Page 50 - 1961-07
P. 50
pac?. 2 " m U M U Í SOCIALISMULUI Nr. 2038
a?; «2Tí»l»f,TflS!íí-*.-r,I^'5 ^»ypan.
La fiecare 100 hectare teren Uşi nou pas spre îmbunătăţirea HffBiüái culturală
un număr corespunzător N/v'V* muncii k inovaţii Fondul de carfs—
de animale Mişcarea inovatorilor are un rol necorespunzătoare a vechilor con reîm prospătai
important în dezvoltarea produc tacte.
Temelia gospodăriei agricole co Pianul de Jos posedă şi 70 Hă. de ţiei, în îmbunătăţirea calităţii pro Pentru a satisface cerinţele me -C fN TLQ J,/ V Ş J f i . P / m p ------ M u z i c ă : ŞT. R A D U Ţ ţ g -
lective „Nicolae Bălcescu” din Pia duselor. Intensificîndu-şi activita Grupul de inovatori din cadrul reu crescînde ale cititorilor, biblio - ;'J/feywlib f/ocoşoL -
nul de Jos a fost pusă în anul fînaţe. tea, inovatorii de la Exploatarea sectorului VIII, printre care mai teca clubului ceferiştilor din Teiuş
1954. încă din primii ani de exis Deşi s-au obţinut unele succese pe minieră Lupeni au obţinut în a- strul mecanic A. Pivacek. irig. V. a fost îm prospătată cu încă 120 is te ţ f Ţ n T r l
tenţă ea s-a în tărit sim ţitor din cest an noi şi însemnate succese Baciu, prin inovaţia „Posibilităţi volume de cărţi.
punct de vedere economic şi o rg a linia sporirii num ărului de anim a în creşterea numărului de inova de haldare a noroiului cu cupele \J? I?< j*9 0cuzori în T ţ-ce-pe. zr fn -t/â . -sş-htnâ}
nizatoric. Sectorul zootehnic al a- le, trebuie am intit însă că pînă la' ţii, a eficacităţii lor economice. de funîcular", au realizat în pri Noile volume cu care a fost
cestei unităţi s-a dezvoltat însă cu ora actuală gospodăria colectivă mele 6 luni economii de 44.937 lei. reîm prospătată biblioteca, cuprind ........ %
oarecare încetineală. S-ar putea din Pianul de Jos n-a reuşit să ă- In primul trimestru şi mai cu lucrări din literatura clasică şi con
sigure o încărcătură corespunzătoa seamă în trimestrul II al acestui Semnificativ este faptul că din temporană, precum şi o serie de
spune că abia din anul 1960 s-au re, potrivit obiectivelor stabilite în an, la cabinetul tehnic al minei numărul total al inovatorilor, 19 basme şi povestiri pentru copii
chemarea la întrecere iniţiată de Lupeni au fost propuse şi rezolva sînt muncitori fruntaşi în produc
obţinut unele succese în direcţia colectiviştii din Cistei. Astfel, în te importante inovaţii. Faptele do ţie. Pe exploatare, în primul se S em in ar cw acfiiwîştis
cărcătura de bovine la suta de hă.-, vedesc că activitatea cabinetului mestru a! anului economiile ante-
creşterii animalelor. Sporirea nu chiar în cazul cînd se va realiza calculate se ridică la 350.142 lei. c u ltu ra li
mărului de taurine, ovine şi por planul de cum părări (ajungîndu-se tehnic s-a îmbunătăţit în ultimul Iar cele post calculate depăşesc Sîmbătă (15.VII) şi duminica
(16.VII) în comuna Berthelot va a-
cine s-a făcut în la 250 capete bo timp şi are toate condiţiile pen suma de 116.000 lei. Recompen vea loc un sem inar cu directorii de
cămine culturale şi bibliotecarii sa
această gospodă vine), va fi de a- tru ca în viitor să se îmbunătă sele plătite inovatorilor în aceas lariaţi din raionul Haţeg. După ce
rie mai ales dato bia 25 capete bo se va prelucra în faţa participanţi
întrecerea dintre ţească şl mai mult. tă perioadă se ridică la circa lor raportul tov G heorghs Gheor-
ghiu-Dej asupra mersului îndeplini
rită sprijinului a g o s p o d ă r i \ I s C o f e d i v S vine la suta de In această perioadă, la cabinetul 20.900 Iei. Trebuie menţionai Fap rii Directivelor Congresului al III-
cordat c o l e c t i v i ş __________________________________ ’-setare din care lea al partidului privind construirea
tehnic s-au înre tul că despre teme socialism ului la sate şi dezvoltarea
agriculturii, prezentat la şedinţa
gistrat 28 de pro le şi importanţa plenară a C.G. al P M .R . din 30 iu
nie— 1 iulie a. c., se vor discuta sa r
tîlor de către stat num ai 10 vaci de puneri de inova Inovaţii inovaţiilor s-au ţi cinile ce revin activiştilor culturali
ţii şi 18 raţiona şs in o v a to ri nut la club şi în cam pania agricolă de vară
prin credite pentru cum părări de a- lapte faţă de 15 cît se prevede în lizări, din care colţurile roşii 7
Hxposifie
nlmale. chemare. O situaţie similară există
Zilele trecute, în sala m are a clu
îndrum aţi permanent de către or- şj ţn ceea ce priveşte creşterea por 17 sînt aplicate, conferinţe. De ase bului muncitoresc din Teiuş, s-a
gan—iszaţIiia_ de partid, „eIi au «rAeMuşnliit rs.oă cilor, a că^roi încărcătură 1laci Qs1u1TtTa deschis o expoziţie pe tema „M ăre
iar 25 sînt admise pentru expe menea, de curind, pe panoul ino ţul program de dezvoltare a patriei
sporească efectivul bovinelor de la de ha. este de num ai 6 capete, faţă noastre“. Panourile expuse ilustrea
rimentare. Printre inovaţiile apli vatorilor au apărut zeci de foto ză grăitor principalele prevederi ale
85 (din care 50 vaci cu lapte) la de 15 cît este stabilit în chemare. planului de dezvoltare a economiei
cate se poate aminti cea privind grafii noi ale inovatorilor frun naţionale pe anii 1960— 1965 pre
171 bovine din care 76 vaci de In ceea ce priveşte creşterea p ăsă cum şi perspectivele ei în urm ătorii
modificarea monografiei de arma taşi. ani.
lapte, 20 juninci şi 75 capete tine rilor, această ram ură a fost com
re în abatajul frontal, stratul 15, Analiza activităţii cabinetului Expoziţia este vizitată zilnic de
ret. Pe lîngă aceasta mai deţin a- plect neglijată aici, deşi colectiviş numeroşi oameni ai muncii.
panoul 3, blocul 6, inovaţie &r'e tehnic — ce a avut Ioc recent —
curn 694 oi şi 48 porci. tii din Pianul de Jos cunosc des
a dus la uşurarea muncii oameni a scos în evidenţă şi o seamă de
tul de bine ce venituri au obţinut \ î«. f / r î n s >cn t>
Pentru obţinerea unor rezultate vecinii lor, colectiviştii din Sebeş, lor, la mărirea productivităţii mun deficienţe în munca cu inovatorii. C p şsţS rL-
cît mai bune s-au luat măsuri în de l a . ferma de păsări pe care o
vederea asigurării unei baze fura cii în abataj, la reducerea nece Aşa bunăoară, s-a arătat că în
jere corespunzătoare. Au fost însă- au.
m înţate 40 ha. cu porumb destinat Pînă la sfîrşitul anului mai exis sarului stîlpilor de armare de la primul trimestru planurile temati
tă timp destul Consiliul de condu 4 rînduri la 3 rînduri. Inovaţia a- ce au fost difuzate în sectoare cu
parţine minerului şef de brigadă întîrziere, deoarece a lipsit respon
însllozării, 90 ha. cu trifoi şi 55 ha. cere ai GA.C. din Pianul de Jos Iosif Molnar. sabilul cabinetului.
cu borceag. In plus, gospodăria din va trebui ca îm preună cu organiza Prin Inovaţia mecanicilor E. La întreprinderea respectivă nu
ţia de partid de aci, să studieze Tomşa şi I. Nagy, privind înlocui se respectă planul tematic cu pri
rea schimbătorului de direcţie de vire la schimburile de experien
cu mai m ultă atenţie posibilităţile la locomotivele „23 August“," se ţă. In acest an, nu s-a ţinut nici
realizează însemnate economii la un schimb de experienţă, deşi era
In. siaj ba existente în unitatea lor pentru materiale, manoperă şi timp, eco prevăzut. O altă lipsă în activita . S i r n o m i - n e ? o —-c ú —G ?fL [
dezvoltarea creşterii animalelor, să
—omului ia cele mai potrivite m ăsuri pentru nomie ce se ridică la peste 67.000 tea cabinetului a constat în ne- La siîrşifui >. 1. De cu zori, in sat începe întreg satul îl cuprinde.
ca angajam entele luate în în tre Iei anual. rezolvarea operativă a dosarelor. (. O zi nouă işl senină, Şi văzduhul pîn-la soare
M unca plina d e ' avînl in cere să fie îndeplinite sau chiar Nu în toate cazurile conducerile frimesfrislui II
slujba omului, frumosul, ac depăşite. In special va trebui să se Inovatorii 1. Bartha, I. Moraru şl sectoarelor manifestă suficient inte Zi de vară, cu m ult soare, Refren :
ţiunile spontane ale elanului ia m ăsuri ca din fondurile proprii N. Matei au propus schimbarea res pentru aplicarea, extinderea şi Antrenaţi în întrecerea socia Cu căldură şi lumină. S. Aria-i plină de lume
patriotic dezinteresai, pot fi ale gospodăriei să se cumpere în contactelor de cupru cu alamă şi generalizarea inovaţiilor, apoi nu listă pentru îndeplinirea planului de
întîlnite şi. la m icul complex cel mai scurt timp cît mai multe confecţionarea lor Ia dimensiuni în suficientă măsură se acordă a- producţie, creşterea productivităţii Refren : Şi de stoguri vîrfuite
medico-sanilar din Baia de anim ale de rasă şi păsări, să nu se mai mari la schimbătorul de faze tenţie stimulării morale şi materia muncii şi reducerea preţului de Rodul holdelor bogate, Iar batoza, bdte-nlr-una,
Criş, raionul Brad. rezume doar la procurarea acesto al maşinilor'de extracţie de Ia pu le a inovatorilor. cost, constructorii şantierului nr. 2 Strins cu multe hărnicii, Spice mari şi aurite.
ra num ai din creditele acordate de ţurile Ştefan şi Ileana. Aplicarea al I. G. S. H unedoara au obţinui Să sporească-a saci povara 4. S a tu l e-n gospodărie,
O privire prin pavilioanele stat sau numai din reţinerea tine acestei propuneri a dus la funcţio Această binevenită analiză a ac în trim estrul II al acestui an, fru Şi-ri cămine bucurii.
spitalului vădeşte grija deose retului bun de prăsilă. narea maşinilor în bune condiţiunl, tivităţii de inovaţii de la mina Lu moase rezultate în muncă. ( 2. Azi începe trelerişul Strins unit, cu mic, cu mare,
bită faţă de. om. Să însoţim fiind înlăturate desele opriri în peni a constituit un pas înainte ţ. Ş i un vini de sărbătoare, Iar unirea creşte-nir-una
pe directorul spitalului, care H. VASILON1 pe calea îmbunătăţirii muncii de Astfel, ei au reuşit să sporească J i —/ .—/1—I <-.1 >_t>-l¦_/ V Ca grăuniele-n hambare.
împreună cu alţi medici şi transportul pe puţuri, datorită de inovaţii. productivitatea muncii cu 16 la su
personalul sanitar face vizita tă şi să obţină economii de J, */ f1 !\ t V_/Q
obişnuită bolnavilor. fecţiunilor produse de rezistenţele A. AII CA 2.126.000 lei. Totodată lucrările e-
xecutate au fost de bună calitate, Locuitorii noului bloc A-3 din in mod d e . ebit se num ără tov. f-,
Pe sălile ce strălucesc de ¦••40* Brad, în majoritate lucrători la lieş Ioan, lucrător la exploatarea^
curăţenie, transportoarele noi — ooo— E. M. Barza, au efectuat dum inica de preparare Gurabarza, Gheorghai
duc tăvile cu farfurioare de Pentru animale/ Laşă furajeră Logată! trecută peste 100 ore de muncă pa Ilieş, maistru şi Aurel Sava mineri
dulceaţă, pline albă, lapte şi însemnate depăşiri triotică la nivelarea terenului din în sectorul — 210 M w ariu, Ştefan<
jurul blocului. Chiriac, strungar în atelierul sub*
ceai. Se serveşte deţunul. teran de la seci -ui III — Valea ^
Printre cei care s-au evidenţiat Morii şi alţii.
De la spital pînă ta circum
scripţia sanitară şi staţionarul
de copii, sin i doar cîţiva naşi. Unităţile agricole socialiste din ţiuni a nutreţului m urat se va a- generarea pajiştelor existente, re- de plan Cu planul îndeplinii
Să ne îndreptăm înspre acolo raionul Ilia au luat m ăsuri ca ani sigura anul acesta un spaţiu de însăm înţîndu-se în fiecare an cîte
pentru a cunoaşte toi ce ne malele, proprietate obştească, să însilozare cu un volum de 38.800 15 la sută din în tre a g a suprafaţă. Intr-una din zilele trecute minerii F abrica de betoane a I.C.S.H . g areta C rişan, care au livrat înj
interesează. aibă asigurate pe toată perioada a- m c dintre care 14 000 m.c. sp a Pentru aceasta au fost însăm înţate sectorului Barza au realizat însemnate şi-a îndeplinit planul de pro sem nate can tităţi de beton peste
nului o bază furajeră bogată. In ţiu betonat. Mai mult de jum ătate cu ierburi perene la Ilia, Bretea depăşiri de plan. Astfel, echipele con d u c ţie pe trim . 1! în p ro p o rţie plan, dînd produse de calitate
Staţionarul nu are la oră acest scop, ele au sporit suprafaţa din spaţiile necesare însllozării fu M ureşană şi alte gospodării, 40 ha. duse de Gandin Rusu, Avram Tomo- de 12-1 Ia s u ta . superioară şantierelor de con
Actuală nici un bolnav, fapt însăm înţată cu porumb — siloz de rajelor au fost pregătite pînă la pentru sămînţă. dan, Anghel Bocan, Nicolae Soru, loan strucţii.
de altfel oglindit in hărţile la 181 ha., cit a fost anul trecut, 1 iulie a c., urmînd ca restul să Bărbii şi alţii, şi-au depăşit plănui cu Cele m ai bune rezu ltate le-au
special întocmite, sistem a- la 509 ha., urm înd a se mai însă- fie g ata cel mal tîrziu pînă la ju O răm înere în urmă cu totul ne 40 şi 50 la sută. obţinut echipele conduse de Ru VAS 1LE POP;
proape unic de evidenţă în cir mînţa în mirişti încă 800 ha. po mătatea lunii august. justificată se constată la cositul bin !acob, loan lanoş şi M ar corespondent;
cumscripţiile medicale din rumb masă-verde. care, împreună trifolienelor. Pînă la 7 iulie Gele mai bune rezultate pe schimb,
>ur. cu resursele secundare de la g ră Pe lîngă cantităţile de nutreţ mu acestea fuseseră cosite o singură le-au obţinut minerii din revírele maiş
dinile de zarzavat, vor asigura cîte rat, se vor mai adm inistra în h ra dată de pe numai 1.046 ha., iar a trilor Gherasim Grădina şi loan Herţa.
Să urmărim acum cîteva 10 tone nutreţ m urat pe cap de va na animalelor trlfolienele de pe doua oară pe abia 52 ha. In ceea
din realizările şi preocupările că furajată şi cîte 5 tone pe cap de 1.338 ha., borceagul de pe 221 ha., ce priveşte transportul trifolienelor, !n aceste zile .activitate'cîf mai rodnică
circumscripţiei sanitare. De la tineret — cu 3,5 tone mai mult de- sfecla furajeră de pe 66 ha. şi fi situaţia este şi mai slabă. La Bre
începutul anului şi pînă acum, cît a fost anul trecut nul natural de pe 2.442 hectare tea Mureşană, Sălciva, Ilia, Leşnic -*/—' t—' /—‘/—*I—‘/“"'i*
circumscripţia a organizat şi Brîznic, finul şi trlfolienele au
două cursuri sanitare cu cîte In scopul obţinerii unor produc In perioada de vară, animalele fost cosite şi aşezate pe prepelici. Actuala campanie agricolă este zentarea unor cărţi, populariza sernenea, au fost confecţionate I
10 lecţii predate; la staţia de ţii sporite de porumb-siloz la hec din unităţile agricole socialiste din Nu acelaşi lucru l-au făcut gospo In plină desfăşurare. Peste tot, rea metodelor înaintate de lucru, şl expuse ta' locuri vizibile foto î
tar, s-a aplicat praşila I-a pe în raion, au asigurată o păşune de dăriile colecţive din Căoi şi Brete- colectiviştii, însufleţiţi de preve prezentarea unor programe artis montaje pe tema campaniei agri 1
radioficare se citesc aproape treaga suprafaţă însăm înţată cu a- 16.000 ha. Din această suprafaţă lin, unde recoltatul furajelor şi de derile Raportului prezentat de tova tice cu un conţinut, strins legat xcole de vară, In prezent, brigada 1
săptămînal conferinţe legate ceastă plantă, Iar pe aproape 400 pe mai bine de 3.600 ha. s-au e- pozitarea lor se desfăşoară anevo răşul Ghcorghe Gheorghiu-Dej la de preocupările actuale ale co artistică de agitaţie pregăteşte un î
‘de prevenirea bolilor. Pe zi ce ha., pînă la data de 7 iulie a.e., xecutat lucrări de întreţinere, iar ios. recenta plenară a C.G. a: P.M.R., lectiviştilor şi altele. Aceste ac nou text intitulai „Sărbătoare in
trece cresc rîndv.rile donatori se executase praşila Il-a. Dintre un num ăr de 20 gospodării colec dau bătălia pentru obţinerea unei tivităţi ' se vor desfăşura la locul gospodărie" în care se vor popu T
lor de sînge, se intensifică di gospodăriile colective care au acor tive au parcelat păşunile în vede Se impune deci ca, atît consiliile recolte de cereale cît mai bogate, 1lariza fruntaşii campaniei agrico
fuzarea broşurilor medicale, al dat atenţie cuvenită întreţinerii a- rea folosirii cît mai raţionale a a- de conducere ale G .A .C , cît şi o r pentru executarea in bune condi- Căminul cultural
articolelor scrise la gazeta de cestor culturi sînt cele din Leşnic, cestora. ganizaţiile de bază din gospodă ţiuni şi la tim p a lucrărilor de în campania le în curs, rezultatele obţinute la
perete, al programelor cullu- Sălclva, Gurasada şi altele. în u r riile colective răm ase în urmă, să îngrijire a culturilor, depun efor ha. de către brigăzile fruntaşe ale
ral-ştiinţifice etc. mă fiind gospodăriile colective din In viitoiii ani, urm ează a fi re ia cele mai corespunzătoare măsuri turi sporite pentru a pregăti con agricolă de vară
Tisa, Brănişca şi Bîrsău. date din fondul forestier, circa 5.000 pentru terminarea în timp scurt a diţiile necesare asigurării în a- 1colectivei etc.
Acestea sînt doar cîteva as- ha., pentru păşune, suprafaţă ce va acestor lucrări, tn felul acesta se nul ce vine a unei recolte şi mai de muncă şl la căminul cultural. Conducerea căminului cultural
aecte din activitatea desfăşu Pentru păstrarea în bune condi- fi în g ră şa tă cu îngrăşăm inte chi vor înlătura şi eventualele greu bogate. Pînă In prezent, la sediul căm i din Apoldul de Sus a luat măsuri
rată de personalul medico-sa- mice. Totodată, <se va trece la re- tăţi ce s-ar Ivi la recoltarea şi tre nului cultural au fost expuse o
nitar din Bala de Criş. ieratul cerealelor păioase. In această perioadă căminele serie de conferinţe („întreţinerea ca î.n timpul trelerişulul, la arie.
culturale au datoria de a mobili culturilor", „Despre importanţa
1. ANGHEL :L.©jţstăiuîre interregională za masele de ţărani m uncitori la recoltării păioaselor la tim p",
executarea la timp a lucrărilor de „Să obţinem o producţie cît mai
corespondent de farm acie seceriş, treieriş etc. Printr-o ac bogată la ha."), la locul de m un
tivitate bogată, variată şi atră că al brigăzii legumicole şi al
In zilele de 14, 15 şi 16 Iulie a.e., gătoare, să fie de Un preţios aju brigăzii de serviciu s-a prelucrat să fie zilnic de serviciu un acti
în localităţile Petroşani, Deva şi tor colectiviştilor în munca lor de. Raportul tovarăşului Gheorghe
Hunedoara, se desfăşoară lucrările zi cu zi. Gheorghiu-Dej asupra mersului vist cultural care, in timpul pau
primei consfătuiri interregionale îndeplinirii Directivelor Congre
de farmacie din regiunea noastră, Avind in vedere aceste sarcini sului ai lll-lea al partidului pri zelor, să organizeze scurte mani
fn cadrul consfătuirii, la care p a rti deosebite ce-i revin, căminul cul vind construirea socialism ului la
cipă aproximativ 250 de farmacişti, tural din Apoldul de Sus, raionul sate şi dezvoltarea agriculturii, festări cultural educative ca in
medici, chim işti. profesori etc. din Sebeş, şi-a întocmit, pe perioada ia cinematograf au fost prezen
diferite regiuni ale ţării, se va dis campaniei agricole de vară, un tate o serie de furnale documen formări. politice, recenzii ale unor
cuta printre altele problema : „Asis plan de acţiune. Acest plan cu tare din agricultură şi au fost
tenţa cu medicamente şi eficienţă prinde forme de activitate speci cărţi cu conţinui specific agricul
ei în centrele m uncitoreşti“. fice âtuaţ'ei existente în co
mună, eficiente, printre ca re: in turii, citiri ale unor articole din
formări politice, conferinţe, pre
presă ce tratează probleme ale
_/l_ti_l\--IV
campaniei agricole de vară şi
prezentări ale unor scurte specta
cole de către formaţiile artistice
ale căminului cultural in cinstea
fruntaşilor in producţie.
îndrumat şl ajutai de către co
mitelui comunal de partid, ţinînd
o sirînsă legătură cu conducerea
gospodăriei agricole colective, că
minul cultural, printr-o activitate
cît mai rodnică îşi va aduce con
tribuţia la realizarea sarcinilor
mari ce stau în prezent în faţa lu
discutate rezultatele şi mersul lu crătorilor din agricultură.
crărilor agricole în G.A.C. De a- V. CHIŞ
j1_r»_1\—fwJ 1—t‘
R ealizări fru m o a s e
Meşleşugarii de la cooperativa „Mu zare mobilă pentru dormitoare, tapi §>&ieee$e!e © nepgetlciem l© !?
reşul“ din Alba Iulia au înregistrat ţerie etc. Dulgherii, zidarii şi electri
şi la sfîrşitul semestrului I a.e. suc cienii şi-au extins activitatea şi prin Colectivul întreprinderii regiona un sistem 481 MWh. energie elee-'
cese în deservirea populaţiei. Planul efectuarea unor lucrări la domiciliu, le de electricitate Hunedoara-Deva trică peste plan. De asemenea, pla
producţiei globale a fost depăşit cu 1 mergînd chiar şi în satele din îm a reuşit, datorită însufleţirii cu ca nul de vînzare al energiei electrica
la sută. Pînă s-a ajuns la acest re prejurimi. re a desfăşurat întrecerea socialis ă fost' îndeplinit în proporţie de
zultat n-a fost tocmai uşor. Răniîne- La sfîrşitul semestrului I, în fruntea tă, să obţină frumoase rezultate în
rea în urmă din primul trimestru ire- activitatea lui. Astfel, planul de 101,28 la sută, ceea ce înseam nă
jbuia recuperată. întrecerii socialiste s-a situat centrul producţie de energie electrică a fost
de comandă croitorie nr. 1 şi atelierul realizat în trim estrul II în pro că cerinţele consumatorilor au fost
Antrenaţi în întrecerea socialistă pe de tîmplărie. Printre fruntaşii în pro porţie de 103,01 la sută. F aţă de
profesii, meşteşugarii s-au străduit să- ducţie, în primele rînduri se află aceeaşi perioadă a anului trecut - ¦'tisfăcute pe deplin. +
şi realizeze sarcinile de plan. In acest Bakcsi Gheorghe, croitor, Sabin Ne- producţia de energie electrică a
sens pot fi .scoase în evidenţă efortu gruţ, de la secţia confecţionat mături, crescut cu 6,8 la sută. in ce priveşte frecvenţa şi tefî?
rile meşteşugarilor care muncesc în ra Floarea Nica, muncitoare la secţia de slunea în reţele, acestea au foâjj
mura construcţii. Au fost atacate în confecţionat perii şi alţii. Aceasta se datoreşte faptului că m enţinute în limitele a'dmise, coriV
această perioadă lucrări de construc-. termocentrala din Gurabarza a res sum atoril primind energie 'de bună
ţii de clădiri pentru locuinţe individua IOAN MĂRIUŢA pectat graficul de funcţionare stabi calitate. O realizare frumoasă $
le. Pe piaţa, la tîrguri, s-a pi» în vîn- vicepreşedintele cooperalivel lit de dispecerul naţional, debitînd
In aceste zile de vaTă, tot m ai mulţi oameni ai muncii îşi petrec concediul în s ta ţiu n ile fost obţinută şi la producţia glo
balneo-climaterice, unde găsesc minunate condiţii de odihnă. .»1 >
bală, unde s-a în re g istra t o depă*
IN FOTO : Un grup de oameni ai muncii veniţi la odihnă în staţiunea Miercurea-Băi,
regiunea Hunedoara. şire a planului de 3.38 la sută