Page 55 - 1961-07

Ihr. 2039
1 După un semestru de munca, colec­ lel economii peste plan)', cea de
tivele din Valea Jiului raportea­ subestimare: a' yqsib'llM tilor unită-
ză obţinerea urWr s'Xccese de sea­
m ă în toate compartimentele de ac­
tivitate. Luptînd pentru continua
scădere a preţului de cost al pro­
ducţiei, num eroase colective dirt
!Valea Jiu lu i aii o b ţin u i în p rim e­
le 5 luni ale anului economii m ari
peste plan.
In rîndurile: acestor coîeeţive
fruntaşe păşesc laolaltă eu m unci­
to rii de ia U.R.U.M.P., Cu mine-
Fii de la Petrila, Vulcan, U ricani,
m uncitorii prep'araţiei Petrila, cei
de; la Term ocentrala Paroşeni, de
la Depoul (B.F.R. Petroşani, de Ia
Î.R.T.A., Filatura Lupeni şi din ab
'te întreprinderi din V alea Jiului.
La aceste unităţi, preocuparea pen­
tru stabilirea şi îndeplinirea tfffiÎP
Angajam ente de ecbrioffiîi pe măsu-
ra posibilităţilor, 'cît trial mobili??
toare, a stat în atenţia organizaţii­
lor de partid, a conducerilor admi­
nistrative, în atenţia fiecărui mun­
citor.
Situaţia îndeplinirii angajam en­
telor privind economiile peste plfţn
în Valea Jiului arată însă şi un
'alt aspect care este absolut necesar
să fie lichidat. Sînt unele unităţi,
ca de pildă sectoarele de investi­
ţii miniere, I.G.R.TX Petroşani,
Î.U.T. Livezeni şi altele, unde, du­
pă numai cinci luni de activitate
economică, angajam entele anuale ăU
fost întrecute cu mult de realiză­
rile obţinute. La direcţia de inves­
tiţii a C.G.V.J., faţă de 800.000 lei
angajam ent anual s-au cbţinuî_ în
num ai 5 luni 1.455.000 lei economii
'peste plan. La Î.U.T. Livezeni, a n ­
gajam entul anual a fost deja depă­
şit cu 33.000 lei (cu 200 la s u tă !)’,-
îar fa I.C.R.T.I. Petroşani faţă de
!50.000 lei economii peste planul ă-
j'nual, s-au realizat deja 158.000 lei
’economii.
* Cazul de la Î.G.R.T.I. este semnî-
‘ ficativ şi pentnî celelalte unităţi Şt
I; e_t| de_n_o'xtŢă? un fel1 în g u«As4t Ade oa npvrîxivrîi
luarea unor angajamente mobiliza­
toare. Aici s-a mers pe aceeaşi li­
nie ca şi în 1960 (cînd faţă de un an­
gaja ment m ajorat la 250.000 iei e-
iconomîl s-au realizat circa 650.000
După primele două luni
Bine aprovizionată, dotată cu mo­
bilier modern, librăria cu autodeser- larizate a cărţii, colectivul librăriei,
vîrc din Orăştie, este zilnic vizitată
de sute de iubitori ai cărţii, care-şi
aleg volumele preferate. Numai dfepă
primele două luni de cînd s-a des­
chis, librăria şi-a depăşit planul de
vînzare cu peste 5.000 lei.
Prin mecanizare, ia o producţie înaltă
De citrînd, colectivul întreprinderii
forestiere din Haţeg şî-a încheiat bi­
lanţul activităţii sale pe primul se­
mestru al anului. Cu acest prilej, o
reicş” că datorită muncii entuziaste a
întregului colectiv, planul a fost rea­
lizat şi depăşit ta toţi indicii şi la toate
sortimentele. Planul producţiei globale
de pildă, a fost depăşii vcu 17,18 la
sută, iar cel al producţiei marfă cu
20,0.2 la sută. De asemenea, produc-
tivitulea muncii a fost realizată în pro­
porţie de 103,02 la sută, s-au făcut
economii la preţui de cost de aproape
250.000 lei, iar calitatea produselor s-a
Îmbunătăţit în moi simţitor. Aceasta
însea .năJ că în primul semestru al
anului' s-au dat peste plan 3.389 m.c.
buşteni de răşinoase pentru gatere,
886 m.,c. buşteni de Fag pentru gatere,
13.075 metri steri lemne de foc; 199
m.c. lemn de fag pentru celuloză etc.
Aualizînd succesele obţinute,, a re­
ieşit eă; un factor important în obţine­
rea acestora l-a avut introducerea în
majoritatea parchetelor a metodei de
fasonare în trunchiuri lungi şi catarge.
Folosind: această metodă; unele par-
Trăind în realitatea sovietică
îţi. dai seam a că factorul creaţiei
este pus din ce în ce mai mult
pe primul plan Munca în fabrici,
uzine şi: pe şantiere îşi confirmă
îritr-aîievăr creaţia-,, care; pornind
de la, fiecare m uncitor în parte,
cuprinde colective întregi. Întrece­
rea largă care se desfăşoară în
întîm pinarea celui de-al XXII-lea
Congres al P.C.U.S. stă mărturie
a eforturilor creatoare depuse de
întregul popor sovietic.
Cifrele fiecărui angajam ent, mi­
nunatele iniţiative care apar la
Moscova, Vladivostok, Taşkent sau
Tbillsi, faptele de eroism în m un­
ca de fiecare zi — toate luate îm ­
preună alcătuiesc un tablou viu,
em oţionant al prezentului şi mai
ales al viitorului ce se conturează
clar. In orice întreprindere sovie­
tică ai intra astăzi, muncitorii îţi
arată în primul rînd, un, panou pe
care stă scris cu litere de f o c :
„Brigadă (secţie sau fabrică) a
muncii comuniste" tată miădiţele
trainice ale viitorului, comunist.
„S ă1întîm pinăm g) XXII-lea Con­
gres al partidului nostru drag în
mod comunist“ — chemarea acea­
sta adresată de primul cosm onaut
Iuri Gagarin fruntaşilor muncii co­
muniste din Moscova a g ăsit un
larg răsunet în inimile tuturora.
Să facem cîteva popasuri prin
Moscova şi să vedem care sînt roa­
dele creaţiei în muncă. Mai întîi
însă să ne adresăm cifrelor, aces­
tor fidele oglinzi ale realităţii,
acestor preţioase ajutoare ale tu­
turor celor ce aştern pe hîrtie în-
n m m b SOCIALISMULUI
Reparaţii de buna calitate
şi în tim p -scu rt
ţii. Şi în acest an, că şi în 1960, An de a n reparaţiile' executate de
colectivul secţiei cuptoare indus­
organizaţia de partid (secretar tov. tria le din G.S. H unedoara Ia agre­ al aceleiaşi oţefării, cu modificările
!|e n a Truţă)' şi conducerea unită­ respective,, reparaţie term inată cu
12 ore m ai devreme.
ţii (director tov. Idsif Gotdsteîn)'
gatele siderurgice sînt tot mai
aii acţionat în virtutea unei idei scurte şi mai bune. Aceasta, dato­ Pe lîngă reparaţiile capitale, a-
rita acumulării unei bogate expe­
greşite şi a n u m e : „filai binSfe sa fim rienţe. aplicării în procesul de pro­ mintite mal sus, au mal fost exe­
ducţie a unor metode noi ’de muncă,
criticaţi, că ne-am arîgâjpt p e a pîi- ctt şi mecanizării în fot mai mare cutate şi unele reparaţii mijlocii lâ
m ăsură a operaţiunilor.
ţin^faţă de posibilităţi, decîf să fim agregatele secţiilor siderurgice'.-
Aşa, de pifer, la reparaţia caupe-
criticaţi că nu ne-am îndeplinit an­ fului nr. 12 dc îa secţia T-a furna- P rin tre altele se pot am inti repâV
!e a fost apiicnfă p fru nrfma da­
gajamentul” . tă metoda de lucru pe 3- etaje (cu­ raţiile d._ la cuptoarele nr 1,2 şi 5
Desigur, este meritoriu faptul de j a O S M. I şî cele de la cup­
Şa Ia I.C.R.T.I. (şi la celelalte toarele nr. I 2, 3 şî 4 de la O S MV
finltăţi) s-au economii li (menţionăm că ia ultimele 3 nu
mări, dar nu-i mal puţin adevărat fost Făcute cîte două renaraţii miji'
’S® îp obţinerea acestor economii co­ locii) i\
le c tiv e ^ nu S;ău sim ţit rnoblli- polă, zidărie radia!ă de pe schelă . Ţoale lucrările am fost execută^
suspendată şi zidărie g ră ta r sui) ie înainte de termen şj de bună ca*
2'â|e, economiile datbrîndu-se fa schelă- suspendată). D atorită a p li­ îifate. Aceasta datorită apreviziei-'
c ă ri^ acestei metode, echipele de nărU din temn a tacurtlor de mun-i'
I.ta.R.T.T., de pildă, unor căqto hiăi zidari care au executat lucrarea au că cu m aterii şi materiale, a ăvîns
reuşit să o Termine în 26 de zile. tutui cu care s-a desPăşiirat Înîrece--’
m ult de na fură. obiectivă. A lipsit eii 5 zile rrial puţin decîf a durat rea socLa listă, cît şţ preocupării
îtTzidfrea cauperuiui nr. 3. în 1960. cornid w teb.nico-inntrreresc pentru
opf alte cuvinte factorul m obilizatori O atenţie deosebită s-a acordai în organizarea fierului Aceste rezult
acest an îm bunătăţirii constructive
Lă Î.G.R.T.I. se puFain obţine eco­ a agregafefor cu prilejul rep araţii­ tafe rr-ar fi fost posibile dacă oa*
lor m enilor nu li s-a r fi pus la' 'dfspoV
nomii m al măr! decîf. cele realizate.
Dovadă stau concluziile unul re­ 1 P rin tre echipele îru a ia şe în întrecerea so cialistă pe profesii oo
de la fa b rica d e hîrtie „1 M ai“ P etreşti se n u m ă ră şi cea con­ ii
cent cbntrof_ financiar care ă scos dusă. de com unistul O ctavian Stanciu, care a depăşit planul
pe tu n a tr e c u tă cu 4.12f> kg., h îrtie de h u n ă c a lita te . s» s awi * s©
îă iveală m ulte rezerve Interne fie- şa a8»
IN FOTO : m em brii echipei.
fploşife suficient. De piTdă^ în sec-
fdrltţ de transport al întreprinderii La reparaţia capitală ăcuptorului ziţre mrffoace mecanîzafe. De e-?
nr.. 3 de Ja Q.S.M. I. 3e pildă au xemphr. scoaterea mofozulnl din'
fiu_ă_exîstaf o preocupare su|{înută Mişcarea de inovaţii şi raţionalizări fost m ărite camerele ’de z g u ră prin cuptor şi transporîareă ful se facă
se desfăşoară într-un ritm susţinut şi elim inarea zidăriei 3e cărăm idă ro- fij, nrczerrf ar rrincărăle pionier !ar
pentru reducerea cheltuielilor de la atelierul L. regional 6. F. R. din cărăm izffe şî morfnrfiT penlrii zldă*
Alba iitlia. sl e' 5?m erele grătarelor au fost a- rie sc transportă pe benzi franşpbr-'
ch'cuiaţie, pentru economisirea de dîncite, întreg sistem ul ele. funcţio­ toare. înfocutndii-se vechiul slstern1
Preocupaţi de introducerea a noi nare a cuptorului ă fost modi-ifoat de transport cu roabe
carburanţi şi lubrefi-anţî (pentru de­ Un valoros procedee în procesul de producţie, mai pentru încălzire cu aer. A fos'f mo­
schim b de experienţă mulţi muncitori şî tehnicieni vin cu dificată de asemenea: inversarea, fo- Concomitent cn preocuparea
păşirea ^acestor consum ări,_ '& sea­ propuneri de inovaţii. Astfel, în cursu!
mă de salariaţi ău fost sancţionaţi
de organele de control financiar!)
In numeroase 'docimente de p ar­
tid s-ă sublinia! necesitatea stabi­ In. urm ă cu citev a zile,, d in ini­ suşit metoda de adaptare a dispo­ semestrului I a.c. au fost înregistrate riilui de ia sistem ul forte? venTil raenfm executarea unor lucrări de
ţiativa conducerii, întreprinderii de zitivelor de îndoit şi profilat ţeava 10 propuneri de inovaţii, raţionalizări la sţetemu! şuhăr, m ult mai ren­ bună calitate şi în termen sc’urî,-
lirii unor angajam ente concrete, pe industrie locală ,J. C. Friim i“ din la piesele cu excentric. La în tre ­ şr perfecţionări tehnice din care 4 au tabil. O altă modificare f fost a- colectivul secţiei cuploare Industria'-'
Orăştie şi a organizaţiei, de par­ prinderea „Economica“ din. Sebeş fost aplicate în practică, far 6 sînt în dusă curatorului prin executarea te a fost preocupat de economisirea
baze reale, şi pe măsură, posibilită­ tid, s-a organizat un valoros sebimb — m uncitorii au. lu a t cunoştinţă fază de studiu. boiţii camerei de z g u ri cu cărăm i­ a ci! mal mult materiale.
de experienţă. Cu această ocazie despre, dispozitivul de centrifugat dă feroefip. la camerele. Be. g rătar
ţilor, care să constituie un preţios' 32 de muncitori, fruntaşi din sec­ fontă, ia r la secţia tîrnplărie; şi-au Lăcătuşul Simion Oniţa, de pildă, pereţii pe porţiunea d’e zidărie cu S e n "¦!ficaţiv în acest sens e .frip­
ţiile mecanică, tîmplărie, fabrica însuşit’ noua metodă % îmbinări este unul din cei mai. activi inova­ cărămidă, de silică au fost schim­ tul că în primiri sem estru el ău
factor mobilizator de faptă pentru şi lu stru it mobila. tori. EI a, confecţionat un vinci: care, baţi, zldindu-se cu; cărăm idă supe­ obţinui o economie dc I 928; tone
de cărăm izi şi panificaţie* au avut folosit la întreţinerea căii ferate în­ rioară de m agrrerită ş? crom'îTvagne- cărăm idă de diferite m ăreţ ferom-
întregul colectiv. Or, tocmai aceas­ prilejul să viziteze: întreprinderile In vederea extinderii metodei de guste, are proprietatea de a fi cobo- rită recuperală frf acest fel cup­
fabricare: a cărăm izilor eficiente şi rît foarte repede în cazul cînd un tren lâ n d este zidi* eamn-fect cu c ă ră ­ rrragnezifă m agneztlă «îllcă şi şă-
t ă ă scăpă! din vedere celor de la „Economica" din Sebeş, „Floria" lai fabrica de cărăm idă din Pricaz, este anunţat că circulă pe linia fera­ m idă bazică', aceasta, ducîrrd te mof). Numaf în luna trecută au
din Alba Tulia şi întreprinderea re­ colectivul de muncitori a vizitat fost recuperate cărăm izi în văfoă'-'
I.'G.R.T.L. de la direcţia de Investi­ publicană „Lutul" din Qm pia întreprinderea „Lutul" din Cîmpia re rte 340'932 lei.
Turzil. Turzii, care are o bogată experienţă
ţii a G..C.V.J. şt din alte unităţi în fabricarea acestui produs. De Ia
Schimbul de experienţă a avut bun început, cei interesaţi au ur­
Go ducerile acestor unităţi vor drept scop: îm bunătăţirea: calităţii m ărit cu m are atenţie desfăşurarea’
produselor. In acest sens au fost întregului proces tehnologic. După
trebui să-şi stabilească de îndată,
îm părtăşite unele metode de m un­ terminarea vizitei, conducerea în ­
$ub controjuit direct a! organizaţii­ că folosite în procesul de produc­
treprinderii „Lutul“ le-a dăruit ca
lor 'de partid respective, noi nnga- ţie. de către, m uncitorii de la A - C.
Frim u" şi însuşite alte metode model un dispozitiv de presare a
jiamente anuale __ m obilizatoare, şă cărăm izilor eficiente-.. tă respectivă. sporirea- durabîfilăţir lui In prezent colectivul, secţiei res-
oaTlzc*oăftiui?ioacsr>coă, np!'lTa.mntur*r4i rdloe mmoăesnurîrli ft/exîhi-- pecitve execută reparaţia cauperu-
Multă vreme o maşină pentru tăiat Deşi s-au Păc-ut aceste modificări, Fui nr. 7 di?- la secţia T-a furnale şi
hico-orgaraizaiforice’ concrete: pentru şine: dfe cale;, se defecta uşor, motiv riileellvmî! de zidari- a: reuşit dato­ a cupfonaituî nr 3 de Ta O.SI M-. I.-
pentru care nu mai putea fi folosită rită sfirăduinţei depuse cît si felului El s-an an g ajat ca şi- aceste agre­
obţinerea unor economii lă preţul niciodată;. Înlocuind ' unele piese, acea­ c.um a fost organizată munca să gate să fie date în folosinţă' seo-
stă maşină poate fi folosită în con­ term ine reparaţia cu 3 zile înainte ţillor înainte de data prevăzută în
de cost fot m ai m ari. care să con­ tinuare. împreună cu lăcătuşul Gheor- de termenul prevăzut în grafic grafic şi îa un. înalt nivel calitativ.
ghe Mă'rgineanu* Simion Oniţa a mai
stituie cu. adevărat, prilej de ’mfti- confecţionat un, dispozitiv de gradat Tot în anul aceştia secţia cup­ I. DUMITRU.
toare industriale- n executat o- repa-
d rîe pentru colectivele lor !? j raţie capiiinlă şi ta cu rten i! nr. 1
Folosind’ diverse metode de popu­ piese metalice =523-:
VîOREL B1NBEA
în frunte cu comunistul VTrgiî Stîrcu, noi folosite de muncitorii între­ S. O. maistru Bazicitatea aglomeratului
a reuşit să-şi formeze un cerc larg prinderilor vizitate. : ,Î Ţ -
dc cumpărători, cari au devenit vizi­
tatori permanenţi ai: librăriei. La întreprinderea de industrie N LIBRAR poate fi îmbunătăţită
locală „Floria" din Alba îulia, de
M. R. pildă, muncitorii mecanici şi-au în­ (Urmare din pag. l-a) Şi tot despre cauze subiective
! Conducerea Fabricii' motivează vorbeşte şi faptul că. în timp ce un
r T'issir LITERATURA POLITICA ^ liiigvisticii. Cuvînt înainte au­ schimb realizează o bazicitate bu­
GH. GHEORGHIU-DEJ : torii
Raport asupra: mersului înde­ I44i pag., — 5.95 Iei această situaţie, în: cea: mai- m are nă, precedentul sau urm ătorul, nu
plinirii Directivelor Congre­ Ed. ştiinţifică m ăsură, prin existenţa unor cauze realizează. Fn acest sens s -a r pu-?
, dncţieL Transportul buştenilor, care sului al II Mea al Partidului *** Romanoslavica — voi. IV obiective care s-ar reduce îa Folo­ tea vorbi de exemplu de. anum ite
înainte constituia a problemă, grea pen­ sirea minereurilor neomogene, de abateri disciplinare, de părăsire a’
chete, ca cel da la Poiana Omului, au tru colectivul- întreprindeniiţ a-, fost şi privind construirea socialis­ 436 pag* + 1 hartă îh afa­ diferite provenienţe, a. unui num ăr locurilor de muncă, în anumite. caj
reuşit să obţină un indice de utilizare el în mare-, parte, mecanizat.. Astfel, la mului la sate şi dezvoltarea ra textului — 2 î tel mare de componenţi, ai şarjelor, zuri de controlul defectuos ai mer­
af lemnului1 de 62 la sută, în loc de sectorul. Pui s-a pus în funcţiune un agriculturii — prezentat la Editat de Asociaţia sfavîşti- prin insuficienţa coneasoa,retor. sului dozării. Şi cred că o parte
58 la sulă. S-a extins de asemenea Eunicular tip „Mîneciu“ pentru scos- Plenara C.C. al' P.M.R. din lor din R.P.R. din vtnă o poantă şi corpul de con­
şî lucrul în brigăzi complexe care exe­ aprop.iat, iar la sectorul. Bătu Mare R'ealîtatea atestă spusele, condu­ trolori tehnici ai calităţii care au
cută toate operaţiunile de tb tăierea şi a fost montat un funicular tip „,Wys- i 30 Iunie— î iulie 196!. 26 feî (c a rt.). cerii respective, intr-adevăr, sînt
pînă la încărcarea pe rampă a buşte­ sen“ şi, un decovif autotractaf cu ca­ LITERATURA TEHNICA motive obiective. Ce păcat rnsă că sarcina fermă de a supraveghea
nilor. Acest sistem de organizare a blu.. Tot la aceste sectoare sînt în curs sînt şi din cele subiective S e mai
muncii a duşi la cointeresarea munci­ de montare încă două funicul'are tip 72 pag. — 0,85' iei- Electrotehnică. întî.mpl.ă ca şuberele să se înfunde; modul cum: se face dozarea
torilor în a da- o producţie sporită şi „Wyssen“. st? mai întîmpîă. ca. intervalul pres­
de bună calitate. Totbdafă: şi antrena­ Ed. politică COST1N GHEORGHIU, Mi- cris. de: 10 minute,. în tre cîntăriri, In sfîrşit ;¦ fără- a1 diminua rea­
rea majorităţii muncitorilor în întrece­ In planul de măsuri tehnico-organi- să: se depăşească;, an fost cazuri
rea socialistă a fost un factor esenţial zatoriee al! întreprinderii forestiere H a­ LITERATURA. ŞTIINŢIFICĂ RON GHEORGHIU : Semi­ cînd1cu prilejul un o r controale ino­ lizările colectiv ului, mă simt obli­
care a dus la obţinerea acestor rezul­ Biologie conductoarele în industrie g at să spun că bazicitatea, cu con­
ţeg, sînt prevăzute şl alte lucrări1care 264' pag. — 7,20 lei pinate să se constate că d'ozarea diţia) nenrnuJteii deficienţelor dfe: lă
tate. să dtică la- mecanizarea: continuă a Nî A. KRAS5LN1KOV: An­ dozare, lucru pe deplin posibil
muncii. Ptiu aceasta se urmăreşte rea­ tagonism ul inîcrolMarr şi sub­ Ed. tehnică. materiilor prime nu se face con­
Un cuvînt' greu de. spus însă, în lizare şi depăşirea în mod sistematic stanţele antibiotice Petrol şi gaze stant. chiar în condiţiile existente, poate
creşterea continuă a !.roducţier şi pro­ a sarcinilor de, pten;, creşterea, continuă N. D. DRAGOTESCU : fi îm-hraraălăţită.
ductivităţii muncii, în obţinerea unor a; indicelui de utilizare a lemnului şi
produse de bună calitate, 1 a avut şi îmbunătăţirea calităţii, produselor.. Re­ 488 pag. — 20 lei Pompajul’ sondelor de ţiţei.
extîrihrea mecanizării munciţi Numai zultatele viitoare ale acestei întreprin­ Prefaţă autorul
în ultimele luni de pildă,, parchetele din deri; vor fi, fără. î ' fală: şL mar bune. r.s.R.s.
sectoarele Baru Mare şi Pui au fost Acest lucru îl- confirmă hărnicia în-
dotate cu încă 5 fferastraîe mecanice- treguteî colacii« de aict care şi: în: pre­ Lingpi 'ică 344 pag. — 25,50 lei
tip „Drujba", importate din Uniunea zent deţine- drapelul de coterii« fruntaş I. COT EA NI) : Elemente
Sovietică. Aceste fierăstraie sW folo­ pe regiune. (cantonat) Ed. tehnică,
site. acum atît la doborîlui cît şi la de: dialectologie a lim bii ro-
secţionatul buştenilor* contribuind- mult I. M A N E A tnîue. Construcţii BIHmOQUÂN'ÜL
lai uşurarea, munciii şt la. creşterea; pro- 320 pag. — !3,40 lei ŞT. RĂDU LESCU , J. RĂ-
Ed. ştiinţifică DU LESCU :• O rganizarea în­
AL. GRAUR, LUCIA
treţinerii şi reparării locuin­
WALD.-, S curtă istorie aa
ţelor. Prefaţă autorii 16 IUI ,IF. 1961
160 pag. — 8 Iei
Ed. tehnică PROGRAMUL Ii r. 7,15- Concert de.
dimineaţă;- 8;00 Şcoală şi viaţa; 9;30
^ •* W V /-> V V W \.^ v -------------- Teatru: la microfon peniru copii; „Mâ- PROGRAMUL II: 7,00 Melodii
rik sa pulul: pădurii", dramatizare şi populare romîneşti ; 9,00 „Răsună cîn-
fin cinstea C o n g r e s u lu i al X X i l - f e a al P, C . U , S„ din şi superior. Constructorii şi-au adaptare radiofonică de Marioara Sa- tecul şi jocul pe întinsul patriei";
luat şi ei angajam ente im portante doveanu şi G. G, Râdulcscu, după ro­ 10,30 Revista presei străine; 11,45 Ac­
reat s © tiva nm ndferiloc de la Uzina în cinstea celui de-al XXII-lea, Con­ manul. lut Mihaal S adow anu;. 12,25 tualitatea cultural - artistică ; 13,15
I3* „M anom etr" din Moscova. E i au gres al P.C.U.S., Numai în raionul Fragmente: din opereta „Liliacul" de „Viaţa nouă a şalelor“ — prog:an de
propus ca ia. întrecerea pentru ca­ Mosovoreţki din Moscova, (pentru Johann S trau ss; l!3U® De toate pen­ dhtiice. şi jocuri:;; 1.430. Gine ştie. dş4
sem nări reportericeşti., ha, cinstea ({Corteupondenfă de A L . S T A R ti) litate, care se desfăşoară de mulţi a da numai un singur exemplu) tru foţi; l'5;20 La’ şezătoare; t’7,15 Mu­ tigâ ; 16,00 Oameni şi lapte; 1?, 15
celui de-al XXII-lea- Congres, al ani în: întreprinderile sovietice, să constructorii vor da în exploatare, zică uşoară \ 19,00 Din folclorul po­ „Litoral 1:961'"“ — itinerar liric r 19.00
P.C .U .S., m uncitorii din, Moscova şr tehnicieni au reuşit să îndepli­ se adauge un element1 nou : îhfre- pînă la s Tirşi,tul anului, înainte de poarelor ; 20,00 Teatru, la microfon — Carnet de reporter ; €'u tbrişlit prin
au, hotărît să îndeplinească planul nească norma zilnică în 7 ore în cenear pentru creşterea rezistenţei termenul stabilit, 6 şcoli-internat premieră — Conu Leonida faţă cu (ară1; 20,051 Muzică1 de dans; 21',15
anual pînă- la 25- decembrie,, să de­ ioc de 8* creurd în felul acesta pre­ şi dural-îHîăţ-ii: produselor. şi 5 şcoli medii cu cursuri de- zi reacţîuneai — farsă într-un act! de Antologie- clasică ; A. P; Cehov . 22,30
păşească indicele de productivitate misele m ateriale pentru trecerea la şi serale. In. ajutorul constructori­ fon buca Ganaglale ;: 21,07' Gcneert de
a muncii cu- 1-5- Ta su tă şi s a dea ziua de muncă de 7 ore. Dacă strungul va iucra cu un lor au venit şi oamenii- muncii-. In Program de romanţe..
pînă la 17 octombrie;, ziua des­ an mai mult decît prevăd normele acest raion: ai, Moscovei m arile
chiderii congresului;, produse peste Pro.punînd continuarea creatoare tehnice, dacă anvelopele marilor unităţi industriale- care- vor patrona BULEI INE DE ŞIlK’. t i 7.00, te.OO,
plan în- valoare: de. 150- milioane a acestei întreceri-, care- astăzi- se autocam ioane vor parcurge 30.000
ruble bazează pe o, tehnică, mult mai- în a ­ de kilometri în plus faţă de planul viitoarele şcoli au luat iniţiativa estradă 23,10 „FestivaJhli muzlcai de 22,00;. 23,52 Cp)] .-gramul I ? 7,50. i L.OO,
intată,. pe o tehnologie- avansată, prevăzut, dacă garanţia pentru, ap a­ de a, începe. încă de pe acum acest
— Nu- este totul1 s ă treci an g a­ muncitorii sovietici îşi făuresc sin­ ratele de radio, televizoare, frigi­ patronaj. Fabrica de tricotaje nr. Îh Zagreb; 1961".. 20,00, 28;00 (programul 111.
jam entele pe hîrtie — îmi spunea guri condiţii: noi de lucru, care. vor dere-. şi ceasornice va. creşte, de 2 52' din Moscova (unde vor Face
un bătrîn m uncitor de la Fabrica apare înte-un viitor nu prea înde ani ş a..m.d. statul. v,a riştiga, pu­ la anul practică în producţie-o par­ v-V/27 Ox. A?7
„Triohgornaia M anufactura"; tre- p ărtat şi.- care se. vor m anifesta; ţind în, felul acesta să finanţeze te din elevii care vor învăţa la
bbie să l’e îndeplineşti, să şti! cum noi şantiere, noi fabrici ale- indus­ şcoala nr. 4 ce se construieşte pe - ilE IIIIS ifis E
să le îndeplineşti! M uncitorilor nu printre altele, şi prin ziua eter m un­ triei) uşoare, să: m ărească alocaţi­ strada Ceriomuşkin) îi ajută pe
le plac vorbele aruncate în vînt. că cea- mai scurtă, din lume. Tre­ ile bugetare pentru- cultură, ştiin ­ constructori să îndeplinească anga­ 16 IUL! F 19 6 1:
buie ţinut seama: totodată dfe uria­ ţă, învăţăm îrit etc; Acesta este jamentele luate; In orele ior libere D EV A : Contemporanul scrobitul; cunoscut, 2 LAI NA :• Nu vreau: să
Şi,, intr-adevăr* ori unde ai m er­ şele economii ce se vor realiza' în conţinutul plin de sem nificaţie al muncitorii' Fabricii; participă la Raţia K a fiu şa ; HUNEDOARA; In- mă în s o r; IţiifA : Ffescarii tî.f.r Ar­
ge, vezi oameni, eme caută; propun urma acestei iniţiative şi- dfe su r­ propunerilor m nncitoriiqr de- la „subotnice" lucrînd' alături' de cei tîlnire m întuneric ;¦ PET 1<0>ŞAN!; hipelag ; SEB'EŞ ; in- pragul iteifu-
noi raţionalizări, îm bunătăţesc pro plusul de bunuri! pe care le v a da Uzina „M anomriî-" din. capitala care montează blocurile prefabrica­ La ordin, să trăiţi'; D ragostea şi n i i ; ORĂŞTIE : Toată Lumea; mde,
cesu! de- producţie,. într-un cuvînt industria sovietică. Uniunii Sovietice' P-entru a>. lucra te, hiînd parte la instalarea reţelei pilotul secund'; Al.B’A IULIA r. (Jn cîn tă ş l d ăn seazr : B ă d ă ra n ii; HA­
— creează Brigăzile de muncă: co­ mai' bine, pentru a- stă p în î mai electrice în şcoli, amenajînd ate­ strigăt în stradă : in pragul furtu­ ŢEG : M îndrie; BRAD; 7 mirese
munistă de la Uzinele „Krasnîi Sprijinind! această1 iniţiativă, pes­ bine- tehnica trebuie să înveţi. In lierele şcolare şi spaţiile verzi din nii ;• S fM E R IA : M untele; APOL- pentru 7 fraţi ; LONEA : !!anui clin
B ogatîr" şi de la Uzina de rul te 200:000' dfe comsomoli'şti- din Uniunea Sovietică învaţă zeci- de jurul şcolii. DUL DE S U S : Portretul u n u i'n e - S p e s a r t;. TEHJŞ ; Cîntenil mărit».
Moscova şi-au luat angajam ente milioane- de oameni. Zeci de mili­
menţi nr. 1 diri Moscova au luat concrete pe care el le-au denumit oane de oameni se înarm ează cu Iniţiativa: aceasta;, care. a: dat " W V * V*^Vr
o iniţiativă preţioasă Este vorba ..Daruri’ pentru cel de-al XXII-lea cea mai paşnică arm ă din lum e — pînă acum rezultate foarte frumoa­
d’espre> participarea' Fiecărui m un­ Congres". Aproape fiecare din aces­ cunoştinţele. Pentru. eiv pentru cei se, începe să, fie aplicată atît în ATENŢIUNE
te daruri va fi înscris: în „Cartea car.e in anii viitori, se. v.or aşeza. în alte raioane din Moscova cît şi în
citor şi a fiecărei brigăzi la1 între­ bănci se- construiesc, duuw w ase a lte oraşe ale Uniunii Sovietice-, Azi este ultima, zii în care mai p u teţi' d ep u n e b u letin ele’ dv-
cerea pentru ridicarea productivită­ darurilor“ care va fi înm înată la şcoli, instituţii dfe: invâţăinînt me­ pentru concursul PRONOSPORT nr. 29 din 16 iulie 196!’.
ţii muncii, pentru îndeplinirea: pla­ 17 octombrie Congresului P.C U S. Iată doar cîteva fapte din uria-
nului pe 7 ore în 6 ore. In această m inunată carte, cu sute •şa întrecere care a cuprins ţara După sistemul descentralizat, buletinele se pot depune pură'
de. mii de autori, vor fi trecute rea­ sovietelor în: întîm pinarea celui de­ isîmbătă lă orele 24.
Cu cîţiv.a ani în urmă, în, nume­ lizările: participanţilor ia întrecere al XXIL-lea Congres ai P C .U S ,
roase uzine şi fabrici datorită unei din îulr ajz:i Uniune Sovietuă, Concursurile Pronosport oîeră participanţilor cîştiguri marU
organizări foarte bune a muncii, caro va; te—o*. m arile sarcini ale 'şî multiple. Deci nu pierdeţi prilejul obţinerii unor sau a mai-
Foarte interesantă este şi iniţia­ poporului: sovietic în drumul său multor premii.
colectivele; de muncitori, ingineri spre comunism;
Jucînd pe buletine colective şî de partîcipatîe. vă măriţii]
şansele de cîştig.