Page 54 - 1961-07

wcu g
Râm aşi în urmă
(Urmare din pag l-a)
feptaf zile în şir ca grîul să ajungă
Ja coacere pc întreaga suprafaţă şi
apoi să înceapă recoltatul. Tovară­
şa Hruşcă, inginera gospodăriei,
îndeosebi, avea datoria să studieze
mai atent stadiul de coacere al pă-
ioaselor şi să stabilească în mod
concret cînd şi pe ce porţiune de
teren trebuie început mai întîi se­
cerişul, aşa cum procedează de alt­
fel alţi ingineri şi tehnicieni agro­
nomi.
Nădejde mare şi-au pus colectivi ştii din Mărtineşti în combinerul Pe-
tru Dur de Ia S.M.T. din Orăştie. Işi vedeau oamenii grînele în saci cu
mult timp înainte de termenul plani ficat. Şi, aşa ar fi fost cu siguranţă
dacă combina ar recolta din zori pînă în seară. Numai că nu se prea în-
tîmplă aşa. Petru Dur, obişnuieşte să înceapă lucrul cu mare întîrzîere. In
12 iulie, de pildă, se apropia ora 10 cînd combinerul respectiv gresa încă
combina, treabă pc care ar fi putut-o face dis-de-dimineaţă, aşa cum pro-
cedează toţi ceilalţi mecanizatori.
Numai secerăfoarea-i
de vină ?
Lanurile de grîu ce aparţin colec­
tiviştilor din satul Beriu se întind pe
175 hectare. In multe locuri spicele au
dat în pîrgă, aşteptînd să fie recob
tate. S-au organizat echipe de cosaşi
şi s-a trecut la treabă.
S.M.T. Orăştie a trimis în ajutorul
colectiviştilor o secerătoare-legătoare,
care a început să fie folosită în ziua
de 13 iulie. Aceasta a funcţionat cî­
teva ore, recoltînd grîul de pe 20 ari.
Apoi, s-a defectat.
Telefoane la conducerea staţiunii,
deplasarea atelierului mobil la faţa
locului, bani cheltuiţi etc. Şi toate
acestea numai pentru faptul că tova­
răşii care au făcut recepţia maşinii,
n-au fost destul de exigenţi faţă de
calitatea reparaţiei.
Defecţiunea seccrătorii nu este însă
un motiv care să împiedice conduce­
rea gospodăriei colective din satul
Beriu să organizeze mai bine mun­
ca, să intensifice ritmul recoltării griu­
lui, deoarece pînă în ziua de 13 iu­
lie se recoltase grîul de pe numai 20
ha., din cele 175 ha. semănate cu
această plantă.
Vinovaţi pentru mersul lent al re­
coltării la Beriu se fac, atît comitetul
comunal de partid, cît şi sfatul popu­
lar comunal care n-au depus destul
interes pentru buna desfăşurare a
, acestei lucrări importante.
C ît m ai. m u lt
Raportul tovarăşului Gheorghe
Gheorghiu-Dej la recenta plenară
a C.C. al P.M.R. a scos în eviden­
ţă necesitatea dezvoltării pe mai
departe a creşterii animalelor, ast­
fel îneît pînă în Î965 să se ajungă
la un efectiv de 5,8 m ilioane bovi­
ne, 13 m ilioane ovine şi 7,5 mili­
oane porcine.
Paralel cu creşterea efectivului
de anim ale trebuie să crească şi
productivitatea lor. Acest lucru nu
poate fi în să posibil fără asig u ra­
rea unei puternice baze furajere.
Nutreţurile pentru animale trebuie
să fie îndestulătoare cantitativ, dar
să fie şi de calitate superioară, cu
un conţinut mare în vitamine şi
săruri minerale.
In grupa nutreţurilor suculente
un loc de frunte îl ocupă nutreţul
Insilozat, mai ales porumbul care
este cel mai indicat furaj în peri­
oada de trecere a animalelor de la
păşune la stabulaţie. Pe lingă fap­
tul că nutreţul insilozat conţine
multe substanţe nutritive ca vita­
mine. hidrocarburi, săruri minerale
care menţin sănătatea animalelor,
măreşte consumul nutreţurilor in­
ferioare şi sporeşte producţia de
DRUMUL SOCIALISMULUI-
cia ss munceşte
Numai dovedind mai multă preo­ anevoios
cupare faţă de soarta recoltei se va
putea evita pierderea de boabe din P en tru a nu pierde nici un bob
noua recoltă. La Teiuş, mai ales, din recolta care se dovedeşte a fi
unde colectiviştii au cultivate cu bogată în acest an, conducerea gos­
grîu 300 ha. teren, se impune mai podăriei agricole colective din Bă-
mult ca oriunde să fie mobilizate cia, sp rijin ită de către com itetul e-
toate forţele, astfel încît recoltatul xecutîv al sfatului popular şi-a în­
păioaseîor să fie urgentat. E ste în tocmit un plan de acţiune în care
acelaşi timp necesar ca organele se prevede concret data începerii
agricole raionale să mobilizeze aici recoltării de pe fiecare din parcele­
mal multe mijloace mecanizate, cu le ocupate cu această plantă. De a-
ajutorul cărora să poată fi sîrînsă semenea, s-au stabilit din vreme,
neîntîrziat întreaga recoltă. pe parcele, echipele de secerători,
s-au pregătit uneltele necesare re­
coltării etc. Aşa stînd lucrurile se
părea că totul va merge stru n ă la
lîăcia. Dar nu s-a întîmplat întoc­
mai. Din primele zile de lucru, aici
s-au ivit unele neajunsuri, create
chiar de colectivişti. Unii membri
ai gospodăriei ca Aron Popa, Sebe-
sy Andrei, Şos Andrei, Sabin Da ia
etc. se ocupă num ai de treburi per­
sonale, neacordînd nici o atenţie
muncii din gospodăria colectivă.
•La faptul că aici s-a recoltat pînă
la 12 iulie grîul de pe num ai 15
din cele 110 ha. mai contribuie însă
şi altceva. In loc ca munca să se
înceapă dim ineaţa devreme, cînd
rouă s-a ridicat de pe lan, ta Bă-
cia se începe numai cînd vor co­
lectiviştii. Iată un exemplu. In ziua
de 12 iulie la parcela num ită „Lun­
ea de jo s”, deşi arătătoarele ceasu­
lui indicau ora 8,30, nu sosiseră la
lucru decît 3 femei şi doi bărbaţi
din cei peste 30 cîţi trebuiau să fie
aici încă de la ora 7. Poate fi a-
m intit apoi şi faptul că la gospodă­
ria colectivă din acest sat, munca
este slab organizată. Din această
cauză unii colectivişti sînt nevoiţi
să aştepte ore întregi pînă cînd bri­
gadierul sau şefii de echipă le in­
dică locul sau porţiunea pe care
trebuie făcut recoltatul. Am enu­
merat doar cîteva din cauzele care
fac ca munca să se desfăşoare ane­
voios la Băcia. La acestea se mai
adaugă şi faptul că organizaţia de
bază din gospodărie (secretar Kere-
keş Arcadie) nu se preocupă îndea­
juns de mobilizarea colectiviştilor
la lucru şi de sprijinirea consiliu­
lui de conducere în organizarea
muncii.
oooocooooooooo ? OOOOOOOOOOOOO
0 Zilele ce urmează sînt hot-iritoare pentru succesul cam pa-|
Lniei de recoltare a cerealelor puioase. Trebuie asigurate toate
o condiţiile pentru a fi utilizate Cu întreaga lor capacitate com-L
o binele existente. Acolo unde este cazul, consiliile de conducere,
gale G.A.C., cu sprijinul organelor cooperaţiei, au datoria să<
g procure de urgenţă numărul de saci necesari pentru combine;
o (se constată că şi din această cauză se stagnează lucrul cug
gunele combine), deoarece numai în felul acesta se va puteag
jasigura realizarea unei viteze zilnice mari la recoltat. Nu tre-
ţbuie aşteptat ca grîui să ajungă în faza de coacere deplină, ci
Isă se treacă la recoltat acolo unde el este în pîrgă, folosin-
gdu-se toate seccrătorile-îegători, secerătorilc simple, seceri.;
g coase etc.
O Sfaturile populare comunale şi consiliile de conducere aleg
gjG.A.C., îndrumate permanent de către organizaţiile de partid săg
g'se îngrijească de folosirea chibzuită a atelajelor pentru trans-J
portul operativ la arii, de organizarea muncii în două schirn-«
gburi la fiecare garnitură de treier, urmărind totodată ca cere­
belele contractate să fie predate Ia timp.
g In toate unităţile agricole trebuie să se ia măsuri pentru;
Ostrîngerea paielor şi a plevei, pentru efectuarea fără întîrzîere;
Oa arăturilor de vară. Pe terenurile de pe care s-a strîns re-
>colta să se efectueze arături şi să se însămînţeze suprafeţe cîl!
ţmai mari cu plante furajere. Unităţile socialiste care vor ter-
‘mina mai repede recoltarea să le ajute pe cele care, din cauza;
»coacerii mai tîrzie a culturilor sau din alte motive, au rămas;
>în urmă. O lună printre fruntaşii în pro­
Proporţia de numai 32,6 la sută (pe regiune) în care aug
>fost recoltate păioasele, este cu totul nesatisîăcătoare. lată deg
jee se impune ca atît comitetele raionale şi organizaţiile deg
opartid, cît şi sfaturile populare să ia cele mai eficiente măsurio
»pentru antrenarea tuturor oamenilor muncii din agricultură lag
^executarea cît mai urgentă a tuturor lucrărilor agricole lag
Jorciinea zilei — secerişul, treicrişul, strînsul furajelor, a ră tu -|
(rile de vară. g tei, la fabrica „A rdeleana” din Al­
Afr!>ÎX»Oi' o aşteptate. In a! doilea trim estru în ­ zolvarea unor greutăţi întîmpinate
lapte, e! mai are şi m ultiple avan­ sate, fapt care asigură obţinerea
taje economice. Producînd o recol­ unei producţii de peste 30.000 kg.
tă de peste 40.000 kg. m asă ver­ m asă verde la ha. ceea ce înseam ­
de la ha., cu un conţinut de 8.000 nă că în acest an cantitatea de
unităţi nutritive — cu aproape 3.000 porumb ce trebuie insilozată atin­
unităţi nutritive mai mult decît lu­ ge 150.000 tone.
cerna şi cu 6.000 mai mult decît
producţia de orz obţinute de pe un Este cunoscut că porumbul pen­
hectar — porumbul siloz este cel tru siloz produce la hectar cea mai
m ai de p reţ pentru anim ale, eî mare cantitate de unităţi nutritive
contribuind la realizarea unei pro­ în faza de coacere lapte-ceară. De
ducţii sporite de lapte şi cam e. aceea, este necesar ca toate unită­
ţile agricole să-l însilozeze în acest
Folosind în hrana animalelor cît stadiu de vegetaţie. Dar, pentru
mai m ult nutreţ insilozat şi mai respectarea acestei condiţii şi deci
ales porumb, unităţile agricole so­ pentru obţinerea unui nutreţ de
cialiste vor obţine produse anima­ calitate, însilozarea trebuie să de­
liere Ia un preţ de cost scăzut. curgă rapid. Spaţiile pentru însilo-
zare trebuie pregătite din timp, iar
Convinse fiind despre avantajele tocătorile să funcţioneze fără de­
nutreţului insilozat şi m ai ales a fecţiuni.
porumbului, unităţile agricole so ­
cialiste din regiunea noastră au In regiunea noastră se constată
cultivat în acest an porumb pentru însă, că pînă în prezent spaţiile
siloz pe 4.794 ha. In com paraţie de însilozare nu au fost asigurate
cu anii trecuţi, în acest an decît în proporţie de 58,3 la sută.
porumbul pentru siloz a fost cul­ Slab se preocupă de asigurarea
tivat pe terenuri fertile, iar lu­ spaţiilor unităţile agricole socia­
crările de întreţinere nu s-au liste din raioanele Haţeg şi Brad.
deosebit de cele aplicate po­ Conducerile gospodăriilor agricole
rumbului pentru boabe. Aşa au colective trebuie să înţeleagă că
procedat colectiviştii din Deva, asigurarea spaţiilor de însilozare
Leşnic, Apold, Dala şi din alte este tot atît de im portantă ca toa­
wg^^gaEgfBgHHaeaaia
Distribuirea presei Ia abonaţi
sa se la tim p
Cu sprijinul organelor de partid, dezvoltarea lor în viitor. In acest
şi organizaţiilor de masă, unităţile
P.T.T.R. de difuzare a piesei au scop, ajungerea ziarelor la abonaţi
reuşit să, ridice tirajele la presa de
are o mare importanţă, deoarece esj.
te bine ştiut că succesul în colec-
tineret şi copii la un număr mult tarea abonamentelor depinde în m a­
mai mare faţă de anii trecuţi. De re m ăsură şi de buna deservire a
pilda, la pun deaţia ,,Cravata ro­ abonaţilor.
şie" şi revista pionierilor„• tirajul a D iriginta oficiilor comunale
crescut sim ţitor. De la 195 exem ­ P.T.T.R. trebuie să urmărească în­
plare, cite au existat in luna apri­ deaproape felul cum sînt deserviţi
lie şi mai, pentru vacanţa de vară abonaţii şi să tragă la răspundere
s-a reuşit ca tirajul să se ridice cu toată seriozitatea pe acei fac­
la 870 exemplare. Rezultă de aici tori poştali care lucrează de mîn-
interesul crescînd al copiilor pentru tuială. Asemenea cazuri au fost
a citi şi a cunoaşte cît mai mult. semnalate în satele Bulzeşii, Ribi-
Totodată se evidenţiază faptul că cioara de Sus, Ribicioara de Jos,
şi organizaţiile de pionieri din şcoli raionul Brad, şi chiar în Săuleşti,
au privit cu mai multă atenţie m un­ oraşul Deva.
ca de colectare a abonamentelor şi O problemă importantă în perioa­
de aceea au şi obţinut rezultate bu­ da actuală este cunoaşterea am ă­
ne. nunţită a felului cum pătrunde pre­
In cadrul Oficiului raional P.T.T.R. sa in m ediul rural. In raioanele
llia, Brad şi Deva, în colectarea Brad şi llia, acest lucru lasă încă
abonamentelor la presa de copil de dorit. Sîn t sate în care num ă­ In parcul din Teiuş, la umbra pomilor, sau plimbîndu-se de-a lun­
s-au evidenţiat organizatorii de a- rul abonaţilor e mic, iar difuzarea gul aleilor, călătorului îi este mai plăcută aşteptarea trenului. Pen<
bonarnente loan Păcurar, şi Alexan­ se face defectuos. Asemenea cazuri tru localnici, parcul este locul preferai de plimbare şi odihnă.
dru Colţia, iar ia şt oii, rezultatele pot fi întîlnite în satele Vărmaga,
cele mai bune au fost obţinute de Nojag, Ohaba, Grid, Căinel şi al-
către tov. Blanca Barbu, instructoa­ tc-te. Âgrieui t ei
re superioară de pionieri la Şcoa­ Este necesar să depunem aseme­
la pedagogică din Deva, care a co­
nea strădanii încît munca de difu­
lectat peste 300 de abonamente de zare a presei să se îmbunătăţească terenuri elf m âi i e r iral a
la pionieri şi şcolari. mereu; cititorii să primească zia­ I
rele ia tim p şi în condiţii bune.
Dacă s-au obţinut unele rezultate Una dintre multiplele sarcini reie­ gume. Şi rezultatele nu au întîrziai să
bune, este necesar să ne gîndim la * IOAN BISCARU şite din Directivele celui de-al 111-Iea se arate Toate unităţile au obţinut
Congres a! P.M.R. şi din raportul to­ producţii ridicate de legume. Din acest
varăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej la an, irigaţiile s-au extins şi la cultu­
!W W W VW S Copiii educatoarei WN.-V plenara G.G. al P.M.R. este sporirea rile de cîmp.
producţiei agricole la ha. In agricul­ S-an extins mai ales irigaţiile prin
Ziua, întregul sat ria Zglobiu, după ce ră. Şi Ion Furcă şi tura socialistă sînt multiple posibili­ aspersiune. Astfel, la G.A.S. din Oar­
este cuprins de o li­ au terminat progra­ Angelica Pavel şi tăţi care, folosite, să ducă ta obţine­ da de Jos s-a irigat prin aspersiune
nişte deplină. De alt­ m ul de, clasă, unde Horvath Pavel, micu­ rea unei recolte din an în an mai în primăvara acestui an orzul de toam­
fel e firesc să fie tot mobilierul este ţul de 4 ani, toţi îi bogată. In primul rînd, trebuie ridi­ nă aplicîndu-se o normă de udare de
asa. Toţi colectiviş­ confecţionat după sînt dragi. cată fertilitatea solului prin diferitele 209 m.c. apă Ia ha. La aceeaşi uni­
mărimea lor. au ieşit mijloace care ne stan la dispoziţie: tate s-au aplicat irigaţii de aprovizio­
tii sînt pe cîmp. A în curte. Prinşi în- De aceea, întotdea­ lucrări agricole adaptate condiţiilor pe­ nare la însămînţarea porumbului. De
început recoltatul tr-o „mare” lioră, re­ una cînd, încolonaţi, doclimatice locale, îngrăşăminte chimi­ asemenea, tot prin aspersiune s-au iri­
petă cîntecele învăţa­ cîntă înainte de ple­ ce şi naturale, asoiamenfe şi itntlle gat plantele furajere — porumb siloz,
griului şi nu trebuie te. Apoi, aleargă, se care : alte măsuri. „O condiţie hotărîtoare trifoi şi mazăre, cît şi porumbul pen­
să se piardă nici o joacă, se iau la în­ pentru dezvoltarea normală a plan­ tru ioabe şi orzul de toamnă. La
frîntură de ceas trecere, care mai de „După cîntece şi l telor este asigurarea lor cu apă în staţiunea experimentală Geoagiu se
care să ajungă la to­ jocuri cantitate suficientă şi la timp, fără irigă prin brazde şi prin aspersiune
Păşind spre mijlo­ varăşa educatoare. de care chiar solurile cele mai bo­ circa 100 ha. cultivate cu legume şi
cul satului, liniştea e Veseli acasă ple- gate în substanţe nutritive nu pot culturi de cîmp, folosindu-se şl apele
alungată însă de o Are m ulţi copii Ma- căm” da recolte m ari, constante“ (din reziduale de la crescătoria de porci.
mulţime de glasuri Raportul tovarăşului Gheorghe Gheor­ Pentru acest an mai avem proiecte
vesele. S în t copiii. ria Zglobiu — 43 — rămîtie în poartă pe- ghiu-Dej la plenara G.G. al P.M.R. de irigaţii pentru 35 ha. la G.A.G. din
dintr-o secţie a grădi­ treeîndu-i cu privirea din 30 iunie—1 iulie a. c.). Bobîlna, 30 ha., la Miercurea, la Vi»
niţei din Crislur. şi pe toţi i-a îndră­ nerea şi Ia alte gospodării colectiva.
pe m icuţii ei, pînă de­ După cum bine se ştie, seceta este Specialiştii din cadrul O.R.I.F. nu le*
Sub supraveghe­ git, în aceeaşi măsu­ una din calamităţile cele mai dăună­ au putut însă aplica deoarece sfatu­
parte. toare care micşorează producţia cultu­ rile populare comunale şi consiliile da
rea educatoarei Ma- rilor agricole. Experienţa unităţilor conducere din gospodăriile amintite
H. TITUS agricole socialiste demonstrează că îm­ nu le-au acordat sprijinul necesar.
potriva acesteia se poate lupta, că
prin irigaţii se pot obţine producţii O altă măsură menită să ducă Ia
agricole sporite, duble sau chiar tri­ sporirea recoltei de cereale este re­
ple faţă de cele obţinute pe terenurile darea în agricultură a terenurilor im­
neirigate. In acest fel unităţile agri­ proprii. In timpul viiturilor, Mureşul
cole socialiste realizează produse la sau afluenţii lui inundă culturile, eorn-
un preţ de cost mult mai scăzut. promiţînd producţia. Acest lucru a de­
terminat îndiguirea malului drept ai
In regiunea noastră repartiţia •anua­ Mureşului la Blandiana şi a rîulut
lă a ploilor nu este uniformă (în pri­ Sebeş în dreptul comunei Oarda, în*.
măvară este secetă, iar în luna mai lăturînd inundaţia pe circa 800 ha. •
cad ploi abundente). E necesar deci
ca irigaţiile să fie extinse, atît la le­ Se întîtnplă ca în depresiunile na­
gume, cît şi la culturile de eîmp, mai turale să se adune apa din izvoara
ales că sursa de apă e asigurată în sau precipitaţii, să se formeze mlaş­
toate gospodăriile. tini în care plantele de cultură nu sa
pot dezvolta. Această deficienţă se poa­
In anul trecut s-au irigat 780 ha. te înlătura prin canale deschise aşa
în gospodăriile de stat şi în gospo­ cum de altfel au procedat colectiviştii
dăriile colective. Suprafeţe mai mari din Şibot ameliorînd o păşune de pesta
au irigat, mai ales, gospodăriile colective 75 ha. Lucrări de îmbunătăţiri fun­
din Sîntandrei, Miceşti, Sebeş, Miercu­ ciare s-au executat pe Valea Cricău-
rea şi gospodăriile agricole de stat
din Mintia şi Bîrcea. Majoritatea lor Oiejdea, Doştat, Boz, Valea Bobîlna,
au aplicat irigaţiile la grădina de le-
Candidatul de partid ioan mai bine Ghimindia şi în multe alte puncte.
Harap se num ără în fîecâre Deşi am obţinut unele rezultata
ducţie de la fabrica de pîine bune, ele nu sînt însă pe măsura po­
din oraşul Deva. El este fră- Spre sibilităţilor. Dacă sfaturile populara
comunale şi consiliile de conducere
m întător şi realizează în per­ In primul trim estru al anului cu­ şi alte m ăsuri organizatorice care, ale G. A. G. ar fi sprijinit munca
manenţă un aluat de bună rent, datorită unor greutăţi (în la un loc cu eforturile muncitorilor O.R.I.F.-uIui în aplicarea documenta­
•-alitate. parte obiective) întîm pinate de m un­ în lupta pentru calitate, au dus la ţiilor elaborate, s-ar fi putut realiza
citori în procesul de producţie, cît rezultate bune. mult mai mult. Colectiviştii trebuie să
IN CLIŞEU : frăm întătorul şi lipsei de interes a unor lucrători înţeleagă că folosirea raţională a tere­
îoan Harap la locul de muncă. în ce priveşte calitatea încălţăm in­ Aşa bunăoară, s-au format colec­ nurilor aduce după sine creşterea uni­
tive de tehnicieni, pe secţii, care tăţilor nutritive produse la ha. şi pen­
ba Iulia, rezultatele nu au fost cele sprijină din plin muncitorii în re­ tru care trebuie ca albia majoră, lun­
cile rîurilor şl a pîriurilor unde solu­
să, prin luarea unor m ăsuri tehni- în producţie. S-a redeschis cursul de rile sînt fertile, bogate în humus şi
co-organizatorice situaţia s-a îmbu­ ridicarea calificării la care p a rti­ în substanţe nutritive, unde relieful
nătăţit simţitor. cipă peste 120 de muncitori. Una terenului permite o mecanizare totală,
te celelalte munci agricole. Ele din m ăsurile luate în luna trecută şi să nu fie folosite ca fineţe ci să fia
trebuie să ia m ăsuri urgente pen­ De subliniat este şi faptul că la care a dus la cointeresarea directă transformate în teren arabil, înlătu-
tru ca, parale! cu secerişul, să fie începutul lunii mai a.c. la această a fiecărui muncitor în îndeplinirea rînd excesul de apă prin reprofilare^,
săpate şi gropile de siloz. In acest fabrică s-a schim bat şi produsul. De indicilor de . calitate a produselor corectare sau îndiguirea văilor şi exe­
scop, în gospodăriile colective şl ani de zile aici s-au confecţionat nu­ a fost aplicarea noului sistem de cutarea unor canale de desecare —
de stat să se formeze echipe per­ mai pantofi pentru femei. In trim es­ plată după taloane de calitate. colectoare şi de evacuare.
m anente care în cel mai scurt timp trul II s-a trecut la confecţionarea
să asigure pentru fiecare unitate bocancilor bărbăteşti şi pentru co­ In scopul acum ulării de cît mai O.R.I.F.-ul are prevăzut în planul
spaţiul de însilozare necesar. Pen­ pii. ’ minte de a se trece la asim i­ multe cunoştinţe, în ce priveşte acestui an să desece 770 ha. prin
tru a nu se cheltui mult, se reco­ larea noului produs, conducerea fa­ confecţionarea bocancilor pentru muncă voluntară şi fonduri de stat,
mandă să se construiască silozuri bricii a luat unele măsuri tehnice bărbaţi şi copii, au fost trimişi 8 să indiguiască 350 ha., să regularizeze
simple cu o adîncime de 2 m. şi menite să ducă încă din primele tovarăşi de la secţia tras-finisat în şi corecteze văile care afectează O
late, în partea de jos de 2-3 rn. zile la îndeplinirea cu succes a in­ schimb de experienţă la fabrica de suprafaţă de 1.970 ha.
iar la suprafaţă de 3-4 m. Dacă dicilor de plan. piele şi încălţăm inte din Agnita.
unităţile agricole au posibilităţi, Din aceste sarcini s-a realizat pînă
fundul şi pereţii -silozului pot fi Aşa de pildă a fost introdusă o Datorită aplicării din timp în în prezent foarte puţin. Primind însă^
căptuşite cu p iatră sau cărăm idă. bandă rulantă la secţia finisaj, iar procesul de producţie a măsurilor sprijinul organelor şi organizaţiilor dej
Scopul tuturora este să se obţină cea de la secţia tras-tălpuit a fost amintite, perseverenţei de care dă partid, al sfaturilor populare şi al con­
nutreţ de bună calitate. De aceea, reorganizată după noul flux teh­ dovadă colectivul de controlori teh­ siliilor de conducere din G.A.G., noi.
conducerile unităţilor agricoîe so­ nologic al producţiei. A fost m eca­ vom putea să realizăm în întregimii
cialiste trebuie să ia cît mai re­ nizată operaţia de scos calapoade. nici ai calităţii la prim irea produ­ prevederile planului, vom putea să
pede măsuri, astfel ca în cel mai De asemenea, s-a confecţionat b dăm agriculturii terenuri cît mai fer­
scurt timp să fie asigurate spaţiile selor în magazie, cît şi avîntului
de însilozare. Avînd asigurat din m atriţă care a înlocuit găuritul tile.
timp suficient spaţiu, însilozarea întrecerii socialiste, calitatea încăl­ Ing. ZSOK ALEXANDRU
m anual al carîm buiui la bocanci.
va decurge rapid şi se va obţine ţăm intei la fabrica „A rdeleana” s-a Directorul Oficiului regional f<j,
O dată cu introducerea în procesul îmbunătăţiri funciare
pentru animale un nutreţ hrănitor, îm bunătăţit în trim estrul II cu 0,3
de producţie a acestui sistem s-a la sută faţă de plan.
capabil să sporească producţia de
îm bunătăţit sim ţitor calitatea şi a In cinstea zilei de 23 August,
lapte.
fost redus num ărul lucrătorilor la colectivul fabricii „Ardeleana” din
Ing. 1. COSTEA
această operaţie cu o persoană. Alba Iulia s-a angajat să îm bună­
Au fost introduse de asemenea tăţească şi mai mult calitatea în­
în producţie o serie de m aşini noi călţăm intei, astfel ca pînă la sfîr-
de mare capacitate, care, au uşu­ şitul acestui an să nu mai aibă nici
ra t cu m ult munca lucrătorilor. In un refuz pentru calitate slabă de
la bazele de desfaceri.
trim estrul II a.c. au m ai fost luate
D. ARGEŞANU