Page 57 - 1961-07

< ô 'v
A n a l K ill. M r. 2 0 4 0
Nici o zi pierdută, nici un bob risipit!
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 < x x > 0 0 0 0 0 0 0 0 < x > 0 0 0 0 c .0 < x > 0 0 0 0 < x > 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 < . OOOOOOOOOOOOOOOCx.xxXKXXH'i > 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 .
Ritm m ai intens
recoltării păioaseior
In regiunea noastră cerealele pa­
lpase ocupă o suprafaţă de peste
75.000 ha. Cele mal mari suprafeţe
"de grîu, orz şl secară, se găsesc
în raioanele Sebeş, Alba şi O răş­
tie. Peste tot, lanurile sînt bogate
şi promit o producţie mare la hec­
tar. In ultimul timp cerealele pă-
ioase din aproape toate raioanele
au intrat în faza de coacere depli­
nă, prezentînd pericol de scutura­
re. Pentru a evita pierderile prin
scuturarea boabelor, e necesar în
primul rînd ca viteza zilnică de
lucru să crească în aşa m ăsură, în-
cît recoltarea păioaseior să se ter­
mine în cel mai scurt timp. Acest
lucru se poate realiza în toate uni­
tăţile agricole socialiste dacă la'
recoltat sînt mobilizate toate for-
ţele de muncă. Alături de seceră-
torlle-legătorl şi combinele S.M.T.5
urilor, la seceratul păioaseior tre­
buie să se lucreze şi manual.
Din situaţia operativă transm isă
secţiei agricole regionale reiese că
în multe locuri campaniei agricole
de vară nu i s-a acordat atenţia
cuvenită. Acest lucru a făcut ca
în momentul de faţă procentul re­
coltării • păioaseior să fie nesatisfă­ dea seama că grîul se scutură, di-
cător. Orzul, spre exemplu nu a
fost recoltat decît în proporţie de
55 la sută. In afara raionului Brad,
unde s-a recoltat în întregime or­
zul, în nici un alt raion, această
plantă nu a fost recoltată în între­
gime. Cele mai slabe rezultate la
recoltarea orzului se înregistrează
în raionul Alba, şi în unităţile
agricole existente pe raza oraşului
regional Hunedoara.
In raionul Alba, de pildă, din
cele 376 ha. cultivate cu orz, nu
au fost recoltate decît 125 ha.
Chiar şi în raioanele lila şi Orăş-
tle — în care stadiul de recoltare
a orzului se prezintă mai avansat
— nu s-a făcut totul pentru strîn-
gerea lui la timp. In aceste raioa­
ne, orzul este copt în întregime.
Pentru recoltarea lui este însă ne­
cesară intensificarea muncii
In urmă cu cîteva zile, în unită­
ţile agricole socialiste din regiune
s-a început şi recoltatul griului.
Producţia este de asemenea bună.
Rezultate mulţumitoare la recolta­
tul griului obţin mal ales unităţile
agricole socialiste din raioanele
Ilia şi Orăştie. In aceste raioane,
i organele de partid şi de stat, cît
şi cadrele tehnice agricole au în ­
Colectiviştii din Răhău au !o st printre primii din raionul Sebeş\
1jl care au început recoltatul cereale lor păioase. Toi printre prim ii s-au]
!1 dovedii a fl şi la pregătirea terenu lui ce va fl însămînţat cu culturi}
li furajere.
IN FO TO : tractoristul Gheorghe Bena de la S.M.T. din M’-rcu-i
rea, executînd arături de vară pe terenurile colectiviştilor din Rahău,\
eliberate de culturi.
La fabrica de ciorapi şi tricotaje
Aportul inovatorilor„Sebeşul“ din Sebeş, un aport deo- pot aminti „Automatizarea pornirii 102,4 la sută. Depăşiri im portante
jsebit la îm bunătăţirea calităţii pro­
duselor îl aduce şi colectivul de
^novatori. Aşa de exemplu, în acest
bcop, în primul semestru din acest
an, au fost aplicate în producţie maistrul Petru Munteanu s-au re­
6 inovaţii.
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢIMA!
Duminică 16 iulie 1961 4 pagini 20 bani
I535235ZZ332)
M a i e m l ^ e L o p ^ e S a s e te e ip lş
Colectiviştii din Sîntandrei au recoltat. Rezultatul muncii lor este
drumat competent munca colecti­ cultivat din toam nă grîu pe mai cît se poate .de bun. In numai cî­ xx>ooo< ¦> ooo< x <
viştilor şl i-au sprijinit în organi­ bine de 260 ha. Cu cîteva zile în teva zile s-a strîns recolta de pe
zarea lucrului. In felul acesta ei urmă, dacă nu tot, cea mai mare circa 75 ha. Dar, cifra amintită de­ Brigada de montorl condu­ Constructorilor,
au reuşit să recolteze mai m ult de parte din grîu s-a copt. In scopul monstrează că la G.A.C. din Sînt­
jum ătate din suprafaţa cultivată recoltării lui, este adevărat că s-au andrei se munceşte totuşi defectuos să de tov. loati Ilea de la
cu grîu. Mai mult chiar, nume­ luat unele măsuri. Au fost aduse la strînsul recoltei. Spunem acea­
roase gospodării colective au şt de la S.M.T. din Orăştie două com­ sta pentru că media zilnică de re­ şantierul nr. 2 al I.C.S. Hu­
term inat recoltatul griului şl, avînd bine, alături de care 20 de cosaşi
ariile pregătite din timp, ău înce­ muncesc din zori şi pînă seara Ia coltare nu depăşeşte 18 ha. nedoara lucrează la monta- - m ateriale de buna calitate
put trelerişul.
rea şinei de rulare a halei de o
In ritm nesatisfăcător se desfă­
şoară secerişul în raioanele Alba, sîrm ă şi benzi a noului la- L
H aţeg şi Hunedoara. In oraşul
Hunedoara în care grîul este minor. In luna trecută a cîş- ~ Colectivul de muncitori şi maiş­ devenind fiecare în parte contro­
cultivat pe 13.316 ha. nu au fost tri de la sectorul de cărăm izi şi lorul de calitate al operaţiunilor
recoltate decît 3.500 ha. De aseme­ Sîrat necesare măsuri urgente.! tlgat titlul de brigadă frun­ ţiglă Sîntimbru a întreprinderii de efectuate, sub îndrumarea perma­
nea, gospodăriile agricole colective industrie locală „H oria“ din Alba nentă a maiştrilor. Introducerea
de pe raza oraşului Hunedoara nu taşă pe şantier, depăşindu-şi Iulia, muncind cu mult elan şi-a micii m ecanizări a contribuit şi ea
au strîns recolta de grîu decît în îndeplinit sarcinile de plan pe pri­ la creşterea productivităţii muncii
proporţie de 25 la sută. La G.A.C. din Miercurea recol­ tora. De obicei, se intră cu combi­ norma cu circa 40 la sulă. mul semestru al acestui an reall- şi îmbunătăţirea calităţii produse­
tatul cerealelor păloase de desfă­ nă în lan numai în jurul orei 9,30, zînd o depăşire de 5,11 la sută la lor. Astfel, la cuptorul nr. 1, unda
Proporţia foarte scăzută la recol­ şoară încă anevoios. Din cele 330 iar dacă una din combine se de­ IN FOTO: brigada ^ valoarea producţiei globale şi 3e transportul cărămizilor şi a ţigle­
tatul griului în raionul Alba se ex­ ha, însăm înţate cu grîu au fost fectează, selelalte două, în loc să 3,47 la sută la producţia marfă. lor crude şi arse se efectua cu aju ­
plică şi prin faptul că aici orga­ recoltate pînă în ziua de 14 iulie oontinue recoltatul, aşteaptă pînă OOOOOOOOOOOeeooOOOOOOOOO Au pornit astfel de aici spre torul vagojieţilor, s-a introdus o
nele de partid şl de stat, cît şi doar 80 ha. cu toate că în ajuto­ ce aceea cu pricina este pusă în şantierele de construcţii cantităţi
cadrele tehnice agricole nu au în ­ rul colectiviştilor au fost aduse şl funcţiune. Se împarf avansuri sporite de cărămidă şi ţiglă. bandă transportoare. In felul aces­
drumat în suficientă m ăsură pe co­ 3 combine de la S.M.T.
lectivişti să secere grîul şl manual. Avînd în vedere faptul că pe m a­ La G. A. Q. Bobîina din raionul Dar în cadrul sectorului în cen­ ta s-a reuşit să se facă o încărcata
Din această cauză colectiviştii aş­ Rămînerea în urmă se datoreşte joritatea tarlalelor grîul este copt, Orăştie s-au împărţit pînă acum două trul atenţiei întregului colectiv a ritmică a cuptorului, Iar numâ*rul
teaptă mereu combinele fără să-şi faptului că tovarăşii din conduce­ că timpul călduros care se m enţi­ avansuri băneşti. Pentru fiecare zi- stat şi problema îm bunătăţirii cali­
rea gospodăriei colective nu s-au ne permite începerea lucrului dis- muncă, au revenit cîte 7 lei. tăţii produselor. încă de la începu­ cărămizilor sparte să se reducă
minuînd producţia. preocupat în suficientă m ăsură de de-dimineaţă, conducerea ‘ gospodă­ tul anului, organizaţia de partid
mobilizarea tuturor forţelor exis­ După recoltarea orzului de pe cele preocupîndu-se de îm bunătăţirea aproape complect.
Sarcina tuturor lucrătorilor din tente aici, iar recoltatul a început riei colective şi organizaţia de par­ 23 hectare, consiliul de conducere al calităţii produselor, a pus în dis­
agricultură este de a-şl înzeci efor­ tîrziu (num ai în ziua de 11 iu­ gospodăriei colective a hotărît îm­ cuţia colectivului această proble­ Toate acestda au făcut ca la
turile pentru strîngerea la timp şi lie a.c.). tid de aici va trebui să ia cele părţirea primului avans în natură. mă. In urma discuţiilor purtate au producţia realizată în acest an fa5
Din cele 58.900 kg. orz obţinute, 40 fost făcute o serie de propuneri de brica să nu albă nici o reclamaţi«
fără pierdere a recoltei. „Nici-o zl Nici mecanizatorii care lucrează mai eficiente m ăsuri pfentru că la sută, adică 23.560 kg. orz, au fost îmbunătăţirea calităţii produselor din partea constructorilor în pri­
•împărţite colectiviştilor după zlleie- fabricii. Trecînd la aplicarea în vinţa calităţii cărăm izii şi a ţiglei.;
pierdută, nici un bob risipit" tre­ cu combinele nu folosesc la maxi­ toate forţele existente în Miercu­ muncă efectuate. viaţă a acestor propuneri s-au pu­
mum capacitatea de lucru a aces­ tut vedea posibilităţile mari de care Dar în scopul îmbunătăţirii cali­
buie să fie lozinca care să-i însu­ rea să fie folosite din plin la se­ Printre colectiviştii cu cele mai mul­ dispune sectorul în această direc­ tăţii produselor fabricii din Sîntim ­
te zile-muncă se numără şi Biriş @on- ţie. bru, aici sînt puse în aplicare noi
fleţească zi de zi în muncă. Strîri- ceratul griului. stantin, Florinca Nicolae, Iancu Gheor­ măsuri tehnico-organizatorice.
ghe şi alţii. In urma împărţirii avan­ Pentru obţinerea unei producţii
gerea recoltei este în prezent cea Fruntaşul aaaaa sului ei au primit 245 kg. şi respec­ de calitate s-a acordat o atenţie Meritul succeselor obţinute revine
tiv 153 şi 182 kg. orz. deosebită reparaţiilor efectuate la întregului colectiv care a avut în
mai im portantă sarcină şi ea tre ­ utilajele pentru produsele crude. fruntea luptei pentru îm bunătăţirea
După prima cursă, în mare măsură viaţa sei şi patina. Am în­ De asemenea, s-a organizat un ri­ continuă a calităţii produselor, co­
buie să stea acum în centrul acti­ unei maşini. tins-o puţin, le-a răs­ guros control pe fazele de fabri­ muniştii.
combina, oprindu-şi puns combainerul ne- caţie, începînd cu amestecul m ate­
vităţii tuturor organelor şi organi­ — E fruntaşul întoreîndu-şi privirea Rezultatele obţinute de muncito­
rabatorul, s-a oprit şi S.M.T.-ului din 0- de la masa combinei. riei prime şi pînă la finisarea şi
zaţiilor de partid. răştie. Face parte din rii sectorului Sîntimbru, dovedesc
ea. In timp ce de pe brigada a şasea, că­ — Ţi-am spus eu expedierea produselor. La aceasta că ei se străduiesc să vină în aju ­
reia l s-a înmînat, nu tovarăşe preşşdinte ?
platforma înclinată, de mult, steagul de E numai ochi. şi u- G a t a p e n tru n o u l au fost antrenaţi toţi muncitorii, torul constructorilor, pentru ca
fruntaşă în campania rechi.
se descărcaţi sacii de primăvară. a n ş c o la r aceştia să realizeze locuinţe de bm
—î- E îndrăgostii; nă calitate.
plini, tînărul com- Intre timp combi­ de-abinelea tînărul... Gu toate că ecoul glasurilor şco­
na s-a oprit Iarăşi larilor nu s-a stins încă pe cori­ R. AMHAt
bainer Ion Gaşpar, a din mers. Luînd-o pe — Al dreptate. B doare, mulţi directori, sprijiniţi de
urmele lăsate de roţi­ îndrăgostit de mese­ organele locale, mobllizînd comite­
început să-şi verifice le solide ale combinei rie. Num ai un astfel tele de părinţi, au reuşit să ter­
în pămîntul reavăn, de om poate să albă mine lucrările de reparaţii la lo­
combina. Apoi; a In­ cei doi comunişti au atîta grijă de maşina calurile de şcoli.
pornit spre locul un­ lui.
trat din nou în ma­ de acesta staţiona. In acest fel unităţile şcolare sînt
Nu au ajuns bine şl ...Tînărul Ion Gaş­ ’de pe acum gata să prim ească noul
rea aurie a gospodă­ combainerul Ion Gaş­ par, mecanizator an ş c o la r; elevilor le sînt asigu­
par săltlnd în şea­ fruntaş la S.M.T. 0 -
Situaţia recoltării griului riei colective din Bo- ua tractorului a por­ răştle, cunoaşte bina rate toate condiţiile pentru învă­
la 13 iulie nit din nou. că numai fiind atent, ţătură.
bîlna. ascultînd continuu
— S-a întîmplat pulsul noii maşini bb- ) In această situaţie se găsesc
— E în rodaj com­ ceva ? servind flecare dlspo- l şcoala de 7 ani din Orăştie, direc­
zitiv al combinei, poa- > tor Elena Titlon, profesoară frun­
bina. Trebuie s-o ve­ — Nimic grav. te merge mereu ina- y taşă, şcoala din Şibot, şcoala din Siderurgişti fruntaşi
Cioara, şcoala medie din Cugir, în lupta pentru calitate
Hia 59% rifice continuu, l-a Putea fl însă dacă nu Irite, poate să recolte­ director Victor Cocean şi altele
Orăşfie 53,6% Ele sînt gata pentru noul an de
spus brigadierul observam la timp. ze şi mult, şi bine. învăţăm în t
T.’ HORI A
Gheorghe Bardan S-a slăbit banda me- M. R.
preşedintelui Gh. Or-
mindeanu care, apro-
Deva 39/7%) plindu-se, voia parcă
Sebe? 35,2% să întrebe ce s-a în-
Alba 26,3%
tîmplat.
— Zici că-l în ro­
daj? Trebuie să fie
Huned. 25% bun mecanizator dacă
Haţeg 9,1%
l s-a dat pe mină o
maşină nouă. Doar,
de felul în care se
’ Brad 2,5%, face rodajul depinde
C u eforturi susfinute
In întrecerea socialistă pe profesii ză la pregătirea şarjelor de fontă etc.
organizată la secţia turnătorie a uzi­ Exemplul brigăzii de tineret condusă ŞTEFAN RAHOTA, prim-topitor TEODOR MANOLACHE, prim-
nei „Victoria" Gălan, în cursul semes­ de Marin Budu este urmat de toate la Oţelăria electrică a C.S. Hune­ topitor la furnalul nr. 3 al G. S.
trului I a.c., s-au obţinut importante celelalte brigăzi. Aşa au ajuns în doara. In luna trecută a redus re­ Hunedoara. Echipa condusă de el
realizări. rîndurile fruntaşilor şi membrii bri­ butul la 0,92 la sută. a produs în luna iunie fontă de
buriă calitate.
Numai în luna iunie, planul pro­ găzilor conduse de Teodor Sîmbovan,
ducţiei globale a fost realizat în pro­ Dumitru Giobanu, Mavruşca Francisc
porţie de 119,5 la sută. Datorită efor­ şi alţii.
turilor depuse de muncitori, în lupta
pentru îmbunătăţirea calităţii produse- T
lor, procentul de rebut a fost redus
în medie cu 0,86 la sută sub cel (tm d ii-e..d fim ă mim ca.
admis.
Tot în luna iunie, cele mai frumoase
realizări le-a obţinut brigada de tine­ Stăteam !aţu-n !aţă, nat, Iuga purta in ziua unui dintre muncitorii um realizat 21.000 lei.
rei condusă de Marin Budu. Lucrînd aceea un halat cenu­ fruntaşi ai atelierului Ce am făcut pentru a-
la sortimentul radiatoare, brigada şi-a în sediul organizaţiei de şiu, punctai de cîteva de construcţii metalice, ceasta ? Am organizat
realizat sarcinile de. plan în proporţie partid şi-l priveam a- un animator al colecti­ brigăzi de tinerei pe a-
de 127,2 la sută şi a redus rebutul tent. Nu-l văzusem de pete de unsoare. Umbla vului de inovatori. Echi­ tellere, care au confec­
sub procentul admis cu 5,19 la sută. mult Fără să vreau mi- repede printre maşini şi pa în care lucrează el a ţionat în timpul liber
am amintit împrejurări­ nu părea cîtuşi de puţin depăşii în fiecare lună diferite piese ca: Jghea
Pentru ca ritmul realizării sarcini­ le în care l-am cunos­ vesel. Faptul m-a sur­ planul şi n-a rebutat buri, flanşe pentru ro­
lor de plan să fie susţinut şi pentru cut... prins. Succesul obţinui nici o lucrare. binete de aer compri­
ca radiatoarele turnate de ei să fie putea să-i dea satisfac­ mat, bandaje de lemn
de bună calitate, membrii brigăzii ve­ ...Directorul Atelie­ ţie. Cauza am aflat-o Aceasta pentru că în­ pentru mină, scări de
rifică zilnic funcţionarea maşinilor de mai tîrziu. tre timp a studiat mult. mină etc.; de asemenea,
relor centrale din Criş- Se pregăteşte serios a fost rebobinât un mo­
format, controlează calitatea nisipului cior vorbea cu însufleţi­ —¦ Nu-s m ulţum it de tor electric.
privind procentul de umiditate, veghea­ re de munca plină de e- maşină — spunea Iuga. pentru a urma cursuri­
rolsm a unul tînăr, care Nu funcţionează aşa le unei şcoli de maiştri, In afară de aceasta
fe o a io m if l a p p e fiil d e ©©st în numai cîteva zile a înainte de aceasta se am colectat şi piedat la
terminat de şlefuit cîte­ cum am dorit. Mai am pregăteşte însă pentru I.C.M. o însemnată
întrecerea socialistă organizată Pe lîrfgă realizarea planului de va mii de robinete pen­ încă m ult de lucru la cantitate de fler vechi
pe brigăzi, echipe şi oameni, a producţie şi calitatea produselor, tru perforatoare de m i­ ea... un examen şi mai greu, pentru care am primit
cuprins întreaga masă de munci­ colectivul de muncă al Fabricii „Vi­ nă. pe care-l va susţine în 1.400 lei.
tori de la Fabrica „Vidra" din dra" acordă o atenţie deosebită şi . ...De atunci a trecut faţa celor mai înaintaţi
> Orăştie. Muncind cu eforturi spori­ economiilor la preţul de cost. — E o realizare ui­ multă vreme. Acum, din tovarăşi de muncă ai ¦k
te, colectivul de muncă de aici, ob­ mitoare, dacă ţinem vorbă în vorbă am a- să i: prim irea în rîndu-
ţine de fiecare dată noi succese în Mărind capacitatea întreprinderii seama că un singur ro­ juns să discutăm din rlle membrilor de var- Iuga Serafim era
procesul de producţie. în ceea ce priveşte operaţiunea de binet se şlefuieşte în nou despre maşina pen­ tld .J i expiră stagiul de printre primii în m un­
întins piei pe ram e şi introducînd 25-28 de minute — spu­ tru şlefuit robinete candidatură în curînd... că, acum e de neîntre­
Pe primul seme-riru planul pro­ un întins suplimentar la maşină a nea şeful secţiei meca­ cut. Cunoştea şl atunci
] ducţiei globale a fost realizat în întregii producţii de piei ovine, me­ nice. — ...Am pus-o la Am aflat apoi că Iu ­ meserie, acum însă e
¦proporţie de 105,4 la sută iar la canizarea procesului tehnologic la punct — spunea el cu ga este în acest an se ­ socolit de toţi ca un
Printre cele mai importante se producţia marfă în proporţie de operaţiunile de cărnuit şi velurat, — Atunci, cum s-a satisfacţie. Acum merge cretar al organizaţiei muncitor foarte price­
a făcut cu putinţă creşterea pro­ reuşit ? ca un ceasornic. Nu mai U.T.M. Cu acest prilej put. Era un utemist
şi opririi lanţului de comandă de s-au obţinut la so rtim en tele: pre- ductivităţii muncii şi reducerea sim­ e nevoie s-o opresc pen­ i-am solicitat şt cîteva fruntaş atunci, acum e
la m aşini" la secţia Cotton şi „Dis­ impermeabile (11) la su tă), piei ţitoare ş preţului de cost. Pînă — O inovaţie a tină- tru a schimba robinet realizări ale tinerilor. secretar de organizaţie
pozitiv de oprire autom ată a m aşi­ semlnobllate albite (113 la sută) acum s-au înregistrat economii pes­ rulul despre care aţi te le : operaţiunea se fa­ fruntaş... Toate acestea
nilor" de la aceeaşi secţie. Prin. şi piei seminobilate pe blană (103 te plan la preţul de efrst de peste auzit. O maşină sim ­ ce din mers. Cît priveş­ — Am realizai Lu­ pentru că tînărulul lă­
aplicarea acestor inovaţii de către la sută). 380.000 lei. plă, dar de mare pro­ te durata şlefuirii şi cruri frumoase — spu­ cătuş îl e dragă mese­
ductivitate. aici sînt m u lţu m it: în nea el. Organizaţia a ria, munca.
avut plan de economii,
Tînărul Inovator nu 2-3 minute se şlefuiesc la lucrări finanţate, N. ANDRONACHE
dus complect defectele la tricotaje. 5 robltiele. 7.500 lei pentru anul în
era altul decît Iuga Se­ curs. Numai in 5 luni
rafim. Mic de statură, ...M-a bucurat faptul
blond, cti ochi albaştri, că Iuga continuă să fie
cu părul frumos pieptă­