Page 58 - 1961-07

DRUMUE SOCIALISMULUI Nr- 20
gj.ggrraiga*.™^
Díií? 2
passxxzzsari

Maşină de săpaî şi ridicat Cargobot cu zbaturi întreprinderile Un stowm ineral—
submarine s i l e i d e mîine
'«3*;
Specialiştii sovietici au început Astfel sînt denumite noile m ari
r Biroul central de proiectări al Toate mecanismele sînt comanda­ proiectarea unui cargobot cu zba­ uzine şi fabrici care vor fi constru­ Un grup de colaboratori ştiinţi­
Direcţiei pentru mecanizarea lucră­ te de un singur mecanic, de la ta ­ turi submarine care va putea dez­ ite în raionul de sud-vest al capita­
rilor de montaj şi speciale din ca­ bloul central al sistemului hidra­ volta o viteză de peste 80 km./oră. lei U.R S S. Proiectele lor au fost fici ai Institutului de geologie şi VEDERE DIN ORAŞUL ŞOP ROM (R. P. U ngară).
drul Ministerului Construcţiilor al ulic. Mecanismul de săpare este Este prevăzută construirea corpu­ elaborate de ingineri şi arhitecţi mineralogie al Academiei de Ştiin­
R.S.F.S.R. a elaborat construcţia semiautomat. lui navei din aliaje de aluminiu- din Moscova ţe al U.R.S.S. a descoperit un nou O veche clădire construită în stil baroc, care în timpul celui
unei maşini de săpat şi ridicat care magnezlu uşoare şi rezistente. Nava mineral pe care l-au denumit „ga-
oe instalează pe şaslul unui auto­ încercarea în uzină a două pro­ va fi dotată cu o turbină cu gaze Secţiile noiior întreprinderi vor garinit“ în cinstea primului cos­ de-al doilea război mondial a fost distrusă de bom bardam ente şi a
camion „ZIL-164“. totipuri ale noii maşini a arătat cu com anda de la distanţă. fi adăpostite în clădiri .lum inoase
că productivitatea ei corespunde din oţel, mase plastice şi sticlă. fost apoi reconstruită în întregime.
Noua maşină serveşte pentru fo­ celei prevăzute în proiect. Ea fo­ Capacitatea de încărcare a na­ Datorită condiţiilor tehnologice per­
rarea gropilor de diferite destina­ rează în opt-zece minute o groapă vei cu turbina cu gaze cu zbaturi fecţionate ele nu vor îmbîcsi aerul monaut. Sub această denumire el
ţii, cu diam etru pînă la un metru cu diametrul de un metru şi adîn- subm arine va fi de 80-100 tone. oraşului cu fum şi funingine. Aceste
şl adtncimea pînă la 3,5 metri, pre­ cimea de trei metri. Pentru săpa­ Ea va fi deservită de patru oameni. uzine şi fabrici vor fi separate de va intra în cataloagele şi în indi­
cum. şi pentru instalarea pilonilor rea manuală a unei asemenea gropi Nava este destinată transportării cvartalele de 'locuinţe prin zone
şi coborîrea în gropile de fundaţie rapide a încărcăturilor pe marile largi de copaci şi tufişuri. catoarele din lumea întreagă. In Fabrica ie ouă“ - autom atizată
5 blocurilor de reazem pentru stîl- trei muncitori lucrează 3,5—4 ore. cursuri de apă şi lacuri de acumu­ legătură cu această descoperire,
in sud-vestul Moscovei este si­
lare. tuat cel mai m are raion din capita­ Erast Severov, unul din descoperi­ La gospodăria de stat Crup, din mentarea pusurilor se face cu aju­
lă unde se ridică noi construcţii. torul unor benzi rulante, care re­
In cei şapte ani care au trecut de tori, a declarat: „Colecţia mine­ ţinutul Krasnodar, (U .R.S.S.) a partizează pentru fiecare cuşcă
fost pusă în funcţiune cea mai m o­ cantitatea de alimente corespunză­
ralogică a omenirii s-a completat toare. Prepararea şi împărţirea ali­
mentelor se face de şase ori pe zl,
cu un nou exemplar. Gagarinitul dernă unitate avicolă din lume. Es- operaţiile fiind complet automati­
este un m ineral cojimnpus îin pgriopouri- , ţe vorfoa ?e;ipre 0 clădire cu o lun- zate. La ora 4 dimineaţa, îngriji­
torul aprinde cele 20 unităţi de
*>H liniilor de transport al energiei loi tipuri da vagoane şi locomotive ţie de peste 50 la sută din eie- gim e de 100 de metri în care în cele
electrice. Cînd este folosită ca m a­
teara, capacitatea de ridicare maxi­ mente rare. El se întîlneşte în di- ‘ două părţi ale coridorului principal
ferite locuri din Uniunea Sovietică. sînt aşezate cuşti cu trei etaje. Aii-

mă a maşinii atinge 1,8 tone. In ultimii ani, dezvoltarea tra n ­ confortabile, cu o suprastructură la apariţia primelor construcţii, în Teatrul cu '—m „soare arliţical", adică nişte lămpi
care em it raze ultraviolete. Aceste
Burghiul este acţionat de un me­ sporturilor feroviare în R. P. Un­ de alum iniu cu care se poate rea­ noile case din sud-vest s-au muîat O montare experimentală, in­ După cum a arătat spectacolul / raze sporesc rezistenţa păsărilor
canism rotativ special cu pinioane. gară a fost realizată nu numai liza o viteză de circulaţie dc 140 peste 300.000 moscoviţi In raion faţă de boli şi totodată contribuie
Introducerea burghiului în groapă prin creşterea numărului de va­ km./oră. s-au construit zeci de cinem atogra­ tr-un teatru neobişnuit, unde experimental, reflectarea în o- } la creşterea, producţiei, ăe ouă. Din
şi ridicarea lui se efectuează cu goane şi locomotive, prin reduce­ fe, cluburi, institute de învăţăm înt cuib, ouăle ajung pe o bandă ru­
'ajutorul unui dispozitiv hidraulic rea duratei călătoriilor şi sporirea Paralel cu aceasta întreprinderi­ magazine. spectatorii urmăresc acţiunea glindă nu anihilează efectul pre- , lantă care intră In funcţiune in mod
le „G anz-M avag“ şi „Kjement automat cînd pe ea se află aproxi­
Gottwald“ au început producţia de piesei nu pe scenă ci într-o o- zenţei specific numai teatrului, i mativ 800 de ouă. De pe banda ru­
lantă ouăle ajung într-o instalaţie
glinda, a produs senzaţie la nu privează teatrul de acele tră- ) de triere şi ambalare. In această
clădire se află 12.000 de pasări care
prin intermediul unui sistem de vitezei de circulaţie a trenurilor, locomotive electrice de 1.300 c.p. Kiev. saturi care constituie baza na- \ sînt îngrijite de un singur mecanic
şi un îngrijitor. Păsările sini. su­
palane. Acest sistem funcţionează ci şi prin punerea în funcţiune a Prototipul acestei locomotive a fost Descoperirea In locul unde intr-un teatru tarii sale artistice. In acelaşi \ pravegheate cu un aparat, de tele­
viziune Excrementele cad sub cuşti
îm bunătăţit şi în curînd va fi dată obişnuit se ridică cortina a fost timp acţiunea devine la fel de ( unde creează un strat de 50 rm In
în exploatare de probă o nouă lo­ urma proceselor chimice ce au loc în
şl atunci cînd maşina este folosită unor maşini de transport de cali­ comotivă electrică de 2.000 c.p. un ei noi g r o p i m a r in e instalată o oglindă ale cărei di­ dinam ică ca şi a unul film * acest strat se produce căldura care
ca m acara. Roca dislocată este tate superioară. s¦i a unei noi s t r i m f o r i este folosită pentru încălzirea cuş­
«coasă la suprafaţă prin ridica­ îmbunătăţirea calităţii maşinilor mensiuni pot varia. Scena La teatrul cu oglinzi spectato­ tilor în tim pul iernii. Gunoi ui este
rea burghiului şi îm prăştiată în Recent, fabrica de vagoane „W il­ feroviare se referă şi Ia asigurarea O fosă marină a cărei adîncime rul poate urmări goana unui îndepărtat o singură dată intr-un
jurul gropii prin rotirea acestuia helm Pieck" a elaborat prototipul unor condiţii mai bune de muncă ajunge în unele locuri la 1.500 m e­ pe care joacă actorii este tren, apele vijelioase ale unui an.
unor vagoane de călători moderne, tri a fost descoperită recent în gol­ rîu. Aici cinematograful este fo­
situată în ţaţa oglinzii sau losit intr-un mod nou, reflecta­ in următorii ani se vor construi
rea actorului în oglindă şi sec­ numeroase astfel de unităţi avico­
pe ambele laturi ale sălii de venţele de film proiectate pe o- le în diferite părţi ale U R S.S.
glindă printr-un ecran se conto­
spectacol, dar şl intr-un cui şi pesc în mod organic. Secvenţele .—r,nr\—~
de film pot înlocui decorurile.
a echipei care Ie deserveşte. Ast­ ful Amundse», în largul păm întu- în celălalt ea se află sub nivelul Lacrim i şi... lacrim i

fel, pentru a proteja pe mecanicii lui Enderby, de expediţia sovietică sălii de spectacol şi publicul nu Cu ocazia unor cercetări chimice
de locomotive de efectele dăunătoa­ din Antarctica.
Festivalul... cocoşilor re ale rezonanţei puternice, în pre­ o vede. pentru stabilirea exactă a compo­
zent partiţii locomotivelor Diesel De asemenea, nava oceanografi- ziţiei lacrimilor s-a descoperit un
că „O bi” , ia bordul căreia se află Folosirea reflectării în oglindi fapt in teresant: lacrimile provoca­
sînt căptuşiţi cu straturi de amor- expediţia, a trecut, la sudul insulei
tizoare de zgomot. Bely, prlnlr-o strîm toare care era oferă artei teatrale posibilităţi te de emoţie se deosebesc din punct
necunoscută pînă în prezent. de vedere chimic de cele cauzate
Intr-un oraş din nordul Franţei gul unei străzi. Alături îşi aşează noi. îm bina''ea scenei imobile cu Ideea teatrului cu oglinzi de influenţe externe (ceapă, gaze
ee desfăşoară în fiecare an un in ­ nişte cutii de lemn în care se află aparţine criticului literar Anatnli lacrim ogene etc.). Lacrimile de
teresant festival al cocoşilor. Dis- pretendenţii la titlul de laureat. o oglindă care se deplasează li­ lllicevski, docent la Universita­ emoţii conţin o cantitate mai mare
tea din Kiev. El consideră că un
ber oferă o varietate de unghiuri de proteine. Atenţie, deci . o sim­
astfel ele teatru implică un nou
de vedere care in cinematografie tip de dramaturgie care prin di­
namismul acţiunii să fie mai a-
de-dim ineaţă, proprietarii cocoşilor, Concursul durează două ore. Sfă- se realizează prin deplasarea a- propiat de dramaturgia cinema­
tografică. lllicevski consideră că
sosiţi în oraş, se aliniază de-a lun­ oînul cocoşului însemnează cu o paratului de filmat.
dintre piesele existente cea mai
crestătură pe un O p»Iei#«iere 99neprevâzu4& 66 Reflectarea în oglindă măreş­ adecvată pentru a fi pusă în sce­
băţ, fiecare stri­ nă la teatrul cu oglinzi ar fi
găt al cocoşului te de cîteva ori „adincirnea" set
său. învingător
O căpiţă obişnuită de trifoi — pînd circa 5 m. pătraţi. Cum era nei şl creează o largă perspecti­
este declarat co­ uscat şi strîns după ce a fost co­ normal, trifoiul trebuie transportat
coşul care rezistă sit — ocupă o suprafaţă de circa de pe cîmp şi. însilozat, astfel ca, vă. Prin uşoare rotiri ale oglin­
cel mai m ult şi a- 5 m.p. Reţinem acest am ănunt pen­ pe locul unde erau căpiţele să crea­
cumulează numă­ tru a face o mică socoteală. scă iarăşi trifoiul nestingherit pen­ zii acţiunea poate fi inlr o cli­
tru recolta doua. Dar acest lucru
Gospodăria colectivă din Sîntu- nu s-a făcu t; căpiţele rămînînd pă transportată într-un alt mediu
halm, oraşul Deva, a însăm înţat
In felul acesta se realizează „Boala albă” de Karel Capek
care în felul acesta ar cunoaşte
prim planul" —\ cînd în faţa

spectatorului, trebuie să apară nu­

mai un singur artist sau numai aici o nouă şi originală soluţie

rul cel mai mare trifoi pe o suprafaţă de 10-12 ha. acolo pînă la a doua recoltă. Se faţa lui. scenică,

de crestături. Ca (e posibil să fî însăm înţat o supra­ înţelege astfel, că, pe locul unde v.y w *—

răsplată, el pri­ faţă mai mare. Ne referim însă ia erau căpiţele respective, trifoiul nu Elice de nave din material plaslic plă analiză chimică poate să de­
maşte rifpinceritatea unor lacrimi]
meşte porţie du­ tarlaua din dreapta şoselei naţio­ s-a dezvoltat. de „crocodil 1“ .
La şantierele navale „Comuna din tată pe un remorcher. Probele s-an
blă de hrană su- nale ce duce spre Simeria şi de Şi ce im portanţă are acest lu­ -o-
Paris“ din Balul a început confecţio­ desfăşurat cu succes.
percalorică, iar acolo mai departe). cru ? — se va găsi poate cineva narea unei elice de navă din material In prezent, secţia de material plas­
plastic. Elicea de navă cu patru pa­
stăpînul său — o Din prima recoltă s-a obţinut o să întrebe. O simplă socoteală de lete, cu un diametru de un metru, tic a uzinei a trecut la fabricarea din Electrocardiogra fia
cîntăreşte mai puţin de un pud. polietilenă a şase noi elice de navă.
porţie dublă de producţie frum oasă. In total s-au aritm etică ne ajută (sau îi ajută) Una din ele, cu un diametru de 1,7 ia distanţă
metri, va fi montată pe o navă mari­
bere. făcut 380 de c'p iţe , fiecare ocu- la înţelegerea fa p tu lu i: 380 de că­

piţe, înm ulţite cu 5 (cifra rotundă Un g ru p de sp ecialişti de la
In stitu tu l u nional sovietic de
a suprafeţei ocupată de fiecare că­ Zilele trecute ea a fosl experimen- timă de mare tonaj.
p iţă), ne dă 1.900 m.p. teren, de
Toate cărăruile urcă spre cabane, pe care nu s-a obţinut — din a cercetări ştiinţifice în dom eniul
doua recoltă — nici un gram de fu­
raj pentru vite. instrum entelor şi instalaţiilor

m edicale, a creat un teîeeloctro-

cardiograf, care perm ite urm ă­

Sîntem în plină vară. In acest a Văii Jiului, văzută-de sus, de din regiunea noastră — M unţii C oncluzia: indiferent de cauzele rirea cordului şi vaselor sangu­
anotimp două mari tentaţii sini la hotelul turistic din M asivul Sebeşului sau ai Orăştiei. care au împiedicat pe colectivişti
la ordinea zilei: muntele şi ma­ să transporte trifoiul şi să-l însi- ine ale om ului a fla t în m işcare.
rea. Şi muntele şi marea îţi ofe­ lozeze, ei au pierdui la urm ătoa­
ră am intiri de neuitat. Ş i pe Parîng. Dacă seara este minunată, După o zi ăe odihnă la Oaşa, rele două coase cantitatea de cir­ Un em iţător de radio m inia­
creste ca şi pe litoral, soarele dimineaţa, pe timp frumos, este nu poţi să rezişti să nu pleci ca 1.200 kg. furaj suculent, cu un
trimite acum potop de raze ultra­ de-adreptul splendidă. In faţă, spre cabana cu cea mai mare al­ m are num ăr de unităţi nutritive şi tural, un am plificator electro­
spre răsărit, se profilează culmea titudine, spre Şurianul, situată cu care puteau întreţine timp de
o lună, folosind şi alte furaje, 10 card io g rafie şi o an ten ă m inus­
vaci de lapte. Numai din valorifi­
la peste 1.700 metri deasupra ni­ carea laptelui obţinut (în medie culă este m ontată pe un coiî
velului mării. Aici iarăşi poli ad­ 10 litri pe zi) ei obţineau suma de
violete. Ş i intr-un loc şi în altui mira un. m inunat lac alpin, 4.500 iei. p u rtat de pacient. Indicaţiile

aerul este pur. Dar, totuşi, în zi­ !n plin sezon turistic ...oamenii cei mai apropiaţi de sîn t transm ise la un receptor
lele de caniculă parcă mai mult centrul pdmîntului sînt cei care se
piscuri cu ină(ţimi de peste 2.000 găsesc in regiunea Polului Nord. staţio n ar cu un dispozitiv de
unde raza păm intuiui este cu 21A
te îmbie muntele să-l cercetezi.s metri, codri nesfirşiţi, pajişti mă­ km. mai mică decît cea ecuatorială.- îoto-înregistrare. R aza de acţi­
tăsoase...
Are, pe lingă atîtea asemănări, masivă a Paringului, înspre mia­ ...America de Norcl-Vest a fos une a ap aratu lu i este de 350
ceva deosebit de m are: umbra ră­ descoperite de călătorii ruşi Citi.
coroasă a codrilor, şipotele cu a- zăzi lanţul M unţilor Vîlcanului, ...Ai la dispoziţie numai, o z iş i kov, şi după 36 ore de Behring de m etri.
in iunie 174!, cu ocazia Marii ex
pă rece ca gheaţa, pajiştile m ă­ înspre apus piscurile îndepărtate vrei ccg cel puţin în miniatură, pediţit a nordului ? Cu ajutorul teleelectrocardio-

tăsoase de pe culmi. Apoi, cel pu­ ale Retezatului, iar spre m iază­ să cunoşti munţii, să te odihneşti ...exploratoarea Maria Pronclst Duminică ia „Colţul zoologic" grafiilui s-a efectuat deja con­
ţin în regiunea noastră, munţii noapte Munţii Sebeşului. va este prima femeie rusă care i din pădurea Băneasa din Ca­ trolul unul grup de m uncitori,
în mod plăcut. Există cărări şi mai participat la expediţiile polare ? Ei a fost urm ărită starea sistem u­
a făcut- parte din echipajul Marii
sînt mai aproape decît...marea. De aici, de la hotelul turistic scurte, care şi ele suie la cabane. expediţii de nord a lui V. Protici-

S ă începem să vizităm , azi cu de la poalele Paringului, unde O astfel de cărare suie de la Cu- Pe'rujele pa­ 90O pitală. lui cardovascular al unor spor­
gindul, mîine cu pasul, potecile poţi ajunge cu maşina, urci ;or gir la cabana Prislop din Munţii triei : Munţii Pa­ sev şi a navigat de-a lungul coaste-
munţilor noştri frumoşi. Încotro la cabana Parîng şi de-acolo pes­ Orăştiei, alta te duce de la Pui la rîng pe lîngă că tivi care se antrenau.
îneîntă ochiul tu­ --W-.
ristului, prin pri-
s-o apucăm ? Să pornim către a- te culmea m untelui cobori, la do­ cabana Baleia, a treia, pe Rîul — S fa tu ri p ra c tic e —'or Siberiei între anii 1735-1736.
cele m asive care intr-adevăr m e­ rinţă, pe un drum de o zi, fie in Mare la cabana Gura Zlata, a p a ­ cliştile sale mi­ -tram vaiul, poate prevesti tim-
rită num ele de munţi, ale căror regiunea Argeş, la cabana Obirşia tra, pe Jiu în sus, de la Urirani nunate, oferă, ml ? Scintelle care ss produc la
piscuri trec de 2.000 metri. S ă vi­ Lotrului, fie in Oltenia, la caba­ la cabana Cîmpu Iul Neag, a d u ­ prin platouri şi
zităm, deci, M asivul Retezat, Ma na Rinca. depresiuni, o bo­ iirele electrice ale tram vaiului sînt
cea, pe Valea Voievodului, dr- la gată păşune. diferite şi îşi schim bă culoarea în * Pentru a înlătura umiditatea din interiorul unui dulap'
IN FO TO : Cu dependenţă de stările timpului. Da­ sau al unui pian, lăsaţi să ardăîn interiorul lui, un timp mai în -]
sivul Parîngul şi M unţii Sebeşu­ ...Pe Sebeş în sus, şoseaua al­ Lonea la cabana Voievodul, a şa­ oile în Munţii P a ­ că aerul, e perfect uscat scîntela e delungat, un bec de 25 waţi montat la capătul unui cordon}
pină străbate printre păduri de sea la cabana Vulcan iar a şaptea rîng. luminoasă, curată şi înconjurată cu flexibil şi protejat cu o carcasă de sîrmă de tipul celor mon­
lui. Pe rină, bineînţeles! ’> aureolă. In acest caz se preves­ tate de lămpile portative.
...Oricare itinerar turistic din brazi de o rară frumuseţe. Sus, la — pe curînd — la cabana încăpă­ » teşte timp frumos. In cazul in care
M asivul Retezat oferă frum useţi cota 1.400, nu departe de un toare care se va reamenaja la scîntela este de culoare verzuie şi > a ® Pentru a asigura udatul 'plantelor de casă în timpul cît<
de neuitat. Dar între toate ce’ splendid lac artificial, într-o po­ Straja — Lupeni. aureola neevidentă, înseamnă că at­ > sînteţi plecat în vacanţă sau concediu, confecţionaţi un fitil!
mai frumos şi cel mai cercetat de iană largă, se află cabana Oaşa. In zilele călduroase de vară,
iubitorii naturii este cel care tre­ Un loc de recreere dintre cele mai cînd asfaltul oraşului se încinge,
ce prin inim a m asivului, intre ca­ nimerite. Şi, totodată, unul din şi cînd s-a terminat o săptămînă
banele Pietrile şi Bufa. In trei, punctele de plecate spre inim a ce­ de muncă rodnică, toate cărat ui­ mosfera s foarte umedă şi ne aş­ ^de 30-50 cm. lungime, prin răsucirea sau împletirea mai mul-i
cel m ult patru zile ai străbătui hii de-al treilea m asiv important te suie spre cabane... teptăm la timp nefavorabil. *tor bucăţi de lînă sau sfoară moale de bumbac; introduceţi)

cel mai important masiv muntos ...dacă din întreaga producţie /!unul din capetele fitilului în tr-u n borcan plin cu apă, aşezat}
;cît mai aproape de ghiveciul ce trebuie u d at şi în făşu raţi celă-<
al regiunii noastre ai admirai mondială de oţel de peste
250.000.0CO tone s-ar face o bară
cel mai mare lac alpin — Bucura
de metal cu diam etrul de 90 cm., >la!t c a p ă t în ju ru l p ărţii in ferio are a p lan tei, pe su p ra fa ţa pă-<
— şi ai privit, cum se spune „de această bară ar fi lungă cil .ia-
metrul pămintuiui. intre cei doi poli? kinînfului de ghiveci. <
la egal la egal", cel puţin o duzi­
...regiunea cu cele mai. numeroa­
nă de piscuri cu înălţimi de pes­ se cutremure este C h ile; aici se ® P entru a tăia hîrtie cu lam a, fără să se deterioreze*
L m a rg in e a lin iei, se fo lo seşte o m o n e d ă (d e 5, 10, 15 sa u 25 de
te 2.000 metri.

Acest drum îl poţi face fie por­ produc în fiecare an circa 1.000 cu­ <ban i) care se interpune între lam ă şi m arginea liniei.
tremure.
nind din Ţara Haţegului, de la > 9 Dacă vreţi să introduceţi ulei într-un orificiu mic şi ca-}
...pigmeii sint cei mai mici oa­ /p ă ţii! căn ii de ulei este p rea g ro s p e n tru a fi in tro d u s acolo,*
Nucşoara, fie din Valea Jiului, meni din lum e? înălţimea bărba­ ^fixaţi pe cană o bucată de sîrm ă sau introduceţi o sîrm ă cu)
ţilor maturi variază intre 1,20 şi >un c a p ă t în orificiu! ce trebuie u n s. U leiul se va sc u rg e pe*
de la Cîmpu lui Neag. 1,50 m. >sîrm ă şi va picura în orificiu.

Nici celelalte ilineraril turisti­ ...de pe vîrful Elbrus din Caucaz > ® Cînd aveţi de cusut m ateriale textile groase şi d e n se <
se pot vedea alît Marea Neagră, > (can av a, chingă etc.) „u n g eţi” acul de cusut înîingîndu-1 din]
ce din M asivul Retezai nu sînt cit şi Marea Caspică?

mai prejos. Cabane ospitaliere te ...in Madagascar trăieşte pasă­

întîmpină fie că mergi pe Rîul

Mare ( cabanele Gura Zlata şi Gu­

ra^ A pei), fie că mergi pe Rîu

Bărbat în sus (cabana Baleia). rea epironis, căreia îi aparţin cele ^ cînd în cînd într-o bucată de săpun. Veţi îi m iraţi de uşu-]
mai mari o u ă ? Acestea au înlăţi- /rin ţa cu care se poate execută astfel cu sătu ra. M etoda este deo-]
...Inserarea s-a lăsat şi de pe mea de 32 cm. şi diametrul de 22 ţjsebit de eficace în cazul acelor m ari, oxidate sau ruginite, care]
cm., iar volum ul lor ajunge la 8
terasa hotelului turistic Rusu se ză­

reşte în vale o mare de lumini. Nici

cea mai înstelată noapte nu poate litri, ceea ce ar corespunde volu- ( ,• în a c e a s tă s ta re n ec e sită u n e fo rt d e s tu l de m a re p e n tru ă ;

rivaliza cu constelaţia de lum ini mulul de, 8 ouă de struţ şi 1.40 ouă j s tră p u n g e m a te ria le le g ro a s e .

"V*v -»m -u - S.VÍ,-' de găina. I W W W - v 'W W N /W W W W W V V W W V V V v V V W V W V I >y\Ay\/N/