Page 51 - 1961-07

N r. 2038 D W M UL SO C IALISM U LU I paf. S

Contribuţia lor i In vederea preluării Nevoile omului şi grija faţă

Ia realizarea planului tuselor de bunuri — să fie

î1l e i©n v e s jt i© ţj i©i© Gu cîteva zile în urmă a avut 'V W VV
loc la H aţeg o şedinţă de lucru la
care au participat lucrătorii din Lipseşte mîraa de §©sp©dhr
cadrul bazelor de recepţie din ra­
Colectivul de muncitori, tehnici­ mers al activităţii. Paralel cu a- ion şi m agazionerii gospodăriilor a- In oraşul Brad, există un ma­
gricole colective. Cu acest prilej, gazin de mobile, situat în cen­
eni şi ingineri de la şantierul mon­ ceăsta este nevoie şi de o planifica­ participanţii au fost instruiţi asu­ tru, aparţinînd cooperaţiei de teres din partea unor organe de
pra sarcinilor ce revin bazelor de consum. care aparţine m agazinul respec­
taj — instalaţii nr. 2 al Î.G.fe. H u ­ te ştiinţifică a muncii. Conducerea recepţie în activitatea de preluare tiv.
a produselor agricole. De cileva luni in m agazin se
nedoara munceşte cu mult avînt şantierului, îm preună cu organiza­ află depozitate un dulap, o ma­ Crasul Brad este în plină re­
P. FĂRCAŞ1U şină de cusut, un pat pentru co­ construcţie. Zilnic se mută în
pentru îndeplinirea' sarcinilor de ţia de partid, a soluţionat pozitiv corespondent p ii ş i o dormeză. Cam. aceleaşi blocuri noi, în apartamente fru­
lucruri se află şi la depozitul moase şi spaţioase, oameni ai
plan. Drept urmare, planul de pro­ şi această problemă. în fiecare sâm­ — ~ © ------ m agazinului. muncii. Cu ce vor mobila apar­
tam entele din m om ent ce m a­
ducţie pe primul trim estru al anu­ bătă, m aiştrii, tehnicienii şi şefii de Pentru ponerea Vrei o cameră combinată, sau gazinul de mobilă din oraşul
In valoare a pădurilor un dormitor, o garnitură fru­ Brad !nu este bine aprovizio­
lui în curs a fost îndeplinit în loturi se întîlnesc împreună cu moasă de bucătărie, un fotoliu- nat ?
La întreprinderea forestieră H a­ pat, un scaun, sau măcar un
proporţie de 125 la sută; producti­ conducerea şantierului şi defalcă ţeg acţiunea de punere în valoare taburet tapiţat ? Asemenea pro­ U.R.C.C. Brad ş i mai ales
(identificarea şi m arcarea) a pădu­ duse nu le poţi găsi la m agazi­ Uniunea regională a cooperati­
vitatea muncii a crescut cu 40 la pianul de producţie pe fiecare lot, rilor ce urm ează a fi exploatate a nul amintii. Şi nu găseşti aşa velor de consum vor trebui să
cunoscut în primul semestru o am­ ia m ăsurile cuvenite pentru a-
sută, Iar valoarea economiilor re a ­ pentru săptăm îria viitoare. După â- ploare deosebită. Astfel, în loc de ceva nu pentru fa p tu l că nu ar provizloimrea magazinului a-
39.200 m.c. lemn cît a fost sarcina m intit cu sortimente corespun­
lizate în primele trei luni ale anu­ cest plan, maiştrii îşi întocmesc un de plan, s-au identificat şi marcat exista posibilităţi de aprovizio­ zătoare de mobilă şi în cantităţi
124.760 m.c. lemn. Aceasta înseam ­ care să satisfacă din ce în ce mal
lui se cifrează la suma de 753.000 plan de muncă pe fiecare brigadă. nă că încă de pe acum se ştie ce nare, ci pentru că nu există in­ bine cerinţele actuale.
poate fi exploatat pe anul 1962 şi
lei. \ .Gontroiul îndeplinirii ăcestor pe o parte din anul 1963.

Rezultate îm bucurătoare s-au ob­ planuri se face CU ajutorul grafice­ -O -

ţinut şl în trimestrul îl. Planul de lor de producţie. îndeplinirea zilni­ P rin m uncă p a trio tic ă
Munca patriotică se desfăşoară
i producţie a fost îndeplinit în pro- că a sarcinilor de plan se verifică cu avînt şi în staţia G.F.R. Baniţa,
oraşul Petroşani. In ultimul timp
î porţie de 102 la sută, deşi condi­ şi în şedinţele operative ce au loc muncitorii de la întreţinerea căii au
prestat peste 100 ore, tim p în care
ţiile au fost cu m ult mal grele. în fiecare dimineaţă, cînd se fixea­ ei au am enajat rondouriie şi aleile
parcului din faţa staţiei
De nenumărate ori activitatea mon- ză planul pentru ziua următoare şi
¦k
torilor a fost stînjenită de sosirea se analizează modul cum s-a în ­ Salariaţii cooperativei „Brădea- Să-fi îngrijeşti WcMînf®
n a” din oraşul Brad au prestat
cu întîrziere a proiectelor şi ne- deplinit planul pe ziua trecută. peste 300 ore de muncă patriotică
la amenajarea terasei de la g răd i­
respectarea termenelor de livrare a Cu multă inventivitate a fost re­ n ă de vară. Cu această ocazie ei La Gurabarza, în cele două se comportă iocataiii camerei
au economisit 2.300 lei. cămine muncitoreşti nou cons­ nr. 11 de la parterul căm inului
uzin aţelor de către întreprinderile zolvată în bună parte şi problema La executarea lucrărilor, o muncă truite au fost cazaţi peste 350 nr. 4.
susţinută au depus-o tovarăşii Au­ de angajaţi ăi. I. M. Barza.
furnizoare. montajului la înălţime. S-au or­ rel Rusu, Andrei Ivenuş, Elena Dră- A m vizitat în aceste zile şl
gan şi Iacob Avram. in fiecare cămin, la parter se camerele 8 şi 6 din acelaşi bloc.
In ce priveşte sarcina de creştere ganizat preasam blări de subansam - află amenajai un m ic club, pre­ In prima cameră locuiesc tova­
văzut cu mese pentru şah şi ta­ răşii Ioan Săcălean, Candín Jar­
a productivităţii ble la sol pentru blă, o bibliotecă volantă. ea şi Alexandru Macarle, iar în
a doua Petru Kereş, Vasile Du-
muncii, deşi a construcţiile me­ Camerele, în care locuiesc ne- daş, Nicolae Stoica şi Ioan Ni-
\familiştii sînt toate âotate cu cula. In aceste camere dezordi­
fost mai mare de- C o n s tr u c to r i talice, ridicarea mobilier nou: paturi., scaune, nea şi lipsa de grijă faţă de bu­
dulapuri, noptiere, pături şi len­ nul obştesc se observă pesie tot.
cît în primul tri­ ss c o n s tru c ţii lor făcîndu-se la în luna iunie, în întrecerea pe profesii, la fabrica de hîrtie „1 jerie nouă. Deşi căminul este dat in folosin­
capacitatea maca­ M ai” Petreşti a ieşit câştigătoare şi legătoarea Susana Falk, care a ţă de curiad, instalaţiile de la
mestru, a fost rea­ depăşit planul cu 11 la sută. Atât pentru construcţia cămi­ duşuri sînt mult deteriorate.
nelor cît şi pentru dotarea aces­
lizată în propor­ ralei. Avantajul a- tora cu cete necesare s-au chel­ Propunem conducerii întreprin­
tuit din fondurile întreprinderii derii miniere Barza să organizeze
ţie de 135 la sută. Totodată s-au cestei metode este dublu. In primul m ulţi bani. o vizită la căminele muncitoreşti
din Vulcan. De aici vor avea
obţinut economii de aproximativ rînd, se evită acccldentele la în ăl­ De la ţapinâ la m acara Unii din locatarii căminelor multe de învăţat.
m uncitoreşti cunosc eforturile ce
709.000 lei. ţimi. Totodată se pot executa lu­ L. d erli: „îmi vine greu şl a primit califica­ se fac pentru a li se pune la d is­ Şi parcul sparflme
crări de calitate superioară, exis-
Cum s-a ajuns la asemenea re­ tînd posibilitatea efectuării unui l Prima unealtă de să mă despart de ţa­ tivul „bine" la titlul poziţie cele necesare odihnei. Ei ele L G. O .
zultate ? control minuţios al asamblării. lucru a lui Coif S ă ­
Fruntaşe la aceste lucrări sînt, lăjan a fost ţaplna. plna mea. Am purta­ de mecanic de maca­ respectă curăţenia în camere, pe
i Se ştie că lucrările de montaj, printre altele, brigăzile conduse de Cu ea a lucrat ani sală, la instalaţiile sanitare. Aşa
datorită însăşi naturii lor, condi­ Gheorghe Golcea şi Vasîle Mlhal- In şir, devenindu-i t-o după m ine zeci de ra. Acum, foloseşte
ţiilor în care se execută, sînt cu cea, care şi-au îndeplinit ritmic un tovarăş de ne­
totul diferite de producţia în serie sarcinile de plan, dînd lucrări de despărţit. In- pre­ ani. Dar acum, n-am orice prilej pentru a
a unei fabrici. Pornind de la a- bună calitate. zent C oif Sălăjan a-
cest fapt, organizarea judicioasă a re peste 50 de ani şi încotro. Trebuie s-o m ulţum i colectivului
aprovizionării cu materiale şi gă­ M ăsuri eficiente au fost luate şi munceşte la sectorul
sirea unor metode în ain tate de în direcţia asigurării unei bune a- forestier din Baru dau la vechituri..." şi în prim ul rînd co­
lucru, au o mare importanţă în provizionări cu materiale a fiecă­ Mare. Cu cîţiva ani
asigurarea succesului. Avînd în ve­ rui loc de muncă. In prezent m a­ în urmă a fost re­ Macaraua a fost muniştilor care l-au
dere acest lucru organizaţia de terialele din depozit sînt transpor­ partizat la încărcatul
partid, îm preună cu conducerea tate pe calea ferată în schimbu­ buştenilor în vagoa­ luată în primire ajulat, ca el, un bă-
tehnică a şantierului, au studiat rile de după-masă şi de noapte, ne. Pentru cîtva
posibilităţile aplicării unor me­ direct la locul de m uncă, elimi- timp şl aici tot ţa­ chiar de comunistul trîn ţapinar să devi­ In parcul din Gurabarza există
tode de montaj cît mal efi­ nîndu-se astfel depozitul interme­ plna l-a fost u'nealla un colţ al copiilor. De cînd par­
ciente şi executării unor lucrări diar de pe şantier. cea mai apropiată. A- Coif Sălăjan. La în- nă mecanic. Iar, dacă cul a trecut în administrarea sec­
de calitate superioară. lături de el, ca şef al torului I.G.O. Gurabarza, colţul
Nu trebuie uitat nici faptul că echipei, m ai hicrau este întrebat ce păre­ copiilor a început să dispară. E-
In urm a studiului organizat s-au lucrările de montaj sînt condiţio­ încă 10 oameni, toţi rau aici móntale patru leagăne
luat m ăsuri ca proiectele de execu­ nate în mod nemijlocit de execuţia ţapinari. re are despre noua sa şi 3 balansoare. In momentul de
ţie să fie repartizate loturilor res­ prealabilă a lucrărilor de construc­ faţă se mai găsesc numai două
pective cu m ult timp înaintea în­ ţii (fundaţii, zidărie etc)'. In aceas­ Volumul de muncă meserie nu uită să a balansoare, restul rlispărînd fără
ceperii lucrărilor. Acest lucru face tă direcţie, există o strînsă colabo­ creştea însă, iar ţa­ urmă.
ca fiecare m aistru, tehnician şi in ­ rare între conducerea şantierului plna nu mai era în DiN CARNETUL dauge: „Apoi, acum
giner să le studieze temeinic şi să II construcţii şi conducerea şantie­ măsură să facă fa­ In parcul ca pricina, lipsesc şi
le înţeleagă sub toate aspectele lor. rului montaj — instalaţii. Pentru ţă. Atunci s-a ho- de cînd cu macaraua, becurile electrice ; gunoaiele stau
Aşa, bunăoară, proiectul liniei de rezultatele frumoase obţinute în tărit de conduce­ operaţiunea de încăr neriăicate zile în şir.
profile mici a lam inorului de 450 muncă, şantierul montaj — insta­ rea sectorului, ca în ‘ 5DE REPORTER
laţii nr. 2 a cîştigat drapelul de locul ţapinei să se care a buştenilor se Dacă I.G.O. este o întreprin­
mm. a fost studiat înainte cu două fruntaş în producţie, în lunile mai instaleze o macara, dere de gospodărie, sectorul din
şi iunie. care să înlăture m un­ face mal uşor şi nu­ Gurabarza ai I.G.O. Brad sa gos­
luni de începerea lucrărilor, întoc- ca manuală laîncăr- podărească şi parcul!
Zilele trecute colectivul şantieru­ ceput nu ştia s-o m ai de trel-patru oa­
mindu-se un dosar cu propuneri lui nr. 2 şi-a reînoit angajam ente­ catul buştenilor. In v/ \ z \.-r
mînuiască. Era o- meni. Înainte lucram
concrete, care prevedeau modul de sufletul bătrînului ţa­ La cafeaua Halda
blşnult cu ţapina. 11 oameni, dar cu ţa-
asam blare, m ontaj, condiţiile de a- pinar începu să al­
Dar, cu tim pul a în­ plnele nu ne puteam
bă loc o adevărată
ceput să cunoască realiza planul nicio­
luptă între vechi şi
rostul fiecărei m a­ dată. 'Ceilalţi m unci­
nou. Nu odată el le-a
nete, să-l ştie pute­ tori Sigii calificat şt
spus tovarăşilor din
rea de tracţiune, mo­ el la fierăstraie. Toţi
conducerea înlreprin-
dul de ungere etc. cîştigăm acum pînă După un drum prin satele co­
Ţoale acestea şl le-a la 2.000 lei pe lună. lectivizate de la poalele Retezatu­
însuşit în urma unei Bană e macaraua lui, m aşina ne poartă pe serpen­
a s ta ...!" tine spre crestele îm pădurite ale
m asivului m untos. Pitită între vîr-
munci perseverente, In prezent toţi ve­ furile Gâieru şi Cosma, la cota
1450 ne întîm pină cabana Balcia,
caracteristică orică­ chii ţapinari care lu­ m inunat loc de odihnă, cunoscut
de turiştii patriei noastre.
rui comunist. Printre crau alături de Coif
Cei 20 de excursionişti — acti­
muncitori se discuta Sălăjan an îmbrăţi­ vişti ai Comitetului raional U.T.M.
Haţeg, îm preună cu familiile lor,
că bătrînul Coif, o să şat o nouă meserie, adm iră unul din cele mai pitoreşti
colţuri ale patriei.
provizionare şi num ărul de oameni le în cinstea celei de-a 17-a ani­ devină un mecanic mai uşoară, mai spor­
Ajunşi la cabană, ei fac cunoş-
necesari. versări a eliberării patriei noastre. de nădejde. nică, aceea de mînui- tînţă cu muncitori ăi Combinatu­
lui siderurgic dîn Hunedoara, ca'
Tot în scopul înţelegerii proiec­ Toţi sînt hotărîţi în m enţinerea pe ...Peste cîtva timp, torl ai fierăsiratelor salariaţi din Tîrgul Jiu, cercetător!
ştiinţifici din Bucureşti şi alţii.
telor, de două ori pe săptăm înă, mai departe a drapelului de şan­ Coif Sălăjan s-a pre­ mecanice şi a maca­
Numai începând din luna iunie,
toţi maiştrii, tehnicienii şi inginerii tier fruntaş. Toţi sînt hotărîţi să-şi zentat în faţa unei ralei. cabana Baleia a fost vizitată de a-
comisii de examinare
se adună şi le discută, venind cu aducă partea de contribuţie la rezol­ 1. MANEA proape 400 excursionişti, printre

propuneri privind înfăptuirea lor. varea planului de Investiţii în do­ care şi colectiviştii dîn Silvaşul In­

Numai cunoaşterea proiectului meniul construcţiilor siderurgice. Fruntaşi în întrecerea pe profesii ferior, Reia şi Berthelot.

însă nu este suficient pentru bunul T. OV1DIU SIDONIA BARBU
corespondentă
La caMaietfail telieic La E. M. Barza întrecerea pe felul acesta, ei au realizat 357
profesii continuă să se extindă în puncte.
Anul acesta, la •cabinetul tehnic ai •Hcinrich Pildner. Ei au confecţionat toate sectoarele subterane. Pînă în IS ¦LIBRARII
iermocentralei Paroşenî au fost depu­ un dispozitiv de măsurare a nivelului prezent, ea a antrenat peste 58 la Realizările sectorului II-Valea
se peste 30 de inovaţii dintre care apei în bazinul de amestec şi presiu­ sută din muncitorii care lucrează Morii însă, (şef sector Aurel Bucu- oo< ¦><><. m
11 au şi fost aplicate în producţie. ne, ceea ce a dus la eliminarea de­ în subtera::. reşteanu), au fost şi mai mari, m i­
Preocupările inovatorilor sînt îndrep­ plasărilor de la turbine la bazin, ni­ nerii de aici obţinînd 391 puncte şi
tate spre rezolvarea celor mai arză­ velul apei putîndu-se controla tot tim­ Antrenaţi în întrecerea pe profe­
toare probleme ale .producţiei. pul pe un panou. Tînărul Miron Bă­ sii, m inerii din sectorul — 120 Mu- situîndu-se pe locul I în întrecerea
diţă a confecţionat un indicator care sariu (şef de sector Ing. Moise Bo- pc profesii din exploatare.
Printre cele mai de seamă Inova­ semnalizează dacă roleul de suprasar­ iMoi) au depăşii în luna trecută pla­
ţii se numără şi cea a maistrului nul la minereu ş l au realizat 5 la Pe primele locuri în întrecerea pc
Gheorghe Nicoară şi a muncitorului cină a funcţionat temporizat sau in­ sută economii faţă de preţul de cost profesii dintre echipe s-au situai
stantaneu. planificat. Totodată şi-au depăşit in­
dicele de calitate cu 43 la sută. In cele conduse de către m inerii Ilie
Dărăbanţ ( .’usariu), Ioan TIaneş
( Valea Morii) şi Ioan Petcu (Brâdi-
şor) care au realizat câte 189, 137
şi respectiv 120 puncte.

g GEOLOGIE wsB&Eas^sasfBaxaasnaaaBBUâaM

o s.- -i: ¦* Probleme de geoîizi-

Industria Mongoliei In plină dezvoltare O că — vel. I 276 pag. — 15 IU LIE 1961

13,70 lei DEVA.: Contemporanul secolului; cu n o sc u t. ZLATNA : Nu vreau să.
Katia K atiuşa; HUNEDOARA: in- m ă însor ; !LIA : Pescarii din Ar*
Ed. Acad. R.P.R. tilnire în întuneric; PETROŞANI: hipelag ; SEB EŞ : In pragul furtu­
La ordin, să t r ă i ţ i ; D ragostea şl nii ; ORĂŞT1E: Toată lumea ridé,
După revoluţia din 1921, P a rti­ ECONOMIE — FINANŢE pilotul secund; ALBA IU LIA : Un cîntă şi dansează ; B ădăranii ; HA­
dul Popular Revoluţionar Mongol strigăt în s tr a d ă : In pragul furtu­ ŢEG : Mîndrie ; BRAD : 7 miresd
şi guvernul democrat popular au . entru avîntul continuu al între­ tria de prelucrare a lemnului. Au în greutate vie. Tot la Ulan Bator LUDOVIC MAGYAR Cum a n ii; SIM ERIA : M untele; APOL- pentru 7 fra ţi; LON EA : Hanul dfn
înfăptuit o serie de m ăsuri de Im­ gii economii şi dezvoltarea rapidă fost construite fabrici de cherestea a fost construit un com binat de DUL DE SU S: Portretul unui ne- Spesart ; TE1UŞ : CîntecuE mării.
portanţă vitală pentru crearea în a industriei moderne a fost nece­ şi de furnir, întreprinderi pentru produse lactate, care produce unt, devenit rentabilă între­
ţară a unei producţii industriale sar să se creeze în ţară o bază producţia de case prefabricate, fa­ chefir, lapte pasteurizat, diferite
moderne. Ca rezultat al eforturilor trainică energetică de combustibil. brici de mobilă, de chibrituri şi de varietăţi de brînzeturî, îngheţată prinderea forestieră Re­
oamenilor muncii şi al ajutorului In 1050 producţia de energie elec­ hîrtie. şi altele.
economic perm anent al Uniunii So­ trică a crescut de 9,3 ori faţă de ghin 132 pag. — 5 lei
vietice, -în perioada 1924— 1930 au anul 1940. S-au obţinut m ari succese în A fost construit un combinat mo­
fost construite primele unităţi ale dezvoltarea industriei bunurilor dern de morărit, cu o capacitate a- Ed. agro-silvîcă
Industrie! naţionale : o uzină de re­ In anii cincinalelor au fost create de consum. In anii planurilor cin­ n u ală de 25—30 tone făină. In
paraţii mecanice, o fabrică de că­ fabrici şi uzine ale industriei ex­ cinale şi trienale au fost create o 1960 producţia de făină a crescut GH. ENACHE. C. TOPCIU
răm id ă, o fabrică de cheres­ tractive. In prezent, industria ex­ serie de noi întreprinderi ale in­ de 6 ori faţă de 1959.
tea, o fabrică de piele, o mică tractivă a devenit una din cele mai dustriei uşoare. A fost construită Controlul financiar al
centrală electrică şi cîteva între­ •importante ram uri ale industriei o filatură de lînă pieptănată înzes­ Un rol de seam ă în dezvoltarea
prinderi ale industriei alimentare, grele. Se dezvoltă cu succes ex­ trată cu cea mai modernă tehnică, economiei ţării îl are industria coo­ activităţii întreprinderilor m m om m uL
tracţia şi prelucrarea {!ţelului. In ­ a cărei producţie satisface nu nu­ peratistă. Ponderea ei în întreaga S psife!
După 19? ritm ul construcţiilor dustria mongolă de prelucrare a ţi­ mai necesităţile interne, ci şi per­ producţie industrială reprezenta în industriale 288 pag. — O
industriale a crescut şi m ai mult. ţeiului asigură aproape 30 la sută mite să se exporte ţesături de Îînă ţflffO, 17,8 la sută. Producţia glo­
Au luat o mare dezvoltare aseme­ din necesarul ţării de benzină de de calitate superioară. bală a cooperaţiei meşteşugăreşti 7,10 lei
ne.. ram uri im portante ale indus­ automobile şi motorină. a crescut în 1960 de 4,3 ori faţă de
triei grele ca industria energetică, A crescut considerabil producţia anul 1940. Ed. ştiinţifică
extraoti\ i, a materialelor de cons­ Trecerea tuturor ramurilor eco­ industriei pielăriei şi încălţămintei.
trucţie, precum şi diferite ramuri nomiei naţionale pe o bază tehnică Ca rezultat al dezvoltării impe­ O. PARPALĂ, E. JIANU
.ale industriei u şoare şi alim entare. modernă a necesitat imperios cre­ Au fost construite >o mare fabrică tuoase a industriei de stat şi coo­
area unor întreprinderi şi secţii de de şevretă de calitate superioară, peratiste, volumul global al pro­ Monografia G.A.S. „P a r­ 15 IU LIE 1961
S-au Ifăout investiţii tot mai prelucrare ;a metalului. U na dintre cu o capacitate anuală de .1.000.000
m ari în construirea de întreprinderi •acestea este uzina mecanică din piei de oaie, şi o fabrică de încălţă­ ducţiei industriale a R. P. M on­ tizanul” — Dragalina PROGRAMUL 1 : 6,40 „In excursie" PROGRAMUL LI: 12,10 Din crea­
industriale. In com paraţie cu anul Ulan Bator, utilată cu cete mai mo­ minte pentru femei şi bărbaţi. gole a depăşit anul trecut de 7,4 — pFograin de muzică uşoară ; 6,45
1941, investiţiile capitale în indus­ derne maşini-unelte pentru prelu­ ori nivelul din 1940. (R egiunea Bucureşti) 268 Valsnri vieneze de L anner; 7,15 Dan­ ţia compozitorului Vladitnir .ZahardV
trie au crescut în 1960 'de M ori. crarea metalelor. Ea execută co­ Ca rezultat al dezvoltării indus­ suri populare sovietice ; 8,00 Din pre­
Ponderea investiţiilor capitale în menzi de utilaj simplu pentru in­ triei uşoare, volumul producţiei a- Dezvoltarea industriei schimbă pag. — 7,30 lei sa de astăzi; -0,50 Muzică uşoară; 14,03 Muzică uşoară din ţări soda*
Industrie faţă de toate investiţiile dustria extractivă, produce maşini -cesteia a crescut în I960 de 5,4 ori radical raportul în economia na­ 11,17 Opera „Secretul Suzanei“ de
!capitale în economia naţională a agricole simple, construcţii m etali­ faţă de 1940. Ed. ştiinţifică Wdlf Ferrari; 12,20 Album sportiv; liste | 14,30 Baletul „Nunta !în Car*
crescut de la 13;6 la su tă în 1947, ce, piese m etalice tu rn ate pentru ţională a ţării. Dacă în 1940, pon­ î3;05 'Concert de muzică uşoară ; 14,00
la 26,6 la sută în 4960. întreprinderile fine" -!triale şi ne­ S-a dezvoltai Intens şi induşîria M. VOINESCU Normarea Solişti şi formaţii artistice partici­ păţi“ de Paul C o n s ta n tin e s c u 16,30
voile agricultorii: > - ¦ alim entară a republicii. Com'bina- derea producţiei Industriale repre­ pante la cel de al Vl-lea concurs de
tul cărnii de la Ulan Bator, cons­ muncii şi salarizarea amatori pe ţară ; 15,45 Viaţa literară Instrumentişti de muzică uşoară : 17,80
A luat o mare dezvoltare indus­ truit în 4946, a prelucrat anul tre­ zenta 17 la sută dîn întreaga p ro ­ în Uniunea Sovietică; 16,15 "Vorbeş­
cut 27.600 tone de carne de vită, muncitorilor din între­ te Moscova!; 17,15 Gintă Roxana Ma­ Carnet de reporter; 17,35 Gîntă An*
ducţie Industrială şi agricolă luate tei şi Trio 'Grigoriu; 17,50 Ştiinţa în
prinderile industriale slujba păcii ¦; 19,05 Scrisori din ţară : gela Moldovan ş i . Ion Cristoreanu |
laolaltă, în 1960 ea a atins 33,4 la 20,30 Cc e nou în librării; 21,00 L-
(„Cunoştinţe economice” niisiimc . i-dru sale ; "21,05 Program de 19.30 Pe teme internaţionale; 20,20
sută.
nr. 19-20) 112 pag. — ¦romanţe; 22^30 Muzică de .dans. Noapte bună, copii: „55 de crocodili şi-o

0,80 lei. căprioară”, poveste populară indiană î

S .R .S .C 20.30 Muzică de d a n s; 21,45 Album

ALTE LUCRĂRI artistic; 23,15 Muzică de dans.

* * * Analele Academiei BULETINE DE ŞTIRI.: 5,00; 6,Q0j

Republicii Populare Ro- d 7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00]

nune voi. 414/1953 164 g 19,00; 22,00 ; 23,52 (programul I )}

— 4,65 lei. g 12.00 ; 14,00; 16,00; 18,00; 20,001

Ed. Acad. R.P.R. $ 23.00 {programul II). 1