Page 53 - 1961-07
P. 53

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNifl-VAt                                                     Fruntaşi                                   Se îmbunătăţeşte
                                                                                                                                                                         ai L M.                                      calitatea laminatelor

                                                                                                                                                                                                                                               La b! um ing

Anul! XIII. Nr. 2039                     Sîmbătă 15 iulie 1901                                                                 4 pagini 20 bani                                                                          Acum, în preajm a aniversării eli­   noi m ăsuri pentru reducerea rebu*
                                                                                                                                                                                                                      berării patriei noastre' de sub jugul   tului şi sporirea producţiei.
Toate forţele Ia strînsuS recoltei!                                                                                                                                                                                   fascist, lupta pentru continua re­
                                                                                                                                                                                                                      ducere a rebutului este dusă cu şi         Toate acestea au condus la de­
                                                                                                                                                                                                                      mai mult elan de colectivul de          păşirea planului de producţie pe
                                                                                                                                                                                                                      muncă de la laminorul bluming           primele 12 zile ale lunii în curs
                                                                                                                                                                                                                      al C. S. Hunedoara. La cuptoare,        cu 3.755 tone de lam inate. De
                                                                                                                                                                                                                                                              asemenea, în aceeaşi perioadă, rebu­
                                                                                                                                                                                                                      la liniile de lam inare şi în ajustaj,  tul a fost redus cu circa 30 la
                                                                                                                                                                                                                                                              sută sub cifra adm isă. In fruntea
                                                                                                                                                                                                                      fiecare muncitor se străduieşte ca      întrecerii se află schimbul în care
                                                                                                                                                                                                                                                              muncesc maiştrii comunişti Sa-
                                                                                                                                                                                                                      munca să fie cît mai rodnică, cît       moilă Semciuc, Pavel Ferencz şl
                                                                                                                                                                                                                                                              Emanoil Pop.
                                                                                                                                                                                                                      mai de calitate. O rganizaţiile de
                                                                                                                                                                                                                      partid de pe schimburi au luat

   Ritm susţinut                                           I D - A M t IH1 E T A -                                              Muncă însufleţită                                  NICOLAE DANI LA                                  Co nfinuă şirul succeselor
                                                                                                                                                                             şef de echipă. In luna iunie,
   (Somuna G eoagiu se num ără prin-           Zilele călduroase din ultim a v reme au grăbit coacerea cerealelor                  Datorită hărniciei ce-i caracteri­       împreună cu echipa, a reuşit                  Laminatorii de la laminorul de      dintre schimburi, în frunte se află
ţyo comunele fruntaşe pe raionul         păloase. Folosind la maximum tim pul prielnic strîngerii acestora, ma-                zează, colectiviştii din Pianul de            să dea peste plan 162 'tonj              650 mm. al C. S. H unedoara au          laminatorii din schimbul în care
Qrăş'fle în cam pania agricolă de        joritatea gospodăriilor agricole co lective au reuşit să recolteze orzul              Sus şi-au căpătat un bun renume.                                                       .Încheiat primul semestru al acestui    lucrează maistrul Adrian Fiilop,
Vară. Intr-adevăr, aici, în urma         de 'toamnă de pe întreaga suprafa ţă şi să treacă cu toate forţele la                 Din cele aproape 900 ha. de teren,                     minereu de fier.                an cu o depăşire de plan de peste       care au produs în afara planului
muncii harnice depusă de colecti­        recoltatul griului.                                                                   proprietate obştească, 280 ha. sînt                                                    20.000 tone laminate. In luna iunie     555 tone lam inate.
viştii şi m ecanizatorii staţiunii de                                                                                          însăm înţsfe cu grîu de toam nă.                      COZMA CULCEA                     ei au intensificat întrecerea socia­
R ăşini şi tractoare din O răştie s-a          Pentru a vedea cum se desfăş oară lucrările de recoltare, cum s-a                                                              şeful controlului tehnic de             listă pentru a dezvolta succesele          Succese de seamă au fost obţi­
Recoltat peste 75 la sută din sup ra­    organizat munca şl cum se folosesc mijloacele mecanizate, precum şi                       Incepînd recoltatul, ei au reuşit          calitate. M anifestînd exigen­          obţinute.                               nute şi în ceea ce priveşte îm bu­
faţa cultivată cu grîu şi întreaga       cele proprii, redacţia a organizat un raid-anchetă în raioanele Orăş-                 ca pînă în seara zilei de 12 iulie             ţă la recepţionarea minereu­                                                    nătăţirea calităţii laminatelor. In
suprafaţă cultivată ou orz.              tle, Sebeş, Alba, lila şl în oraşele Deva şi Hunedoara,                               să secere griul de pe 200 ha. şi să            lui, contribuie ta îm bunătăţi­             Drept urmare, numai în primele      p.erloada la care ne referim, rebu­
                                                                                                                               transporte la arii o mare parte din                                                    II zile, planul de producţie a fost     tul a fost redus sub norma admisă,
   La G.A.G. din Geoagiu, datorită             Redăm mai jos cîteva constată rl făcute cu acest prilej.                        snopi.                                                     rea calităţii.              depăşit cu circa 1.600 tone lam i­      cu toate că laminatorii au avut
bunei organizări a muncii, viteza                                                                                                                                                                                      nate. Deocamdată, în întrecerea        de trecut peste cîteva greutăţi.
medie zilnică la recoltat este de                                                                                                  Realizarea unei viteze mari de                 ION PETROIESCU
peste 65 ha. In num ai 4 zile, aici      in două gospodării tinere                                                             lucru (50 ha. pe zi), şe datoreşte            lăcătuş instalator la sectorul                         C u 6 2 la sută sub admis
s-a strîns grîul, manual şi cu com­                                                                                            faptului că zilnic participă la lu­       .... mecanic. Execută .lucrări de
bina, de pe aproape 270 ha. O ase­         Ţăranii muncitori din Vinţul de Jos     case spre baza de recepţie cu unul          cru circa 180-200 braţe de muncă,             calitate şi înainte de termen.              La laminorul de 800 mm. au           muncă de la laminorul de 800 mm.
menea viteză zilnică de lucru a          şi-au unit pămînturile în gospodăria      din camioanele gospodăriei, primul          iar combina trim isă îi) ajutor de                                                     fost obţinute în prim a decadă a        a redus în perioada amintită rebu­
fost realizată datorită mai ales fap­    colectivă, în toamna anului trecut. Cei   transport de grîu (2.400 kg.) din can­      către S.M.T. Miercurea nu stă nici                                                     lunii iulie rezultatele foarte fru­     tu l la producţia lam inată cu aproa­
tului că atît organizaţia de partid din  din Oricău la începutul lunii iulie,      titatea de 10.000 kg. contractată cu        o clipă.                                                                               moase în lupta pentru reducerea         pe 62 la sută.
’gospodărie cît şi consiliul de con­     anul acesta. Şi într-o gospodărie şi      statul.                                                                                                                            rebutului. ApHcînd noi m ăsuri
ducere al G.A.G. s-au preocupat în ­     în cealaltă, colectiviştii lucrează de                                                    Colectiviştii din Pianul de Sus                                                    tehnico-organizatorice, Intenslficînd      Cele mai bune rezultate au fost
deaproape de mobilizarea tuturor         zor la recoltatul griului.                   La Grfeăii, circa 200 de colectivişti    sînt hotărîţi să termine azi recolta­                                                  controlul de calitate pe faze de        obţinute şi de astă dată de schim­
forţelor la strînsul fără întîrziere                                               recoltaseră, numai manual, într-o sin­      tul griului de toam nă şi să înceapă                                                   producţie şi respectfnd întocm ai       bul condus de m aistrul losif Trifu,
                                            in raidul nostru i-am găsit pe Cei     gură zi, 45 ha. de grîu, astfel că din      arăturile de vară pc întreaga su p ra­                                                 procesul tehnologic, colectivul de      care a coborît rebutul, sub admis,
a cerealelor păloase. Zilnic, Ia a-      din Vinţul de Jos secerînd griul de pe    360 ha. mai rămăseseră de secerat           faţă                                                                                                                           cu peste 80 la sută.
                                         cele 100 ha. cu combina, o secerătoa-     (tot manual) 180 ha. Alte echipe de
ceastă lucrare participă 380-400 co­     re-Iegătoare, şl manual. Mai rămăse­      colectivişti transportau finul de pe            Răm aşi în urmă                                                                               I i i spi#i|Isiail m in e r ilo r
lectivişti, care, organizaţi în bri­     seră 18 ha., suprafaţă ce va fi recol­    cele 278 ha. cosit şi adunat în între­
găzi şi echipe desfăşoară o su sţi­      tată pînă azi. Spre aria de la mar­       gime.                                           La numai cîţiva kilometri depăr­                                                      Aproape zilnic pe poarta uzinei      cestui an, de la U.R.U.M.P. au por­
nută întrecere pentru a nu se pier­      ginea satului, carele veneau unul după                                                tare de ogoarele gospodăriei agri­                                                     de reparat utilaj minier din Petro­     nit spre minele din Valea Jiului
de nici un bob din noua recoltă.         altul, scîrţîind sub povara snopilor au­     Dinspre Gatda de Jos, veneau în          cole colective din Mihalţ (gospodă­                                                    şani U.R.U.M.P. — pornesc că­
                                         rii, iar batoza înghiţea flămîndă hrană   ajutorul colectiviştilor 4 tractoare, pen­  rie avansată în lucrările de recol­                                                    tre exploatările miniere noi utilaje    17 transportoare cu raclete, 5 pom­
   In acelaşi ritm s-a desfăşurat se­    din noua recoltă. In aceeaşi zi, ple­     tru ca a doua zi să înceapă arătu­          tare) se află lanurile colectivei din                                                  care vin în ajutorul muncii m ineri­    pe centrifuge de 300 1. pe minut,
cerişul griului şi în satul Gelmar.                                                rile adinei de vară.                        Teiuş. Cît grîu recoltaseră colec­                                                     lor în lupta ce o duc pentru spori­     115 cărucioare de transportat lemn
în cursul zilei de astăzi, aici vor fi                                                                                         tiviştii din Teiuş pînă în seara zi­                                                   rea producţiei de cărbune. Calitatea    de mină şi m ulte aite utilaje. Aceas­
recoltate ultimele spice din grîul                                                                                                                                                                                    bună o lucrărilor, face ca utilajele    ta exprim ă rodul muncii colectivu­
oare a fost cultivat pe 110 ha.                                                                                                lei de 12 iu lie? Grîul de pe numai                                                    să dea randam ente sporite.             lui de aici care în semestrul I şi-a
                                                                                                                                                                                                                                                              depăşit sarcinile de plan cu 12 la
   Incepînd din săptăm îna ce ur­                                                                                              9-10 ha Şi de ce o are? Să nu fie                                                         Numai în primele 6 luni ale a-       sută.
mează, la ambele gospodării colec­
tive de pe raza comunei Geoagiu                                                                                                copt grîul ?
Ce va începe de zor treieri.şul.                                                                                                  Intr-adevăr, grîul nu s-a copt pe

                                                                                                                               întreaga suprafaţă cultivată. Dar,                                                     V/VVW st,                "iicnitoral

                                                                                                                               există şi aici suprafeţe care au de­

                                                                                                                               păşit chiar faza de coacere în pîr-

                                                                                                                               gă. Datorită însă lipsei de îndru­

                                                                                                                               mare din partea comitetului comu­

                                                                                                                               nal de partid, a comitetului execu­

                                                                                                                               tiv al sfatului popular comunal şi

                                                                                                                               a inginerei agronom care răspunde

                                                                                                                               de gospodărie, colectiviştii au aş-

                                                                                                                                                                                                                      d M inat de' arşiţa fie- —He ¦florile- păţcinia  tăţenii oraşului Brad,
                                                                                                                                                                                                                                                                       ci şi de cei din Zlat-
                                                                                                                               (Contlnuare în păgSi;2 a)                                                              ‘ cruţăXdare a soarelui; încă din 1937. Ca să    na, Gurabarza. Cră- ¦
                                                                                                                                                                                                                                                                       ciuneşti şi alte locali­
                                                                                                                                                                                                                      am poposit în parcul poală -fi prim it aici      tăţi aprovizionate .cu
                                                                                                                                                                                                                                                                       răsaduri de fiori din
                                                                                                                                                                                                                      pepinierei de flori a ta t ă l. săii, un ţăran   pepiniera Trustului
                                                                                                                                                                                                                                                                       din Brad.
                                                                                                                               Satele şi oraşele, iot mai frum oase                                                   Trustului aurului din sărac de prin partea
                                                                                                                                                                                                                                                                         Comunistului Hora­
                                                                                                                                                                                                                      oraşul Brad.             locului, a fost nevoit  ţiu Clei îi e dragă
                                                                                                                                                                                                                                                                       meseria pe care şi-a
                                                                                                                                  In oraşul Alba li.Ha, în primul se­    trei adăpători în păşune, efeetuîndu-se      Alei frumos m idii- ¦ să încheie cu societa­     (des-o. Adeseori poa­
                                                                                                                               mestru al anului au fost efectuate        peste 7.000 ore muncă patriotică în                                                           te fi văzut peste ore­
                                                                                                                               110.838 ore muncă patriotică pentru       valoare de 20.000 lei. Mult interes          ite te conduc de la tea ,,M ica“ un con­         le de serviciu îngri­
                                                                                                                               înfrumuseţarea oraşului, a căror va­      au dovedii deputaţii Vasile Sbutea,                                                           jiri I florile şi răsa­
                                                                                                                               loare depăşeşte * suma de 370.000 Iei.    Cornel Hărăguş şi alţii.                     intrare în lumea flo­ tract prin care se 0-      durile din seră, dînd
                                                                                                                               S-au efectuat printre altele lucrări de                                                                                                 îndrumări colectivu­
                                                                                                                               refacerea străzii Nicolae Gristea pe o       in comuna ighiu cetăţenii au pres­        rilor, arbuştilor şi ar­ bliga să pună la dis­   lui său de muncă.
                                                                                                                               suprafaţă 4.900 m.p. şi transporta­       tat peste 45.000 ore muncă patriotică        borilor ornamentali. poziţia societăţii pu­
                                                                                                                               rea a 4uJ m. c. balast, amenajarea        în valoare de peste 95.000 lei. Prin­                                                            Trandafirii, plante­
                                                                                                                               unei noi străzi Ardealul la care s-au     tre lucrările mai importante sînt tran­      M ulţim ea culorilor, ţinul păm îiit ce-l a-     le perene, arbuştii
                                                                                                                               efectuat şanţuri de scurgere pe o lun­    sportul a 800 m.c. piatră de rîu pen­
                                                                                                                               gime de 700 m.I.                          tru repararea drumurilor, plantări de        parfum ul trandafiri­ vea, pentru ca să se       ornamentali, panselu-
                                                                                                                                                                         arbori ornamentali pe ma ginea şose­                                                          ţele, petuniile, garoa­
                                                                                                                                  Asemenea acţiuni se realizează în      lei, cît şi a 1.500 puieţi salcîmi pe        lor, al garoafelor, scoată din el cărămi­        fele şi alte zeci şi
                                                                                                                               toate comunele şi satele raionului Alba.  terenurile degradate, îndiguirea şi cu­                                                       zeci de flori, care de
                                                                                                                               La Ampoiţa, de pildă, s-au plantat        răţirea Văii Bucerdei pe o lungime dc        umbra unei sălci dă.                             care mai delicată şi
                                                                                                                               87.000 puieţi salcîmi, s-au amenajat      1.500 m.                                                                                      mai parfumată, incin­
                                                                                                                                                                                                                      plingătoare, sau a         Tînarul Horaţiu s-a   tă pe vizitatorii
                                                                                                                                                                                                  —O -                stejarului roşu, bazi­   deprins repede cu
                                                                                                                                                                                                                      nul nuferilor albi şi                            parcurilor şi zonelor
                                                                                                                                                                                                                      roz, te îndeamnă să-     munca, a început să-l   verzi aprovizionate
                                                                                                                                                                                                                                               pasioneze¦ cultivarea   cu răsaduri din pe­
                                                                                                                                                                                                                                                                       piniera in care îşi
        Colectiviştii din Sîrbi au înce put printre primii recoltarea cerealelor păioase. Pentru a nu pierde nici un                                                                                                  ţi petreci cîteva clipe  florilor.               desfăşoară activitatea
bob din noua recoltă, colectiviştii au amenajat din timp aria de treier şi au început treierişul.                                                                                                                     de odihnă plăcută în        La puţin timp du­    tovarăşul Horaţiu
                                                                                                                                                                                                                      acest anturaj pito­                              Clej.
                                                                                                                                                                                                                      resc.                    pă naţionalizarea
                                                                                                                                                                                                                                               principalelor mijloace            H. POPA

                                                                                                                                                                                                                      Totul vădeşte aici de producţie (11 iu­                    corespondent

                                                                                                                                                                                                                      mina omului harnic nie 1948), cînd şi so­

                                                                                                                                                                         Un nou drum forestier                        şi priceput, contribu­ cietatea „Mica" a

    ILA\ O D I H N A                                                                                                                                                        E xploatare’’ m aterialului lemnos        ţia unui mic colectiv trecut in m înile po­
                                                                                                                                                                         pe Valea Răscoalei, Pipiul Muncelu-
   Prin grija comitetului sindicatu­                                                                                                                                     lui, era deosebit de anevoioasă..            care, odată cu zorile, porului, Horaţiu Clej
lui minier de la exploatarea Vulcan,
tot mai mulţi mineri îşi petrec                                                                                                                                             Cei 30 de muncitori, constructori         se află printre flori, are posibilitatea să
concediile de odihnă şi tratam ent                                                                                                                                       de drum uri forestiere, au dat b ătă­
în staţiuni bolneo-climaterice. Nu­                                                                                                                                      lia cu stîncile din Cheile Muncelu-          ori Ia seră, acordînd se specializeze la
mai în cursul primului semestru                                                                                                                                          lui şi au deschis drum larg, pe o
din acest an un num ăr de 77 mi­                                                                                                                                         lungime de un kilometru.                     îngrijirea necesaiă grădina botanică din
neri din Vulcan şi-au petrecut con­
cediile de odihnă la m unte sau la                                                                                                                                                         DUAÎÎTRU VĂRCAN            celor pesle 150 sperii Cluj.
mare.                                                                                                                                                                                                   corespondent
                                                                                                                                                                                                                      de plante.               Cunoştinţele şi pri­
   In cursul trim estrului III numă­                                                                                                                                         Preocuparea de
rul celor care vor pleca în conce­                                                                                                                                        căpetenie a con­                            Horaţiu Clej, con­ ceperea sa în muncă
diu de odihnă în staţiuni balneo­                                                                                                                                         structorilor l . ia
climaterice va creşte la 241 mineri,     Sazioitataa aglomeratului poate fi îmbunătăţită                                                                                  şantierul nr. 9                             ducătorul acestei pe­ sînt astăzi cunoscu­
tehnicieni şi ingineri.                                                                                                                                                   lotul I — l.C.S.
                                                                                                                                                                          Hunedoara, lam i­                           piniere, lucrează prin- te nu numai de ce­
   De curînd, la clubul minier din                                                                                                                                        norul nou, este
Lupeni s-a deschis o interesantă            La sfîrşitul primului semestru,           Acum, cunoscînd toate acestea,           dice, bazicitatea, indice care de          scurtarea terme­
expoziţie. Membrii cercului de foto-     Jurnaliştii secţiei a doua furnale        să vedem ce au realizat tovarăşii                                                      nului de dare in
amdtori din cadrul clubului „Side-       din cadrul Combinatului siderurgic        de la agîomeratoi, dacă intr-adevăr         fapt caracterizează preocuparea co­        folosinţă a con­
rurgistul" clin Hunedoara au expus       Hunedoara aveau elaborate în con­         merită aprecierile furnaliştilor.                                                      strucţiilor.
aici peste S0 fotografii reprezeh-       tul angajam entului anual 13.870                                                      lectivului de aglomeratorişti pentru
tînd aspecte din munca şi viaţa si-      tone fontă.                                  In privinţa conţinutului de me­                                                        IN FOTO: mai­
derurgişlilor himedoreni, din fru­                                                 tal nimic de zis In luna iunie şi           îm bunătăţirea calităţii producţiei.       strul Petre Mîţu
museţile patriei noastre.                   Cu modestia ce-i caracterizează,,      prima decadă a lui iulie, nici un                                                      instruind înainte
                                         cîţiva din fruntaşii secţiei, într-o-     schimb, în nici o zi, n-a coborît           La prima vedere lucrurile se pre­           de începerea lu­
    Cu ocazia deschiderii expoziţiei,    scurtă discuţie pe platforma furna­       sub 41,3 la sută. Dimpotrivă au                                                         crului, brigada
membrii celor două cercuri de foto-      lului nr. 5, mi-au îndrum at paşii        fost atinse cifrele 49 şi chiar 50 la       zintă bine. In luna trecută, calcu­         condusă de Nico­
amatori din Hunedoara şi Lupeni          s p r e . fabrica de aglomerare, acolo    sută, media conţinutului de fier                                                        lae Năstase în
 au făcut un valoros schimb de ex­        unde, după cum spun ei, se gă-           depăşind 47 la sută. De aici zgură          lată la 0,90, aglom eratoriştii au          vederea ridicării
perienţă.                                seşte în mare măsură explicaţia           puţină la furnale, metal mai mult                                                       unui ansamblu de
                                         succeselor lor.                           pe unitatea de volum, cele aproape          realizat o bazicitate de 0,93, ceea         acoperiş.
    La rîndul lor, membrii cercului                                                2.000 tone fontă peste plan în
 de foto-amatori din Lupeni pregă­           Şi iată-mă la aglomerator. Pen­                                                   ce înseam nă, avînd în vedere tole­
 tesc o expoziţie pe care o vor pre­      tru ca cele ce vor urm a să fie cît      iunie.
 zenta în oraşul Hunedoara.               mai bine înţelese mă simt dator             In privinţa granulaţiei, deşi sor­       ranţa de plus-m inus 0,09 admisă,
                                          cu cîteva. explicaţii. Către sfîrşitul
         C itito rii propun               anului trecut colectivul fabricii de     tul sub 5 mm. apare la aglom era­           că s-au făcut lucruri frumoase în
                                          aglomerare a minereurilor a primit       tor ca încadrîndu-se în cantitatea
        Pentru evitarea anumitor ca­      sarcina de a pune la punct fabri­        stabilită, totuşi, furnaliştii obiec­       acest sens. Din păcate însă sub
 zuri de accidente, conducerea sec­       carea unui produs nou, aglomera­         tează, şi pe bună dreptate, deoare­
 ţiei drumuri şi poduri a Sfatului        tul autofondant, absolut necesar                                                     această cifră medie se ascund mul­
 popular oraş Brad, să ia de. urgen­      furnaliştilor pentru a putea face        ce primesc mult aglomerat mărunt.
 ţă m ăsuri ca podul de la intersec­      faţă sarcinilor de plan sporite pen­     Conducerea fabricii de aglomerare           te variaţii.               ^
 ţia străzilor .,Fllimon Sîrbu” şi        tru acest an. Azi, aprovizionarea        recunoaşte acest lucru şi-l justifică
 „Decebal” să fie reparat. Aceasta       . celor două furnale este integral        prin numărul mare de căderi a pro­          Cîteva exemple. In luna trecută,
 din cauză că o parte din parapşfi        asigurată cu autofondant.                 dusului pînă în momentul intro­
 lipsesc, iar podina de uzură nu mai                                                ducerii lui în furnal. Soluţia ?           schimbul fruntaş, cel condus de
  corespunde.                                Concomitent cu aceasta se pu­         Una singură: ciuruirea aglomeratu­
                                          nea problema realizării unui aglo­       lui. Deocamdată acest lucru nu              maistrul Gheorghe Ostafie a de­
                                          m erat cît mai ridicat din punct de      poate f i . realizat din lipsa ciuru­
                                          vedere calitativ : cu conţinut de me­     rilor. Problema e pe cale de a fi          păşit de 10 ori, din 30 cazuri po­
                                          tal de cel puţin 41,3 la sută, cu o      rezolvată şi în acest sens atît con­
                                         . granulaţie care să asigure o per­        ducerea fabricii, cît mai ales di­         sibile, limita (luînd bineînţeles în
                                          meabilitate optimă a gazelor în          recţia tehnică a combinatului vor
                                         • furnal şi cu o bazicitate (raportul      trebui să facă totul pentru a ur­          considerare şi toleranţa adm isă).
                                          dintre Ca O şi Si O2) cît m ai apro­      genta transpunerea în viaţă a pro­
                                          piată de cea solicitată de furna-         iectului de modernizare a fabricii,        Aceeaşi situaţie o întîlnim la schim­
                                          lişti.                                    proiect deja întocmit.
                                                                                                                               bul condus de m aistrul Nicolae
                                                                                      . Şi, însfîrşit, cel de-al treilea in-
                                                                                                                               Renţea. Doar cel condus de Si-

                                                                                                                               mion Armaş a reuşit să... depă­

                                                                                                                               şească de 7 ori bazacitatea de 0,99.

                                                                                                                               Mai mult. In anumite zile, cum

                                                                                                                               ar fi spre exemplu în 9, 14, 20, 30

                                                                                                                               iunie, bazicitatea a oscilat la schim­

                                                                                                                               burile I şi II îndeosebi, între 1,11-

                                                                                                                               1,24. In prima decadă a lunii cu­

                                                                                                                               rente situaţia pare că s-a îm bună­

                                                                                                                               tăţit. Cazuri de nerespectare a ba-

                                                                                                                               zicităţii prescrise sînt mai rare, va­

                                                                                                                               riaţiile mai puţine şi cu excepţia

                                                                                                                               schimbului III, în ziua de 6, de măi

                                                                                                                               mică valoare.

                                                                                                                                             Controlul de calitate

                                                                                                                               (Gontinuare în pag. 3-a)
   48   49   50   51   52   53   54   55   56   57   58