Page 52 - 1961-07
P. 52
putí. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2038
3
ULTIMELE ŞTIRI »ULTIM ELE ŞTIRI Tulburări în regiunea frontierei
ita!@-ilvetien@
ROMA 13 (Agerpres). — In mitetul“ care a organizat o se
noaptea de 11 iulie în regiunea rie de acte de diversiune.
frontierei italo-elveţiene, gru Intrunindu-se într-o şedinţă
ULTIMELE ŞTIRI« U LTIM ELE ŞTIRI puri de diversionişti,' care se extraordinară la cîteva ore după
autointitulează „Comitet de noile diversiuni de la frontie
luptă pentru libertatea Tirolu- ra italo-elveţiană, guvernul
Oeiegefii la cel de-al ll-lea festival al filmului Declaraţia ministrului de al Angliei lui de sud“, au aruncat în aer italian a hotărît să trimită
stîlpi de alimentare cu ener Austriei o notă de protest.
sie la Mmmw w vizitat cu privire la bazele acordate Iu ţară gie electrică pe toate liniile de
cale ferată din această regiune. Ziarele italiene au arătat
forţelor armate vest-germane Circulaţia trenurilor a -fost în în-să Ia 12 iulie că inspiratorii
şi organizatorii bandelor te
studioul cinematografic „Mosfilm“ LONDRA 13 (A gerpres). la staţionarea unităţilor Bun treruptă tbnp de cîteva ore. roriste trebuie căutaţi în Ger
La 12 iulie în C am era C om u deswehrului pe teritoriul M arii După cum se ştie, Tiroluil de mania occidentală şi nu în
M O SCO V A 13 (Agerpres). Delegaţii şi oaspeţii au fost deo Scenariul filmului „Plec în necu nelor laburistul George Brown B ritanii prin faptul că pe conti altă parte. Astfel, ziarul „A-
La 12 iulie, peste 400 de dele sebit de impresionaţi de pavilio noscut" este semnat de Daniil a cerut m inistrului de Război, nent nu a r exista baze dte in sud (denumirea italiană Aîto- vanti" a publicat o serie în
gaţi şi invitaţi la cel d e-al II-lea nul în care Mihail Romm unul din Hrabroviţki unul din autorii fil W atkinson să facă o declaraţie strucţie pentru acest batalion şl A dige; — N.R.), fo-st teritoriu treagă de materiale care con
festival al filmului de la Moscova cei mai mari regizori sovietici, rea mului „Cer senin" prezentat de mai am ănunţită cu privire la că „aliaţii din N.A.T.O. din cau austriac, a fost atribuit Italiei firmă pe bază de documente le
au vizitat studioul cinematografic lizator al filmelor !,Lenin în O c bazele acordate în Anglia for za atmosferei internaţionale ca după primul război mondial, găturile diversionisţilor sud-ti-
!!Mosfilm“. tom brie" şi „Lenin în anul 1918", Uniunea Sovietică la concursul ce ţelor arm ate vest-germane. re se încordează trebuie să de pe acest teritoriu rămînînd un rolezi cu organizaţiile revan
In faţa intrării principale în stu turnează noul său film. lui de-al II-lea festival al filmu W atkinson a anunţat că au pună eforturi spre a acţiona de număr considerabil de localnici şarde care operează în R. F.
dio oaspeţii au fost salutaţi de regi lui de la Moscova. fost duse tra ta tiv e cu guvernul comun acord". care vorbesc limba germană. Germană şi profită de cel mai
zorii de film sovietici M ihail K a- D upă o întrerupere de şase ani, R. F. G erm ane privind aco rd a Acum cîtva timp Austria a a- neînsemnat prilej pentru aţîţa-
latozov, Iuri Reizman, Serghei tirnp în care s-a dedicat activităţii Noul film al lui Mihail Romm re» cîtorva depozite pentru păs Laburistul W Warbey a ob cuzat Italia oă aceasta nu şi-.ar •rea stării de spirit revanşarde.
Bondarciuk, Grigori Ciuhrai, de este unul din cele 24 de filme pe trarea muniţiilor, carburanţilor, servat că dacă „atm osfera in îndeplini obligaţiile cu privire Pînă şi ziare ca ,,I1 Messagge-
'directorul general al studioului pedagogice, Mihail Romm a înce precum şi a unor depozite de la ternaţională se încordează“ nu la acordarea autonomiei naţio ro" şi „II Tempo“, care pledea
V ladim ir Surin. de artistele Vera put să lucreze la filmul !.Plec în care le va produce anul acesta stu bazele forţelor arm ate engleze. trebuie întreprinse acţiuni care nale acestei minorităţi. In timp ză de obicei pentru „fraternita
M areţkaia, T atiana Samoilova şi necunoscut", consacrat fizicienilor dioul. Vizitatorii au aflat că Ser In afară de aceasta se fac p re s-o facă şi mai sum bră.. ce între guvernele celor două tea" dintre Italia şi Germania
alţi maeştri ai cinematografiei so ghei Bondarciuk şi V ladim ir M o- gătiri în vederea prim irii pe po ţări se duceau tratative î-n r- occidentală, relatează la 12 iu
vietice sovietici care lucrează în domeniul ligonul de instrucţie pentru tan* W atkinson nu a găsit altceva ceste probleme, în regiune şi- lie despre tendinţele revanşar
nahov, creatorii filmului „Soarta curi d'in C om itatul Pem broke să răspundă decît că metoda cea au intensificat activitatea orga de şi fasciste ale protectorilor
Vladimir Surin a vorbit vizita folosirii energiei atomice în sco unui om" au început ecranizarea shire, în toamnă, a unui batalion mai „bună" pentru a îm prăştia nizaţiile revanşarde panger- de peste hotare ai teroriştilor.
romanului „Război şi pace“ de de tancuri vest-germ ane. temerile în legătură cu înarm a mane clandestine, inclusiv „co-
puri paşnice. In rolul principal W atkinson a lăsat să se în rea G erm aniei occidentale ar fi
ţeleagă că în viitor vor sosi alte să se realizeze acest lucru în ca
torilor despre caracterul şi am joacă popularul artist Alexei Ba- Lev Tolstoi. unităţii ale Bundeswehrului. drul N.A.T.O.
ploarea activităţii creatoare a stu talov, ale cărui creaţii în filmele Răspunzînd la întrebările unor La întrebarea lui Brown cît
tim p se va afla batalionul vest-
dioului în care lucrează 3.500 de ;,Z boară cocorii" şi „D oam na cu oaspeţi regizorul M ihail K alato- germ an de tancuri în A nglia şi
de ce nu i se poate găsi o bază
oameni. căţelul" sînt unanim apreciate. zov a declarat că lucrează acum de instrucţie pe continent, W at
kinson a răspuns că acest ba
la noul film „Şcoala vieţii" consa talion va sosi în Anglia „iniţial
pentru trei săptăm îni“. M inistrul
crat educaţiei tineretului. Scena de Război al Angliei a căutat
să justifice hotărîrea cu privire
Cu prilejul sărbătorii naţionale a Franţei riul este scris de V iktor Rozov (c câitt trapele engleze in Koweit?
In Republica Dominicană
care a lucrat îm preună cu K ala-
Domnia teroare!
Cuvîntarea radiotelevizată tozov la filmele !,Zboară cocorii“ a rămas neschimbată La num ai cîteva zile după ce In ju ru l anului 1930, od ată cu pelor engleze în această ţară a
a lui de Gaulle şi „Scrisoare neexpediată“. au acordat în mod formal inde descoperirea unor imense zăcă Orientului Mijlociu, scrie ziarul
SAN JUAN 13 (A gerpres). pendenţa principatului Kuweit, minte de petrol, K uweitul — „ ţă indian „Tribune", confirmă ju s
In pavilionul vecin delegaţii şi Ziarul porLorican „San Juan colonialiştii englezi, profitînd de rişoara pierdută în dunele de ni teţea afirm aţiilor că există un
oaspeţii au făcut cunoştiinţă cu re S tar“ demască într-un articol disensiunea ivită între unele ţări sip “ — a devenit unul d'in cei complot diabolic între im peria
aşa-zisa „remaniere" a guvernu arabe în urma revendicării for mai m ari furnizori de petrol din lism ul englez şi interesele feu
PARIS 13 (Agerpres). — In obligatoriu cu Franţa, de Gaul numiţii artişti de comedie sovietici lui dominican şi arată că ea nu m ulate de Ira k privind K uw ei lume. Din punct de vedere al re dale locale pentru exploatarea
ajunul sărbătorii naţionale a le a ameninţat ş i de data a- Zoia Feodorova şi Alexei Gribov. are alt scop decît să înşele opi tul, au ocupat din nou terito zervelor dte ţiţei, K uw eitul se află bogăţiilor naturale".
Franţei — 14 iulie — preşedin Ei pregătesc comedia „Copii a- nia publică m ondială. După cum riul principatului cu ajutorul for pe prim ul loc în lumea capita
tele de Gaulle a rostit o ouvîn- ceasta oă, în caz contrar, gu dulţi“, sub conducerea tînărului arată ziarul, fiecare membru al ţei arm ate. Nu încape nici o în listă. In subsolul său se află 24 Pînă şi presa conservatoare
ţtare la posturile de radio şi regizor Vil Azarov. noului guvern „rem aniat" este doială că această acţiune a fost la sută din rezervele lumii ca engleză critică acţiunile guver
^ televiziune în care a descris vernul francez va recurge la „un trujillîst care a acordat un premeditată. După acordarea in p italiste, în tim p ce în S.U.A. se nului britanic. „Există semne
în culori trandafirii situaţia ge scindarea Algeriei şi va ex In atelierele, laboratoarele şi în sprijin necondiţionat“ defunctului dependentei Kuweitului, Anglia a află doar 13 la su tă, ia r în Ve
nerală din ţară în perioada pulza din Franţa pe cetăţenii pavilioanele de filmare ale stu dictator R ăfeel; Trujillo. Nici- avut grijă să lase în apele te nezuela 7 la sută. Prospecţiunile precise că m in istru l englez al!
'Republicii a V-a. El a fost însă de naţionalitate algeriană, care dioului „Mosfilm" a avut loc un unul din ei nu are la activul său ritoriale ale acestui principat o făcute pînă în anul 1959 s ta b i Afacerilor Externe nu-şi dă sea
nevoit să recunoască greutăţi locuiesc în prezent acolo. viu schimb de păreri între cineaştii m eritul de a fi com bătut pentru escadră de nave m ilitare pe bor liseră rezervele acestei ţări la m a dte dificultatea extrem ă a p o
le serioase existente în agri sovietici şi cei străini. un ideal democratic sau liberal. dul c ă ro ra se aflau soldaţi şi o- peste 8 m iliarde tone ţiţei- Astfel ziţiei Angliei în O rientul M ijlo
cultură, cate pot fi lichidate De Gaulle a consacrat o Toţi au scris cărţi sau articole fiţeri englezi „evacuaţi" din Ku .Kuweitul a devenit una din cele ciu", scrie săptăm înalul conser
'după părerea sa, prin „regru parte considerabilă a suvîntă Au fost prezentate oaspeţilor pream ărind „virtuţile" lui Rafael weit. După cum scrie ziarul e- mai bogate ţări ale lumii. Des vator „Spectator“ . Săptămânalul
parea micilor gospodării agri rii sale problemelor internaţio străini fragmente din ultimele fil Trujillo. giptean „Al-Gumhuria", Anglia coperirea aurului negru nu a a- conservator de dreapta „Time
cole pentru a le face rentabi nale. me realizate de acest studio. De Citînd surse dominicane, zia a văzut în criza Kuweitului „o dus foloase m aselor populare and Tide" este nevoit să recu
le", ceea ce ar echivala în un deosebit succes s-a bucurat fil rul scrie că în prezent în Repu şansă favorabilă pentru a se re din această tară. Petrolul Ku noască : „Păcat că relaţiile noas
fapt cu lichidarea lor în fo Afirmând că încă nu a sosit mul în culori pe ecran lat „Po blica Dominicană puterea este întoarce în lumea arabă cu for weitului a stîrnit poftele m ono tre nefericite din ultimii ani cu
losul marii proprietăţi funcia momentul pentru rezolvarea vestea anilor înflăcăraţi“ turnat definută de o junta alcătuită din te m ilitare sporite“. In prezent, polurilor petroliere engleze şi a- arabii nu ne-au făcut să tragem
re capitaliste. problemei germane şi a pro după scenariul lui Alexandr D ov- trei oameni —' Hector Trujillo, pe toate aerodrom urile din re mericane. Trustul anglo-am erican prea multe învăţăm inte".
blemei Berlinului occidental, de jenko de văduva acestuia Iulia fratele m ai 'mic al d ictatorului giunea golfului Persic, folosite „Kuweit Oii Com pany" a obţi-
De Gaulle s-a pronunţat îm Gaulle a susţinut aşa-zisele Solnţeva. La cererea participanţi Trujillo, Rafael Trujillo, fiul dic ca baze pentru forţele aeriene „Kuweitul — a declarat în
potriva actualei mişcări a ţă drepturi ale puterilor occiden lor Ia festiva], acest film va fi pre tato ru lu i şi. com andantul F orţelor m ilitare britanice, se desfăşoară Comentariul zilei Camera Comunelor deputatul la
rănimii mici şi mijlocii, care tale asupra Berlinului, încer- zentat în întregime în ultima zi a arm ate şi B alaguer, preşedintele în ritm rapid am enajarea depo burist englez Sylverman — a li
îşi apără drepturile vitale. El oînd să arunce în mod neîn concursului internaţional al filmu m arionetă. Aceleaşi surse decla zitelor de arm am ent, m uniţii şi «»«««««o«««»«-««»««««»««««« v ra t Angliei 40 la su tă d'in c a n
'& calificat această mişcare temeiat asupra Uniunii Sovie lui. ră că domnia teroarei a răm as alte m ateriale de război. Devine titatea de petrol necesară con
drept „un atentat împotriva or- tice răspunderea pentru actua neschim bată în Republica Domi evident, scrie agenţia France n u t în anul 1934 o concesie pen sum ului englez şi din această
d'nei publice“. la încordare a situaţiei interna nicană de la asasinarea lui T ru Presse, că operaţiunea d'in Ku tru exploatarea surselor petro cauză se află acolo tru p e engle
ţionale provocată de puterile jillo. weit nu este considerată de că liere din această ţară pe timp ze, în tru c ît guvernul consideră
Preşedintele a recunoscut de occidentale. tre com andamentul englez ca o de 75 de ani U lterior, concesiu că livrările de petrol nu pot fî
asemenea că, aderînd la „pia cuţi, n-auzeam n im ic; despre acţiune de scurtă durată. Dim nea a fost p relu n g ită cu încă 17 ap ărate pe altă cale. Ar fi mai
ţa comună“, Franţa s-a expus T eleg p am a F . M. T. D. odpesată toate acestea am aflat mai tir potrivă, toate m ăsurile luate a- ani, adică pînă în anul 2026. cinstit dacă guvernul englez ar
singură riscului concurenţei. El preşedintelui Fran ţei ziu de la alţii. rată că ele sînt menite să asi recunoaşte acest lucru în loc să
a vorbit despre inegalitatea gure aprovizionarea trupelor pe Kuweitanii, locuitorii din Ku flecărească dtespre ap ărarea K u
dezvoltării economice a ţării şi BUDAPESTA 13 (Ager ne de membri din 97 de ţări, La orele 5,30, Evghenii Ana un timp îndelungat. weit, continuă să ducă o viaţă weitului“ .
a arătat că şi astăzi încă ex:s- pres). — După cum relatează se spune în telegramă, cerem tolievici a intrat în dormitor şi dte cruntă înapoiere economică şi
tă regiuni franceze înapoiate agenţia MTI, Federaţia Mon reluarea tratativelor cu guver m-a zgilţîit încetişor de umăr. De ce a considerat oare nece culturală, în tim p ce m onopolu Ţările arabe condamnă imix
din punct de vedere economic. nul provizoriu al Republicii sa r M area B ritanie ca la nu rile imperialiste storc în fiecare tiunea arm ată a Angliei în Kih
dială a Tineretului Democrat Algeria în scopul realizării — tura, e timpul să le scoli, m ai cîteva zile după ce a fost an din această ţară profituri fa weit. Ziarele libaneze, de pildă,
Trecînd la problema alge a adresat preşedintelui Fran dreptului poporului algerian la — am auzit eu., încheiat acordul cu privire la buloase. Potrivit datelor oficiale, su b lin iază că K uw eitul am in teş
riană, generalul de Gaulle a ţei o telegramă de protest îm proclam area independenţei K u vădit micşorate, beneficiul net te astăzi zilele negre ale ag re
elogiat acţiunile armatei fran potriva represiunii sîngeroase autodeterminare, la unitatea şi — Să mă scol ? Poftim... weitului să treacă la reocuparea al societăţilor care exploatează siunii am ericane îm potriva Li-i
ceze, care reprimă prin forţă la care au fost supuşi partici In acelaşi moment m-am ri lui m ilitară ? R ăspunsul la a- petrolul kuweit an era în anul' banului. In ambele cazuri pute
mişcarea de eliberare naţiona panţii la demonstraţiile paş integritatea teritorială a Alge dicat : s-a sculat şi Cosmonau ceastă în treb are îl dă isto ria 1958 de aproxim ativ 694 m ilioa rile im perialiste au declarat că
lă a poporului algerian. Insis- nice de masă ale poporului a l tul nr. 2, fredonînd un cîntec Kuweitului începînd din deceniul ne dolari. scopul lor principal este „apă
tînd din nou ca viitorul stat gerian, care au aivut loc la 5 riei, întrucât numai aceasta şugubăţ despre lăcrimioare, al IV-lea a! secolului nostru şi rarea independentei“ acestor ţări.
algerian să se asocieze în mod iulie. In numele a 101 milioa compus de noi înşine. pînă în prezent. In lum ina acestor fapte devi
poate duce la instaurarea pă- — Cum aţi dormit ? ne-a în ne evident mobilul recentelor ac In Consiliul de Securitate al
trebat doctorul cam mult timp. Mi-am pus pe ţiuni ale colonialiştilor englezi. O.N.U., în trunit în legătură cu
Gii. — Cum ne-aţi învăţat, — cap cascofonul alb, iar deasu „Pătrunderea trupelor engleze în această problemă, reprezentantul
i-am răspuns eu. pra casca ermetică pe care Kuweit cu scopul de a păstra a- U niunii Sovietice. V. A. Zorin,
(Urmare din ziarul UM UL După exerciţiile de înviorare scria cu litere mari: „U.R.S.S.“. ceastă principală sursă de pe a cerut să fie lu a te m ăsu ri e-
!!Drumul socialismului" nr. 2037) şi după ce ne-am spălat, am de trol, scrie ziarul indian „Aiurita nergice pentru a obliga guver
Era un examen destul de înde de !uri Gagarin junat din tuburi: puré de car Unul dintre cei care mă pre Bazar P atrika“, este considera nul englez să-şi re tra g ă imediat)
Pe cosmodromuL unde am so lungat şi nu prea plăcut, dar ne, gem de coacăze, cafea. A găteau pentru zbor era paraşu- tă de arab i (inclusiv dte poporul trupele de pe teritoriul Kuweitu-'
sit în ajunul startului navei eram obişnuit cu el, deoarece pilot-cosmonaut al U.R.S.S. început controlul medical pre tistul emerit, Nikolai Konstanti- Kuweitului) ca o încercare a im
„V o s t o k t o i u l stîrnea admi ni s-a aplicat de nenumărate Erou al Uniunii Sovietice mergător zborului şi verificarea novici, care învăţase pe cosmo perialiştilor englezi de a-şi re- lui, demascînd întreaga falsitate
raţie şi entuziasm. Rampele ori în timpul antrenamentelor. celor înregistrate de aparate. nauţi săriturile complicate cu dobîndi poziţiile, la fel cum s-a a „arg u m en telo r“ folosite de a-)
pentru lansarea navelor cosmi durere de cap i-a cerut un pi Totul era în ordine, lucru ce a paraşuta. Sfaturile lui erau procedat în Congo belgian". cest guvern pentru a trim ite for
ce, precum şi instalaţiile pen La orele 21 şi 50 de minute, ramidón, el i-a dat bicarbonat fost înregistrat. într-un proces- preţioase: el fusese catapultai ţe arm ate în acest principat.
tru urmărirea lor, erau aşezate Evghenii Anatolievici mi-a con- şi durerea a trecut ca luată cu verbal. A sosit timpul să mă de mai multe ori din avion, cu Intervenţia trupelor engleze în
într-o ordine desăvîrşitâ şi pro trolat tensiunea sîngelui, tem mina. îmbrac în echipamentul cos fotoliu cu tot, care semăna cu Kuweit a fost făcută cu compli Toate popoarele arabe, scrie
babil că erau mai complicate de peratura şi pulsul. Totul era mic. Am îmbrăcat o salopetă dispozitivul de paraşutare spe citatea clicii feudale conducătoa ziarul „Al-Anwar", sînt indig
pit însăşi nava cosmică. normal — tensiunea: 115 pe Peste şapte minute am ador călduţă, uşoară şi moale, de cu cial instalat în nava cosmică. re locale,. singura din ţară care nate de această nouă agresiune
•«. Timpul se scurgea cu iuţea 75: temperatura : 36,7 ¦ pul mit. loare albastru-deschis. Apoi to Acest lucru avea mare impor obţine profituri de pe urma pe im p erialistă „şi nu se v o r îmH
lă. A sosit şi ziua premergă sul: 64. varăşii au început să-mi pună tanţă cu atît mai mult, cu cit, trolului kuweitan. „Apariţia tru păca niciodată cu ea". „Dacă
toare zborului. Ni s-a prescris După zbor, Evghenii Anato costumul de protecţie, care asi conform programului primului trupele engleze nu vor părăsii
odihnă completă. Ciuta magne — Acum, culcâ-te, — mi-a lievici mi-a povestit că după o gură păstrarea capacităţii de zbor cosmic, pentru o siguran K uweitul de bună voie, sene
tofonul, iar in jur se revărsa o spus el. jumătate de oră intrase înceti muncă chiar în cazul cînd ca ţă mai mare a aterizării navei ziarul „Al-Anba", toţi arabii se
muzică suavă, odihnitoare. Sea• şor în dormitor, iar eu stăteam bina navei se dezermetizează în pe un teren nu prea potrivit, era vor ridica ca un singur om şi tl
. ra am jucat o partidă de bi — Să mă culc? Poftim, — întins pe spate şi, acoperindu-mi timpul zborului pe orbită. Au prevăzută varianta ca, la o
liard. Jocul însă n-a durat prea i-am răspuns eu ascultător, şi faţa cu palma, dormeam în ne fost verificate pe loc toate in înălţime mai mică, cosmonau v o r izgoni cu fo rţa 1“ .
mult. Am cinat in tre i: docto m-am aşezat în pat. ştire. Cosmonautul nr. 2 dor stalaţiile şi aparatura cu care tul să fie catapultat de la bor NIC. IONESCU
rul şi noi doi. De deva zile ne mea liniştit pe partea dreaptă. era dotat costumul de protec dul navei, iar apoi, după des
hrăneam „ca în Cosmos“, stor In aceeaşi cameră, insă în In timpul nopţii, doctorul a mai ţie. Această operaţiune a durat prinderea de fotoliu, să coboa :@®©o=
cind din tuburi direct în gură alt pat, s-a culcat şi Cosmonau intrat de cîteva ori, dar noi nu re cu paraşuta. Nava urma să
o hrană gustoasă, nutritivă. tul nr. 2. De cîteva zile trăiam l-am auzit şi, după cum spune aterizeze în mod normal. aBB» s p a t e l e f a ţ a d e i "
Despre zbor nu se discuta, vor după acelaşi program şi semă el, nu ne-am schimbat de loc
beam despre c :tărie, despre năm în toate a fraţi gemeni. poziţiile în care dormeam. Am A venit Proiectanlul-Şef. B ER N A 13 (Agerpres). deni. Sirocco-ul (vîntul cald din
cărţile citite, despre viitor. Dis- Dar, la drept vorbind, eram dormit adine, nu mă îngrijora Pentru prima dată l-am văzut „Un autocar al unei companii sudul Italiei — n.r.) ridică nori
cutia se desfăşura pe un ton fr a ţi: ne lega puternic acelaşi nimic şi n-am visat nimic. La îngrijorat şi obosit — se vede vest-europene de turism goneşte de praf, un soare de plumb do
g lu m eţ; b:ne dispuşi, glumeam ţel căruia ambii i-am închinat ora trei noaptea a venit Proiec- că îşi spunea cuvîntul noaptea pe şoseaua siciliana care duce dc goreşte totul cu arşiţa lui şi în*
unul pe seama celuilalt. Nu se vieţile noastre. tantul-Şef, s-a oprit în uşă şi, nedormită. Totuşi, un zîmbet la Agrigento spre Syracusa. La treg cartierul este im pregnat de o.
simţea nicio urmă de şovăială. convingîndu-se că dormim, a abia perceptibil înflorea în ju Palma di Montcchiaro, la circa duhoare pestilenţială care nu ce*
Am schimbat două-trei glu p'ecat fără să spună vreun cu- rul buzelor lui strinse cu putere. 30 km. înainte de Agrigento, pri dează niciodată.
A intrat Proiectantui-Şef. Ca me. A intrat Evghenii Anato vînt. Cineva povestea că el avea Voiam să-l îmbrăţişez, ca pe virile turiştilor sînt atrase de o
întotdeauna, era atent şi bine lievici. în mină ultimul număr al re un tată. Mi-a dat cîteva sfaturi, splendidă catedrală în stil baroc, Dacă pe înserate turistul, care
voitor. Nu ne-a întrebat nimic, vistei „Moscva“ şi, neputind să pe care nu le mai auzisem ni flancată la dreapta şi la stingă nu s-a descurajat, ar intra într-o
ne-a spus 'doar: — Băieţilor, vreţi cumva să adoarmă, a citit pînă noaptea ciodată, dar care puteau să-mi de două palate. D ar dacă turis !.locuinţă“, i s-ar înfăţişa o pri
vă ajut să adormiţi ? — ne-a tirziu. tul curios va dori să vadă ce se velişte nouă, dar nu mai puţin în-;
— Peste ojinci ani se va pu întrebat el, câutîndu-se în bu fie de mare folos în timpul zbo află în spatele acestor minunate fricoşătoare: într-o singură încă*
tea zbură în 'Cosmos eu bilete zunarele halatului alb ca ză Evghenii Anatolievici n-a în construcţii arhitectonice, realitatea pere stau opt pînă la zece oameni
repartizate de sindicat. pada. chis ochii şi a dat tîrcoale casei rului. Mi se părea că atunci care se va prezenta privirilor sale cărora li se adaugă şi animalele
toată noaptea. 11 neliniştea zgo va fi cu totul alta : Case d ă ră p ă „casei“ — un catîr sau un cal;
Am rîs cu Hohote, l-a plăcut l-am răspuns intr-un glas că motul camioanelor ce treceau cînd discută cu cosmonauţii, el nate, ferestre fără pervazuri, mal o capră, o oaie, găini, clini, pisici
buna dispoziţie a noastră si refuzăm somniferele. Dar el, pe drum şi sunetele care răzbă- dăre de gunoaie la colţurile stră şi — în plus — şobolanii pe care
aruneînd o privire la ceasul de desigur că nici n-avea cu el ta teau din secţia de m ontaj: dar Idevine mai viguros. zilor în care pisici şi clini sche nimic şi nimeni nu îi poate alun*
pe mină, a ieşit numaidecît. blele: era convins că noi vom noi dormeam ca nişte noi năs- letici caută zadarnic ceva de m in
N-api întrezărit la el nicio um renunţa la ele. Ca doctor bun, — Totul va fi bine, totul va ga. Intr-un colţ pe o ruptură de
bră de îngrijorare. Avea încre ştia ce-i trebuie şi ce nu-i tre eare. Pe uliţele în majoritate ne sac cu cîteva paie zace un om
dere în mine, la fel cum avea buie pacientului. Se spune că o fi în ordine, — i-am spus 'în pavate se scurg pîraie urît m irosi grav bolnav, alături de el dorm,
încredere în el însuşi. dată, cînd un aviator care avea toare conţinînd tot felul de m ur copiii şi un sugaci. Acelaşi miros
tr-un singur glas eu şi Cosmo dării. Lîngă ele mişună o sumede pestilenţial ; nu există apă curr
Doctorul mi-a fixat pe corp nie de copii m urdari şi pe jum ă toare, instalaţii sanitare sau elec
'şapte electrozi pentru înregis nautul nr. 2. tate goi. Fiecare pas al turistulu . tricitate. Şi aceşti oameni nenorociţi
trarea funcţiilor fiziologice. care îndrăzneşte să se aventureze aţintesc asupra turiştilor privirile
(Va urma) în acest cartier al mizeriei, stîr- lor fixe lipsite parcă de orice spe
neşte roiuri de muşte care se aşea ranţă ; nu spun un cuvînt şi nu
ză apoi din nou pe copiii ce se b ă mai copiii se apropie cu curiozi*
lăcesc în murdărie, pe bătrînii ce
stau în pragul cocioabelor, pe ca ta te“.
prele, oile, clinii şi pisicile, pe (D intr-un articol intitulat „In
gunoiul şi m urdăria de pretutin-
spatele faţadei“ apărut în num ă
rul din 10 iulie al ziarului elve
ţian „Dic Tat“).
Redacţia şi adm inistraţia ziarului : Deva str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 1 8 8 :1 8 9 ; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 'din 6 noiembrie 1949. — Tiparul „6 August" Petroşani
