Page 56 - 1961-07
P. 56
DRVMÜL SOCIALISMULUI ' Nr. 2039
ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI Declaraţia comisiei administrative
a C. i. I . din Franţa
ULTIMELEŞTIRI- ULTIMELE ŞTIRI PA R IS 14 (A gerpres). ţii ale aţâţătorilor la război, sa
Clasa m uncitoare din Franţa spune în declaraţie, reprezintă o
Declaraţia comună mongolo-polonă Covlntarca Iii Paiiiiro fwBlaftl se pronunţă pentru încheierea permanentă primejdie pentru pa
Inpsrlaitciiul italian cît mai grabnică a Tratatului cea Europei şi a întregii lum i“.
U LA N B A T O R 14 (Agerpres). internaţionale cît şi în problemele te şi muncitoreşti din noiembrie de pace cu G erm ania şi pentru
reglem entarea problemei Berli In declaraţie se sub lin iază îrs
TASS transmite : dezvoltării continue a colaborării 1960, consideră ca o datorie a lor ROiMA 14 (Agerpres). — In de aceea, vor vota pentru rezo nului occidental. Această cerere continuare că „opoziţia pe cara
este exprim ată şi în declaraţia o manifestă ţările membre ala
La 13 iulie a fost semnată la largi dintre cele două state şi par dintre cele mai im portante să Iur Camera deputaţilor au luat luţia socialiştilor. comisiei adm inistrative a Con N.A.T.O. fa ţă de propunerile re-i
.Ulan Bator declaraţia comună tide. te pentru pace şi pentru coexis sfîrşit dezbaterile pe marginea Togliatti a criticat guvernul federaţiei Generale a Muncii zonabile care urm ăresc lichida
niongolo-polonă. tenţă paşnică a statelor, precum şi rezoluţiei de neîncredere în gu (C.G.T.), dată publicităţii la rea acestei situaţii primejdioase,
Sprijinind în întregime propu să întărească în permanenţă unita vern, prezentată de deputaţii pentru că nu a întreprins ac Paris. denotă tendinţe agresive îndrep
Declaraţia a fost semnată din nerile Uniunii Sovietice în proble tea lagărului socialist şi a mişcării Partidului socialist. O amplă ţiuni care să contribuie la re Subliniind că interesele păcii tate împotriva ţărilor socialiste“.
partea mongolă de L. Ţend, al ma dezarm ării generale şi totale, muncitoreşti internaţionale. cuvântare a rostit Palmiro To- reclamă reglem entarea cît mai
'doilea secretar al G.G. al P.P.R.M., se spune în declaraţie, cele două gliatti, secretarul general al începerea procesului de destin grabnică a acestor probleme pe Clasa muncitoare, se spune în
preşedinte ad-interim al Consiliu părţi subliniază importanţa iniţia D upă semnarea declaraţiei co dere a încordării internaţiona calea tratativelor, comisia ad declaraţie, trebuie să lupte pen
lui de Miniştri al R.P. Mongole, tivelor constructive care netezesc mune mongolo-polone şi a celorlal le. Asemenea acţiuni, a arătat m inistrativă a C.G.T. am inteşte tru ca glasul său să fie ascut-:
că revanşarzii germ ani, sub tat şi să ceară ca Franţa să p ar
iar din partea polonă de W . G o- calea spre dezarm area generală şi, te documente, pe stadionul central P.G. Italian, care a declarat că el, a.r face-oa poporul italian să conducerea unor foşti nazişti, ticipe la conferinţa cu privire la
continuă să înarmeze tot mai încheierea Tratatului de pace cu
ihulka, prim-secTetar al G.G. al în special; a proiectelor privitoa din Ulan Bator a avut loc un mi comuniştii şi-au exprimat neîn ou mai fie răspunzător pentru m ult G erm ania occidentală cu G erm ania şi la reglem entarea
^.M.U.P.,- şi de J. Cyrankiewicz, re la crearea unei zone denuclea- ting al prieteniei mongolo-polone, acţiunile acelor mari pUteri sprijinul ţărilor membre ale paşnică a problemei Berlinului
preşedintele Consiliului de M i- la care au participat 20.000 de crederea în actualul guvern din membre afle N.A.T.O. oare îm blocului N.A.T.O., inclusiv al occidental, să recunoască „de
îiiştri al R.P. Polone. rizate. piedică prin toate mijloacele şi guvernului francez. fa d o “ şi „de ju re “ Republica!
Cele două părţi constată că prin oameni. momentul formării sale şi că. aU hotărît să împiedice şi de „Actuala situaţie din Berlinul Democrată Germană, să stabi
A fost semnat, de asemenea, aloum înainte, lichidarea orică occidental, transform at într-un lească relaţii norm ale cu R.D.G.
acordul polono-mongol cu privire cipala prim ejdie pentru pace în ror forme de asuprire colonială centru de provocări şi rnaşina- şi să recunoască oficial şi ne
la acordarea de ajutor economic Europa o constituie militarismul şi de dominaţie imperialistă a- condiţionat frontiera Odbr-(
şi tehnic R. P. Mongole în anii vestj-german, care se restabileşte supra popoarelor. -------- - -------------- Neisse.
1961-1965. cu ajutorul statelor occidentale. -------- --------
In declaraţia comună se arată Cele două părţi, se subliniază
„Occidentul pierde bătălia fiotilia oferită i île la imi lia rulai laFiilinliI
în declaraţie, călăuzindu-se după oentru Africa“
că in cursul tratativelor s-a ma principiile şi spiritul D eclaraţiei ACCRA 14 (A gerpres). N.A.T.O. pentru uciderea a mii Cerem guvernului să se o- M O SC O V A 14 — Coresponden mului, regizorul Serghei Gherasi-
nifestat o deplină unitate de ve Consfătuirii de la Moscova a re „Occidentul pierde treptat dar şi mii de africani. După cum s-a bliige să obţină tratative inter- tul Agerpres transmite: mov, artist al poporului al
deri, atît în aprecierea situaţiei prezentanţilor partidelor comunis- sigur bătălia pentru Africa deşi constatat, în Congo integritatea naţionaile în problema Berlinu U.R.S.S., Tamara Makarova, ar
şi-a înfipt rădăcinile în Africa şi teritorială este sacrificată inte lui occidental şi o hotărîre care Joi seara delegaţia de cineaşti tistă a poporului a U.R.S.S., nu
=©«®»e în special în Africa neagră, de reselor financiare ale puterilor să permită evitarea unei noi romîni la cel de-al ll-le a Festi meroşi alţi artişti şi critici de artă
m ai bine dte 100 de an i“ , scrie ocicidentale; în A frica centrală înrăutăţiri a situaţiei. Cerem ca val cinematografic internaţional de
g e n e v a : L u c ră rile co n ferin ţei într-un articol de fond ziarul se menţine dominaţia nelim itată guvernul să ia în mod făţiş po la Moscova a oferit o recepţie •in sovietici şi străini. A fost de faţă
nigerian „Daily Experss“. cinstea participanţilor la Festival.
p e n tru Laos Occidentul este singur vinovat a albilor. ziţie împotriva oricăror măsuri Gh. Stoian, însărcinat cu afaceri
de această tragedie care evolu Z iarul critică cu asprime fă militare sau politice de intimi Printre oaspeţi se aflau Alexandr
GENEVA 14 (Agerpres). — Delegatul Tailandei, care a ează pe m ăsu ră ce puterile oc dare. Slavnov, directorul celui de-al ad-interim al R.P. Romîne le
TASS transm ite: In şedinţa din luat apoi cuvîntul, a propus să cidentale îşi dovedesc incapaci ţărnicia guvernului englez în ll-lea Festival internaţional al fil-
13 iulie a conferinţei pentru se înfiinţeze două comitete din tatea de a rezolva m arile pro problema cercetării situaţiei din Vorbitorul a arătat că în eco Moscova.
Uaos, Suan Tui, reprezentantul tre care unul să se ocupe de bleme ale Africii. Acuzînd Occi Africa de sud-vest. De fiecare nomia italiană predomină ma
R.D. Vietnam, a cerut din nou problema neutralităţii, iar celă dentul şi blocul agresiv N.A.T.O. dată cînd s-a ridicat la O.N.U. tele capital monopolist şi a Acord comercial cubano-chilian
participanţilor la conferinţă să lalt de p'roblema controlului. de dezlănţuirea unor evenimente problema actualei Republici Sud- subliniat importanţa luptei sin
înceapă în primul rînd elabo Dar, potrivit spuselor sale, con tragice într-o serie dte regiuni Africane, guvernul englez a re dicale a oamenilor muncii din HAVANA 14 (A gerpres). cord, subliniază ziarul, constă
rarea unei declaraţii comune cu ferinţa ar trebui să acorde a- ale continentului african, ziarul curs la subterfugii juridice. Ac Italia. In primele şase luni ale După cum anunţă presa, în în faptul că el va ajuta popoa
privire la neutralitatea haosu tenţie stabilirii atribuţiilor Go- scrie în contin u are: tuala lui poziţie faţă de A frica acestui an, au făcut grevă tre Cuba şi Chile a intervenit un rele Âmericii Latine să înţelea
lui. „Politica independenţei şi misiei internaţionale de supra In Angola sînt folosite armele de sud-vest contribuie şi mai 2.621.000 oameni ai muncii, acord comercial, potrivit căruia gă că pe calea unor relaţii co
neutralităţii haosului, a spus veghere şi control în Laos. m ult la. dem ascarea făţărniciei numărul zilelor de grevă fiind Cuba. va achiziţiona din Chile merciale largi pot să se uneas
el, a fost stabilită chiar de lao- Consecinţele puterilor occidentale. de 7.060.000. cupru, m aterial lemnos şi ce că şi să scape de sub tutela im
Şeful delegaţiei Indiei, Krish- reale, livrîndu-i în schimb zahăr. perialiştilor americani. Pentru
Îieni şi de aceea conferinţa tre- naM enon, a prezentat spre ..... ........... In agricultură se constată a- Comentînd semnarea acestui
examinare conferinţei un pro ceeaşi situaţie încordată, a de- acord, ziarul „Noticias de Hoy“ America Latină, scrie „Noticias
•uie să discute în primul rînd iect indian de „Declaraţie S „ajutorului. a slarat Togiiatti. Fac grevă scrie că el a d<at încă o lovitură
problema respectării acestei muncitorii agricoli, dijmaşii, a- Imperialismului american care de Hoy“, a sosit tim pul să pă
neutralităţi. Ea poate face acest participanţilor la conferinţă ea american acordat Iranului grioultorii. încearcă să izoleze Cuba de res
lucru fără să mai aştepte for tul lumii. Im portanţa acestui a- şească pe calea dezvoltării eco-
marea guvernului unităţii na răspuns la declaraţia de neu NEW YORK 14 (A gerpres). nual de pe urm a exploatărilor Considerăm că în lupta pen
ţionale, şi numirea delegaţiei Sub titlul „Clipa adevărului“ petrolifere, această ţară se află tru rezolvarea acestor probleme nomice proprii. Ea are posibili
liaotiene unice“. tralitate, pe care o va' face gu revista am ericană „The N ation“ în pragul falimentului. de muncă şi economice, trebuie
publică un articol în care face să se obţină unitatea forţelor tăţi nelimitate pentru aceasta.
HANOI 14 (A g erp res). vernul haosului“ , o analiză a „ajutorului m ilitar“ Datorită „ajutorului militar democratice şi colaborarea cu
După cum anunţă Agenţia acordat de Statele U nite Ira n u generos“ acordat de S.U.A. I'ra-1 =«a® e;
Vietnameză de Inform aţii, în ca •Ar lui şi a consecinţelor pe care le nului, relevă revista, în această eatolicii care năzuiesc spre o
dru! unei conferinţe de presă ca are asupra situaţiei din această ţară există o arm ată de 200.000 S c ă d e r e a prestigiului S- U. A.
re a avut Ioc la Hanoi s-a dat naţională, se spune In mesaj, ţară. adevărată înnoire economică şl în străinătate
citire textului unui mesaj adre sînt în total dezacord cu sarci „In Iran, arată revista, situ a de oameni, care consum ă 40 la
nile ei nobile şi cu acordurile ţia este proastă. In ciuda unui socială. Cercurile guvernante din Statele „Asia : prestigiul S.U.A. alu
de la Geneva. Aceste hotărîrî venit de 300 m ilioane dolari a- sută din bugetul naţional, pre Unite sînt îngrijorate, şi pe drept necă pe o suprafaţă înclinată.
permit Statelor Unite să-şi in cuvînt, de scăderea prestigiului
tensifice amestecul şi pregătirile cum şi numeroase forţe poliţie S.U.A. în străinătate, unde, ca ur Tokio — In ultimele patru
mare a politicii S.U.A., duse du luni, prestigiul S.U.A. în Asia a
neşti. pă vechile canoane impuse de de scăzut simţitor. In prezent el se
functul secretar de stat Dulles, nu află la punctul cel mai de jos din
sat la 12 iunie de m in istru l A- militare în Vietnamul de sud, iar Grecia a fost înhămată Sa „Piaţa comunăîî numai în rîndul maselor populare perioada de după încheierea celui
facerilor Externe al R. D. Viet adm inistraţiei lui Ngo DinJt ci şi in rîndul reprezentanţilor cer de-al doilea război mondial.
nam preşedinţilor conferinţei de curilor oficiale, se manifestă ne
la Geneva d ir 1954 p en tru l u Diem să reprime cu cruzime încredere sporită faţă de Statele Evenim entele din Laos şi din
Unite. Cuba au pătat reputaţia Âmericii“.
populaţia sudvietnam eză şi să
Abordînd această ternă, revista Dintr-o corespondenţă din Oslo;
do chiria. In mesaj, în care se saboteze acordurile de la Ge ATENA 14 (Agerpres). — comerţul qu.,,,piaţa comună“ şi Greciei. In vederea controlului „United States News and W orld revista extrage declaraţia reprezen
spune că principala cauză a ac neva. Report“ din New York scrie cu tantului Danemarcei la sesiunea
îngrijorare: „înalţii reprezentanţi Consiliului N.A.T.O. : „Kennedy;
tualei încordări din Vietnamul Ramificarea Vietnamului, care TASS transmite : Presa a pu să reducă corespunzător legătu asupra înfăptuirii acordului, va ai guvernului Kennedy îşi petrec a spus el, nu a îndreptăţit aşteptă
treb u ia să fie re a liz a tă prin ţi blicat textul integral al acordu rile economice ou celelalte ţări. fi înfiinţat un consiliu special. vremea în călătorii neîntrerupte, rile. Credeam za el va propune o
dc sud o constituie am estecul lui privitor la aderarea Gre Acordul deschide larg porţile străduindu-se să ridice perstigiul politică nouă şi program e noi. D ar
b.L.A , şi politica ngodinhdie- nerea de alegeri la 20 iulie 1966 ciei la blocul economic vest- Numai după 22 de ani, după Greciei pentru expansiunea e- Statelor Unite, care a scăzut în mod se pare că el se străduieşte să re
se spune în m esaj, re-a fost încă euriopean — aşa-mumita „pia ce va îndeplini aceste prevederi comomică a capitalului ţărilor simţitor în cea mai mare parte a zolve problemele vechi prin meto
m istă de teroare şi represiuni, se înfăptuită din cauza politicii a- ţă comună“ — semnat zilele Grecia va putea ridica proble participante la „piaţa comună“. lumii“. de învechite“.
atrage atenţia asupra faptului mericareo-regodinlidiemiste de sa acestea la Atena. ma admiterii ei în „piaţa co El prevede desfiinţarea treptată
m ună“, ca membru cu drep de către Grecia a taxelor de Pentru a arăta care este atitu D intr-o altă corespondenţă din
cî! recent Com isia in tern aţio n ală botare a acordurilor de la Ge O primă analiză a acordului turi depline. Pînă atunci, ea dinea ţărilor străine faţă de S.U.A., Paris, ziarul subliniază că „nu
de supraveghere şi control a a- revista foloseşte cîteva citate din mai este cu putinţă revenirea la
doptat cu m ajoritate de voturi neva. materialele corespondenţilor săi din imagine» roză creată de Kennedy
h etăriri care sînt în contradic M inistrul Afacerilor Externe al străinătate în care aceştia subli anterior despre America“ .
ţie cu acordurile de la Geneva R. D. Vietnam cere în m esaj ca atestă că aderarea Greciei la va avea drepturi limitate ca import atît pentru produsele niază tocmai scăderea prestigiu Ziarul subliniază din corespon
acest bloc este în dezavantajul denţele d,‘n ţările Âmericii Lati
şi creează o primejdie pentru preşedinţii conferinţei de la Ge ei şi comportă condiţii grele ţară care face parte din aşa- industriale cît şi pentru cele lui S.U.A. : ne că „diplom aţii din America La
neva să pună capăt amestecului pentru ea. numita asociăţie cu ţările „pie agricole. După cum remarcă tină îşi mavifesţă atît în mod pu
menţinerea păcii în Îndochina şi S. U.A. în Vietnamul de sud, pre ţei comune,“.’ ziarele, economia slabă a Gre întreaga răspundere asumată, blic cit şi confidenţial neîncrede
Asia de sud-est. Prin aceste ho cum şi terorii şi persecuţiilor la Prin acest acord, Grecia în- ciei, care îşi duce existenţa da voi face tot ceea ce îmi va sta rea crescîndă faţă de capacitatea
tărîri se permite sporirea perso care recurg autorităţile lui Ngo oheie o alianţă vamală pe timp Pe viitor,c-potrivit acordului, torită taxelor vamale mari, nu în puteri pentru a îndeplini mi Statelor Unite de a acţiona rezo
nalului m ilitar al grupului de de 22 de ani cu ţările partici Grecia nu are dreptul să fadă va putea să concureze fără a- siunea încredinţată de Partidul nabil...“ şi că locuitorii din Am e
Dinh Diem, şi să recom ande Co pante la „piaţa comună“, peri comerţ cu ţările socialiste decît oeiste taxe vamale cu produsele Comunist şi poporul sovietic. rica Latină ,se. îndoiesc în mod
consilieri americani, precum şi a oadă în decursul căreia ea tre du’ asentimentul ţărilor partici ţărilor participante la „piaţa serios de înţelepciunea şi( compe
ajutorului m ilitar şi introduce misiei internaţionale de supra pante la „piaţa comună“. — Sînt fericit, oare, pentru tenţa guvernului american“.
veghere şi control, să anuleze că plec în zborul cosmic ? Fi
rea de noi m ateriale m ilitare în reşte că sînt fericit. E ştiut, Din Canada, corespondenţii re
Vietnam ul de sud. doar, că întotdeauna participa vistei scriu : „există o anumită ne
rea la noile descoperiri a con încredere în competenţa S.U.A. în
Hofărîrile, menţionate mai sus, fără întîrziere hofărîrile ei ero buie să desfiinţeze taxele res Acestea din urmă capătă comună", dezvoltate din punct stituit pentru oameni o fericire problemele mondiale“.
trictive de import, să lărgească dreptul de a controla economia de vedere economic.. supremă.
ale majorităţii din comisia inter- nate. Sub titlul : „Africa : prieteni pu
Priveam pe deasupra micro ţini şi adversari m ulţi“ , revista
DRUMUL dădea naştere unor cuvinte Intr-io luptă nemaiîntîlnită cu fonului şi, în timp ce vorbeam, citează o corespondenţă din Johan-
neobişnuite pe care nu le mai' natura — puteam visa, oare, la zăream chipurile concentrate nesburg, în care se spune : pentru
(Urmare din ziarul de !uri Gagarin monautul în cabină, să fie con întrebuinţasem niciodată în via mai mult ? ale dascălilor şi ale prietenilor acei conducători ai Africii negre
ţ-,Drum ul socialismului“ nr. 2038) trolată pentru ultima oară func ţa de toate zilele. m ei: Proiectantul-Şef, Teoreti ale căror relaţii cu America se în
pilot-cosmonaut al U.R.S.S. ţionarea instalaţiilor şi-apoi să Era o linişte deplină. Doar cianul Cosmonauticii, Nikolai răutăţesc continuu, ultimele^ eve
A venit un autobuz special. Erou al Uniunii Sovietice se dea semnalul de plecare. — Dragi prieteni, apropiaţi banda magnetofonului fişîia ca Pelrovici Kamanin, bunul Ev nimente confirmă încă o dată con
.Am luat loc într-un „fotoliu şi necunoscuţi, dragi compa un vîntuleţ ce leagănă în va ghenii Anatolievici, Cosmonau vingerea anterioară că : ;,Hruşciov
cosmic“, care semăna cu foto aflau şi membrii Comisiei de M-am apropiat de Preşedin trioţi, oameni ai tuturor ţărilor luri firele de iarbă. tul nr. 2... are dreptate, iar Kennedy nu are
liul comod, din cabina navei Stat care dirija ruta primului tele Comisiei de Stal — unul şi continentelor. Peste cîteva
cosmice. In costumul special zbor cosmic, conducătorii cos- dintre cei mai cunoscuţi condu clipe puternica navă cosmică — Dar în afară de aceasta — Doresc să închin primul dreptate“ .
există instalaţii pentru ventila modromului şi a semnalului de cători ai industriei noastre — mă va duce în spaţiile îndepăr m-am gîndit la răspunderea meu zbor cosmic, oamenilor co In corespondenţa din Roma se
ţie care funcţionează cu ener start, savanţi, constructori re şi i-am raportat: tate ale Universului. Ce vă pol uriaşă pe care mi-am asumat-o. munismului, societăţii în care
gie electrică şi oxigen. Instala numiţi, prietenul meu nedes spune în aceste minute dinain Să înfăptuieşti primul, visul intră deja poporul nostru şi în subliniază: „încrederea în capaci
ţia de ventilaţie era cuplată la părţit — Cosmonautul nr. 2, — — Aviatorul Gagarin este tea startului ? întreaga mea multor generaţii de oameni, să care, sînt ferm convins, vor
sursa de alimentare a autobu şi alţi tovarăşi cosmonauţi. To gata pentru primul zbor pe viaţă mi se pare acum o clipă deschizi, primul, drumul ome îriira toţi oamenii de pe Pă tatea Statelor Unite de a acţiona
zului. Totul funcţiona normal. tul strălucea în azurul dimi nava cosmică „Vostok“ ! minunată... nirii spre Cosmos... Numiţi o mânt.
neţii. altă sarcină mai grea şi mai rezonabil a fost zdruncinată de
Autobuzul mergea cu viteză — Drum b u n ! Iţi dorini suc Am făcut o pauză, adururi- complicată decît cea care apasă 'Am observat că Proiectantul-
pe şosea. încă de departe am —• Ce soare splendid! — am ces/ — mi-a răspuns el şi mi-a clu-mi gîndurile. întreaga mea asupra mea. Această răspunde Şef îşi priveşte pe furiş ceasul. evenimentele în legătură cu Cuba .
zărit corpul argintiii etanşat al exclamat eu. strîns cu putere mîna. Vorba îi viaţă se perinda prin faţa ochi re apasă nu numai asupra unui Trebuia să fiu mai scurt.
rachetei, înzestrat cu şase mo era domoală, dar veselă şi pli lor. Mă vedeam băieţaş desculţ, singur om, asupra cîtorva zeci — ==&==—
toare însumând 20 milioane cai Mi-am amintit de primul zbor nă de căldură, la fel ca a tată ajutând ciobanilor să ducă la de oameni sau a unui colectiv. — Pînă la start au mai ră
putere. Cu eît ne apropiam de la Polul Nord, de dealurile a- lui meu. păscut turma colhozului... Şco Aceasta este răspunderea în mas puţine minute, — am spus PE SCURT
l&cul startului, ou atît racheta coperite de zăpada roză, care lar, cînd am scris primul cu- tregului popor sovietic, întregii eu. Dragi prieteni, vă spun td
părea tot mai înaltă, ca şi cum se perindau pe sub avion, de Am privit nava cu care tre vî'nt — Lenin... Ucenic, tnode- omeniri de azi şi de mîine. Iar revedere, aşa cum îşi spun oa TOKIO. La 13 iulie, Federaţia
tir fi crescut în dimensiuni. Se- pămîntul punctat cu lacuri al buia să plec peste cîteva minu lînd primul bulgăre de argilă... dacă, cu toate acestea, sînt ho- menii cînd pleacă la drum lung. jap o n eză a m uncitorilor (lire
¦rţrâna cu un far gigantic, în băstrii, de marea rece, care iz te într-o cursă fără precedent. Student, lucrîiid asupra proiec tărit să plec în acest zbor, <â 'Cum n-aş vrea să vă îmbră transporturile auto, care grupea
bîrful căruia seînteia prima rază bea furioasă în stîncile de gra Era frumoasă, mai frumoasă tului de diplomă... Aviator, stră- fac fiindcă sînt comunist, pen ză 25.000 de membri, a declarat
ae soare. nit. decît locomotiva, vaporul, a- juind graniţele de stat ale tru că ăm în urma mea pilde ţişez pe toţi, cunoscuţi şi necu o nouă grevă în sprijinul reven
vionul, palatele şi podurile, toa ţării... de eroism fără seamăn ale com dicărilor cu privire la acordarea
Timpul era prielnic zborului. — Ce frumuseţe! — excla te luate la un loc. Mă gîndeam patrioţilor mei — oamenii so noscuţi, îndepărtaţi şi apro de ajutoare în legătură cu scum
@r erul era curat şi doar în de masem fără să vreau. ta faptul că această frumuseţe — Tot ceea ce am trăit şi am vietici. pirea costului vieţii. Ire 24 do
părtare se zăreau ca nişte măr va rămîne veşnică pentru oa făcut pînă acum, am trăit şi piaţi ! ore s-au alăturai grevei sindi-
găritare cîţiva nori Cirus. — Nu-ţi distrage atenţia de menii tuturor ţărilor. In faţa am făcut pentru această clipă, Ş:i parcă vedeam cum se ri
la aparate, — mi-a spus atunci mea se afla o minunăţie nu nu — am spus eu, exprimînd cele dică in faţa mea Ceapaev şi Ci- Cînd mă aflam deja pe plat -catele şoferilor de taxi din pre
— Un milion de kilometri cu severitate comandantul for mai a tehnicii, dar şi a ariei. gîndite din ziua cînd mi s-a kalov, Pokrîşkin şi Kantaria, fecturile Saitam a, Kangawa,
înălţime,' un milion de kilome- maţiei. sp u s: „Tu vei zbura primul“. Kurceatov şi Gaganov, Tursun- forma de fier, înainte de ă in
m vizibilitate, — aud pe cine înainte de a urca cu liftul in kulov şi Mamai... Ei, dar nu Aiti, Tokio etc.
ma spunînd. După felul oum Toate acestea se întimplase- cabina navei, am făcut o decla — Singuri vă daţi seama eît numai ei, ci toţi oamenii sovie tra în cabină, luîndu-mi rămas ANKARA. Agenţij France
borbea, îmi dădeam seama că ră de mult, dar iată că-mi vine raţie pentru presă şi radio. M-a de greu îmi este acum să-mi tici şi-au tras şi îşi trag for
este un aviator. In minte şi altceva — emoţiile cuprins un entuziasm neînchi pun în ordine tot ceea ce simt, ţele dintr-un izvor adine şi cu bun de la prietenii rămaşi pe Fresse transm ite rezultatele o-
cu emoţiile, dar treaba înainte puit. Cu întreaga mea fiinţă acum, cînd e aproape ceasul în rat — din învăţătura lui Lenin.
La locul startului i-am zărit de toate... savuram muzica naturii: foşne cercărilor, pentru care m-am 'Am sorbit cu sete din acest iz Pământ, am ridicat în semn de ficiale ale referendumului care a
pe Teoreticianul Cosmonauticii tul lin al ierbii alterna cu vî- pregătit cu pasiune atîta vre vor şi noi, cosmonauţii, întrea avut loc duminică 9 iulie în Tur
'Şi pe Proiectantul-Şef. Pentru Nerăbdarea creştea. Oamenii jîitul viatului care era absorbit me. E puţin probabil că voi pu ga noastră generaţie tînără, e- salut ambele miini şi am so us: cia în legătură cu noua consti
ei era cea mai grea zi. Ca deo- îşi consultau cronométrele. In- de vuietul valurilor ce se iz tea exprima desluşit sentimen ducată de partidul leninist al tu ţie a ţării pentru 65 de p ro
ţlcei, stăteau alături. Feţele lor sfîrşit s-a dat raportul că ra besc de ţărm în timpul unei tele pe care le-am încercat in comuniştilor. — Pe curînd! vincii din to talul de 67. P otri
expresive erau scăldate în între cheta cu nava cosmică este furtuni. Această muzică ce se momentul cînd mi s-a propus vit acesior date 6.121.638 dc per
girile în razele soarelui. Aici se gata pentru zborul cosmic. născuse în sufletul meu, expri să înfăpuiesc primul zbor cos Pentru o clipă am căzut pe (Va urma) soane au votai în favoarea con
Urma doar să fie aşezat cos ma întreaga gamă 'de emoţii, mic din istorie. Bucurie ? Nu, gînduri, apoi m-am recules şi stituţiei propuse, iar 4.026.060
aceasta n it era numai bucurie. am continuat:
Mândrie. ? Nu, aceasta nu era îm potrivă. Din to ta lu 1 da
numai mindrie. Am încercat o — Ştiu că îmi voi încorda 12.473.693 persoane în sc ri” pe
mare fericire. Să fii singur în voinţa pentru a îndeplini cit
Cosmos, să intri de unul singur mai bine misiunea ce mi-a fost listele. electorale, au votat
încredinţată. Fiind conştient de 10.073.197, adică 80 la sută.
Redacţia şi adm inistraţia ziarului: Deva sttr. 6 M artie nr. 9. Telefon: 188; 1 8 9 ; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii G enerale P.T.T.R. nr. 263,320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul „6 August“ — Petroşani
