie să se ocupe cu a culturilor prăşitoare— sarcină urgentă A ctivi difuzor! voluntari de carte
La citeva zile după seceriş simţ de răspundere organizaţii In semestrul II al anului 1961
snopii trebuie transportaţi la le de bază din unităţile agri In aceste zile pe cuprinsul re rumb s-a executat abia in pro VV'.
!arie şi treieraţi cît mai repede cole socialiste, sfaturile popu giunii noastre, colectiviştii şi în porţie de 21,6 la sută, 41,8 la colectivul fabricii „Simion Băr
[Intre seceriş şi treieriş nu tre lare cît şi consiliile de condu tovărăşiţi; dau bătălia pentru sută şl respectiv 57,1 lai sută. S Qartea, prieten şi sfătuitor, sprijin de nădejde in munca creatoare, esle\
buie să existe decalaj. Pentru cere din G.A.C. De rezolvarea terminarea urgentă a praşilei ţp ysă de către statul nostru democrat-popular la dispoziţia oamenilor iriiin- ' nuţiu“ din Sebeş este hotărit să
ei, depinde în mare parte des porumbului. Ţinînd cont de faptul că în a-
făşurarea în ritm rapid a tre ceste zile o parte din culturile 1>dl pentru ca aceştia să-şi ridice în continuu nivelul de cultură. < ia noi măsuri şi să-şi organizeze
ierişului, înmagazinarea recol Datorită îndrumării perma de păioase au ajuns la maturita
tei fără pierderi. nente date de organele de par te, trebuind a fi recoltate, se im ) Difuzarea cărţii in rindul oamenilor muncii, atragerea lor spre pasiu- i şi mai bine lucrul in scopul da
tid şi de stat, lucrătorii de pe pune ca sarcină urgentă orga a trimite bazelor de desfaceri
? nea cititului, este o îndatorire patriotică, o contribuţie la revoluţia cullu- <
}raiă ce se înfăptuieşte în ţara noastră, o contribuţie la construirea socîe-( din ţară produse numai de ca
, lăţii noi, socialiste. < litatea l-a.
1. DUMITRU
ogoare au reuşit ca pînă la data nelor de partid şi de stat grăbi Publicăm la loc de cinste fotografiile celor mai harnici difuzori volan-<
Deservind mai
de 29 iunie a. c. să termine pra- rea ritmului lucrărilor de între itari de carte din oraşul Deva. bine popuiafia
şila a Il-a la porumb în propor ţinere a culturilor prăşitoare,
C o n s fă tu irile c a d re lo r ţie de 57,9 la sută din întreaga in special a porumbului pentru In ultima adunare generală a
organizaţiei de partid, comuniştii
d id a c tic e d in re a d u n e suprafaţă însămînţată cu această boabe. Este necesar a se face de la cooperativa meşteşugăreas
că „Retezatul“ din Haţeg au a-
plantă pe regiune. acest lucru deoarece, odată de nalizat modul in care s-au rea
lizat sarcinile de producţie. Cu
In zilele de 28 şi 29 iunie' masă desfăşurată în cadrul clu Bine au muncit, colectiviştii cIanşată campania de recoltare acest prilej,- s-a constatat că pla-
a.c., în reguinea noastră, ca de burilor, căminelor culturale, ca şi întovărăşiţii din raioanele O- şi treieriş, trebuie ca toate bra- pul la producţia globală a fost
altfel în întreaga ţară, au avut ’ ţele de muncă existente să fie depăşit de la începutul anului şi
loc, la centrele de raioane şi selor raionale de cultură, cercu răştie, Iiia şi Sebeş, unde pînă folosite pentru terminarea ta pînă in prezent cu 7 la sută, iar
oraşele de subordonare regio scurt timp a recoltării culturilor Ia producţia martă cu 14 la sută.
nală, consfătuirile cadrelor di rilor de citit etc-. «. > . . ¦ Ia data menţionată mai sus, pra- Şuccesele se datoresc faptului că
dactice- La consfătuiri au parti cerealiere. muncind cu elan, meşteşugarii
cipat membri ai biroului şi co După încheierea consfătuirilor şila a Il-a la porumb se execu au respectat întocmai planul de
mitetului regional de partid, ai în 30 iunie, s-a sărbătorit ¦„Ziua1, ftiăsuri tehnico-organizatorice.
birourilor şi comitetelor raiona învăţătorului“ cu care prilej, tase pe suprafaţa de 8.527 ha.,
le şi orăşeneşti ale P.M.R. din după citirea unui material de a-- 6.724 ha. şi respectiv 8.960 ha. SITUAŢIA PRAŞILKl A DOUA LA In această perioadă s-au pro
regiune, şefii secţiilor de învă- dus o serie de articole noi cerute
ţămînt şi cultură de la sfatu preciere asupra activităţii cadre In urmă cu această lucrare sînt PORUMB, LA 20.VI. A. 9.
rile populare raionale şi orăşe lor didactice din anul care s-a unităţile agricole socialiste din ’de populaţia locală, în ca
încheiat, au fost înmînate dis raioanele Haţeg, Alba şi oraşul Orăştie 83,3% re scop s-au organizat schim
tincţii celor mai merituoase ca buri de experienţă între lu
crătorii din aceeaşi ramu
dre didactice- i Deva, unde sapa a doua la po- Ilia 74,4% ră de producţie. Rentabilita
tea secţiilor a crescut In acelaşi
neşti, profesori, învăţători şi e- Sebeş 66,5% LIV IU COVACS LEONID STRATULAT timp cu 1,11 la sută faţă de in
ducatori de la şcolile de pe cu funcţionar la U.R.C.C. De dicele planificat pe întreaga coo
tehnician cu protecţia mun va, pe lingă faptul că este perativă.
prinsul regiunii Hunedoara. Huned. oraş 59,3% cii la întreprinderea de un pasionat cititor, depune
Brad 57,7% I construcţii drumuri nr. 2 o susţinută activitate de NIGU SBUCHEA
In prima zi a consfătuirilor, din Deva, este un harnic difuzare a cărţii. Valoarea
şefii secţiilor de învăţămînt şi difuzor voluntar al cărţii. cărţilor vîndute in acest an, planificator
De la începutul anului şi de tov. Stratulat, atinge su
cultură ale sfaturilor populare Deva oraş 57,1% pînă în prezent el a vîndut
raionale şi orăşeneşti au pre cărţi in valoare de 7.725 ma de 6L00 lei.
zentat proiectul elaborat de Mi Alba 41,8% J lei.
nisterul Invăţămîntului şi Cul
turii cu privire la obligativita Haţeg 21,6%
tea învăţămîntului de 8 ani. In
continuare, cadrele didactice iaaaaA^/WI .
prezente la consfătuiri au luat
cuvînful şi au făcut propuneri F s*ie m u n c ă pais»i© tf© a
pentru îmbunătăţirea proiectu Se extinde întrecerea socialistă pe profesii Tinerii de la fabrica „Ardeleana" lui din faţa fabricii şi aşlernerea cu
lui. După cum a reieşit din din Alba Iulia, încadraţi în brigăzi pietriş a aleilor din curte.
discuţii, învăţătorii şi profeso La exploatarea minieră „Gh. secţia Almaş-Stănija — urmînd de muncă patriotică, au efectuat zilele
rii au primit cu multă însufle ;Doja“ din Zlatna, încă de la ca într-un timp relativ scurt să acestea peste 300 ore. Printre lucrările La executarea acestor lucrări s-au
ţire proiectul cu privire la ge se extindă şi în celelalte sectoa executate se numără amenajarea parcu evidenţiat în mod deosebit brigăzile
neralizarea învăţămîntului oblf- începutul acestui an întrecerea re de activitate. conduse de utemiştii Nicolae Voicu şl
gatoriu de 8 ani — o nouă co socialistă pe profesii a cuprins Petru Stoian.
titură în organizarea învăţă-
taîntului din ţara noastră pe majoritatea minerilor de la sec
baze cît mai superioare. Ei au
remarcat îndeosebi îmbunătăţi ţiile Haneş şi Valea Dosului. G A R A N T A M R E P A R A Ţ IA “
La baza întrecerii au stat ca
obiective principale lupta pentru
rea învăţămîntului prin preda Muncitoarea Llena Risca este una clin !runiaşete întrecerii calitatea superioară a minereu — Avem un atelier de strungărie, citorilor de aici, se pol spune multe Acest colectiv de muncitori fero-
rea pe specialităţi, începînd de socialiste de la secpa încheiat a fabricii „Sebeşul“ din Sebeş. lui, creşterea productivităţii unul de forţă şi altul de timplă- lucruri frumoase. Iată doar un fapt, viori, ce au răspuns cu cinste unei
la clasa l-a, prin alcătuirea pla Atenţia şi hărnicia cu care lu crează fac ca lunar să-şi depă muncii, reducerea preţului de rie şi... cam atît. Restul activită în aparenţă mic, dar care îşi are sarcini urgente, au raportat înde-
nului de învăţămînt şi a pro şească planul cu aproape 30 la sută. Produsele lucrate de ea cost, creşterea vitezelor ’de îna ţii se desfăşoară pe şantier, — ne-a setnnificaţia lui. plinirea planului semestrial de pro-
gramelor respectînd particula intare, mecanizarea etc- spus tovarăşul Mihai Bocăneţ, şeful ducţie pe anul acesta cu 4 zile mai^
rităţile de vîrstă ale copiilor etc. atelierului de zonă C.F.R. Alba Iulia. Cu cîteva zile în urmă a sosit devreme, execulind lucrări de bună
In ziua a doua a consfătuirilor, Pentru a putea ti urmărite Deşi în atelierul nostru executăm nu in gară un vagon cu excursionişti, calitate la peste 1.816 vagoane echi-
în centrul dezbaterii a fost refe zilnic rezultatele obţinute de fie mai reparaţii curente, la vagoanele de Popasul era scurt. Vagonul, care se valenţe.
ratul „Munca social-culturală care echipă în parte, sînt uti marfă şi călători, sînietn puşi de defectase pe drum, trebuia reparat
a cadrelor didactice“ prezentat lizate graficele de producţie lâ mai multe ori în faţa unor proble cu orice chip. Colectivul de mun- Paralel cu executarea reparaţiilor
de către secretarii comitetelor locurile de muncă, precum şi me care ne dau multă bătaie de citori al atelierului de zonă a tre- de bună calitate ei au reuşit să re
raionale şi orăşeneşti ale P.M.R. panourile ce oglindesc angaja cap. Cu toate acestea niciodată n-am cul imediat la treabă. Cînd sirena ducă timpul afectat fiecărui vagon
!Discuţiile ce au urmat au con mentele, cît şi realizările obţi de pe acoperişul atelierului mecanic de la 2,6 zile, la 2,3 zile. In felul
stituit un adevărat schimb de nute pe echipe, revire şi secţie. făcut o reparaţie de mînluială. Vezi vestea terminarea schimbului şi acesta ei au obţinui o reducere rne-
experienţă între învăţătorii şi excursioniştii se întorceau din vizita
profesorii diferitelor localităţi, şi Pe baza experienţei acumula şi dumneata. făcută in oraş, vagonul de persoane a n mpUiui de imobilizare a va-
şţg scos în evidenţă faptul că nr. 73.044 ie¦şea pe poar. ta atelieru- [or [a reparai cu 16 la sută
tâţunca cadrelor didactice în te la secţiile Haneş şi !Valea Şi nc întinde un registru în care lui cu notificarea: „Garantam repa
seamnă, în afara muncii pres raţia executată în Atelierul de zonă in fiecare tună, comparativ cu aceea-
tate în şcoală, o rodnică ac Dosului, recent s-a extins.între se trec reclamaţiile primite. Era cu
C.F.R. Alba Iulia". Şi perioadă a anului trecut.
rat. Anul acesta nici o reclamaţie.
T. S.
Despre hărnicia şi conştiinţa mun
tivitate oolitică-educativă de sînt întotdeauna de bună calitate. cerea socialistă pe profesii şi la