Page 59 - 1961-07

Mr. 2040
S-A-NTÎMPLA
N MIEZ
:iy; ;;\>?yí^^'-A~770jr^CTtragmr»?^t^?A«i^»'T?,^^rn:i^a^'j^a:'cifCTa5^'zr.^vy,B«gan;g3?giCTnt,TegBcascm 3snvaETevzírzo’v.'rwvecs:
r Vălul de întuneric se aşternuse
de ctîeva ceasuri peste aşezările
din Vale. Forfota obişnuită din se“
nle de gara se isprăvise şl străzile
se liniştiseră. Chiar şl arterele prm-
Tlpale, inundate de lum ina alburie
c lămpilor fluorescente, arătau pús-
iii.
Totul părea adormit. Liniştea era
însă aparentă. Urechea deprinsă cit
"Tespiraţia nocturnă a oraşelor
desluşea cu uşurinţă un murmilr
metalic care unduia în negură pes­
te cartierele adormite. La intervale
'mai scurte sau m ai lungi, m urm u­
rul acesta ce plutea ca o sim fonie
purtată de adierea uşoară a vîntu-
lui peste cartierele miniere, era
acoperit de şuieratul strident sau
de oftatul adine al locomotivelor cu
abun.
M inele lucrau. In adînc, la cî-
ieva sute de metri sub aşezările
adormite, nu se făcea deosebire în­
tre zi şi noapte. La suprafaţă, cor­
fele încărcate cu cărbune alergau
ca şi ziua, suspendate între dealuri,
purtînd peste Vale melodia lor cu­
noscută. Ş i trenurile care porneau
din gară se pierdeau în direcţii ne­
văzute, piirtînd către uzinele patri­
ei comoara sthulsă din adînc.
Puţin după miezul nopţii, cînd
'străzile oraşelor de la poalele Pa-
rîngului păreau învăluite în cea mai
Hesâvîrşită linişte, prin fereastra
întredeschisă a unui apartament din
Petrila s-a auzit zbîrnîitul prelung
al telefonului. Ferestrele s-au am ­
plul de lumină. Era locuinţa se­
cretarului comitetului de partid al
minei. S-au aprins îndată becurile
şi în casa directorului. Aproape in
acelaşi timp, la Pelrila şi Petroşani,
lum inile au apărut şi dispărut, ca
nişte licurici, în alte cîteva zeci de
ferestre. Telefonul îşi făcea dato­
ria... Cîţiva vecini, treziţi şi ei din
somn, şi-au dat cu părerea:
— S-a întîm plat ceva la mină...
Ş i n-au mai putut dormi pînă
spre ziuă.
ntre galeria cea m ai -a-
dîncă a minei şi orizon­
tul imediat superior,
schimbul condus de m i­
nerul Gheza Citnpan,
din brigada lui Fran-
cise Barangy săpa un suitor de
străpungere. Lucrarea aceasta, care
pornea dintr-o viitoare galerie de
bază a noului orizont trebuia să îna­
inteze vertical pînă făcea joncţiu­
nea cu puţul central de extracţie,
!in vederea adîndrii ulterioare a
acestuia. Calculele topografice ară­
tau că lucrarea se apropie de sfîr-
şit. Pînă la puţ trebuiau să mai
fie doar cîţiva metri. Oamenii din
brigadă aşteptaseră cu multă nerăb­
dare clipa aceasta, care le .aducea
nu numai satisfacţia îndeplinirii
angajam entului luat în întrecere, ci
şi mândria de a putea spune cîndva:
Uite, puţul acela mare pe care se
extrage întreaga producţie a minei,
l-am adîncit noi în anul...
Mai mult din priviri, Gheza şi-a
consultat tovarăşii de muncă
— ajutorul miner Gheorghe Ga-
bor I şi vagonetarii Gheorghe Ga-
bor II şi Florea Vornlcu:
— Batem o gaură mai adîncă,
de probă ?
Cei întrebaţi au făcut sem n că
sînt de acord.
— Să batem gaura.
Sfredelul a scrîşnit cu putere,
museînd furios din intercalaţia de
steril.
In dorinţa de a îndeplini cît mal
repede sarcina încredinţată, m em ­
brii echipei au scăpat din vedere
unele măsuri de siguranţă care să-l
ferească de eventuale complicaţii.
Ş ij din nefericire, rar se întîmplă
ca mina să ierte asemenea greşeli.
Cei patru mineri nu şi-au închipuit
că pe fundul puţului ce irebuia slră-
puns se adunase cu timpul o mare
cantitate de apă şi nămol — trei şi
poate chiar patru sute de metri
cubi. Dac-ar fi ştiut ei de punga
aceasta cu apă! Lucrul acesta n-a
fost controlat la tim p nici de teh­
nicieni. Numai după ce au tras sfre­
deliţi din orificiul perforat şi au vă­
zut o dîră de apă vîscoasă prelin-
g indu-se in urma lui, minerii s-au
gîndit la apă.
— L-am străpuns! a exclamat
'totuşi vesel şeful echipei, bucuros
de izblndă. Dar faţa i s-a umbrit
îndată. Şuviţa de apă a început să
se îngroaşe, să ţîşnească din ce în
ce mai năvalnic, aruneînd cu pu­
tere bucăţi de piatră. O clipă a
fost străfulgerat de imaginea unui
pericol groaznic.
— Retrageţi-vâ imediat în gale­
rie ! s-a auzit glasul lui poruncitor.
Unul din Gabori, care se afla la
cîţiva metri mai jos, şovăia.
— Să-m i cată îritîi haina...
— Imediat în galerie! S-a auzit
de astădată şi mai poruncitor gla­
sul şefului de echipă.
rmărind retragerea ce­
lor 3 ortaci spre gale­
rie, Gheza Cimpan s-a
ghemuit atent intr-un
colţ, sub tavanul suito­
rului. In minutele care
uu «nnat. torentul de apă şi steril
a m ăturat toi ce a întîlnit în cale
’dacînd c u ,e l în jos scările suitoru­
lui, amenajameniele, ’ armăturile.
Şeful de schimb a rămas agăţat
de un capăt de scară, sprijinit în-
tr-un picior. In jos, se deschidea
ó prăpastie adîncă, întunecoasă, în­
spăimântătoare. In urma stihiei oar­
be se aşternuse acum o linişte de
mormînt. La intervale neregulate se
m u MUL SOCIALISMULUI pag. S
INTENŢIILE: C ărb u n e mul! şl bun
SINT SUFICIENTE
DE NOAPTE ¦?“«VVV"'- D espre abatajul cam eră nr. 311 bul anterior apoi îi spuse fiecă*
ita.&\sjzi2*Lzzrnx!Lsztorn din sectorul I al minei Lonea se ruia ce are de făcut. Şi munca în*:
/ Să spună cineva că tovară- spune că e foarte bine întreţinut. cepu. Cărbunele proaspăt tăiat;
f şui Vasilc Costea, directorul A rm area făcută ca la carte, ca şi seînteia uşor la lumina lămpilor.
auzea ,doar zgom otul înfundai pe mecanic, pe aceste văgăuni păcă­ Stoica şi Bosa s-au Trezit dintr- - căminului cultural din Lâpuş- curăţenia exemplară, face ca acest Cărbune mult şi bun ! Ortacii lui
odată într-o situaţie complicată: Să i nic nu are cele mai bune in- abataj să-şi merite din plin apre­ F arkaş nu mai pridideau cu lucrul.;
care-l făcea cîte un torent de nă­ toase, să-mi risc viaţa pentru nişte meargă în jos era imposibil. Prin S tenţii! S-a pregătit el pentru cierea. Desigur că principalul me­ Pe flecare aripă cîte un m iner do*
porţiunea de nămol nu se putea tre­ i campania de vară ? Să nu rit în toate acestea îl au oamenii bora bulgări m ari cu picul, alţii,’
m ol în cădere în prăpastia subte­ oameni pe care nu-i cunosc şi care ce. Nici înapoi nu se mai putea *. spuneţi nu pentru că de înda­ care lucrează aici, darnicii mineri înarm aţi cu sape, trăgeau cărbune-'
merge. Lipsea scara pe o porţiune ai brigăzii conduâe de Ioan Far- le direct în rol.
rană. poate au murit deja ? Treaba asta de 4-5 m. Iar în suitor apa creştea, tă vă scoate din sertar pla“ ikaş.
ameninţlnd să înece pe Gheza- nul de muncă trimestrial. — Din abatajul ăsta o să iasă
Nici n u şi-a dat seam a cînd a nu aparţine de. atribuţiile m e le !” Acolo, in plan se orală că se „Cu cît întreţii mai bine abata­ un cărbune prim a— se adresă un
CU de chinuitoare este aştepta­ vor organiza acţiuni culturale ju l, cu atît poţi obţine rezultate de ortac brigadierului Farkaş.
început să strige: Ş i s-ar fi întors la suprafaţă, să rea in asemenea împrejurări. M inu­ la locul de muncă, îrt pauza ;seamă“ — le spune de m ulte ori
tele ţl se par ore ş i orele zile. Şi de prânz. Brigada artis­ ortacilor săi brigadierul Farcaş. — Trebuie să fie aşa. Doară nu
— 'A jutor!... H e i! A ju to o o r! respire aerul curat. pereţii şubreziţi de apă ameninţau tică de agitaţie va pre- degeaba rie-am însuşit iniţiativa'
să se prăbuşească sub ei, păniîn- j zenla spectacole, panoul Respectînd întocmai aceste indi­ „Nici un vagonet de cărbune re-
Dar chemările sale, din ce în ce Stoica s-a gîndit însă la altceva. tul le aluneca de sub picioare... Tră­ \ de onoare va populariza caţii, membrii brigăzii au av u t zi b u ta f‘. Vom acorda cea mai m ará
iau însă cu siguranţa deplină că in c pe cei mai harnici colectivişti, de zi satisfacţia realizării unei pro­ grijă alegerii şistului. El va fL
'¦mai stridente, au răm as fără răs­ S-a gîndit la fa p tu l că cei prinşi fiecare m inut poată să apară cineva ( se vor citi articole din ziar ducţii sporite şi de calitate bună. încărcat în vagonete separate pe
in urma lor, să-i ajute să se salve­ ) ş.a.ni.ă. In luna iunie, bunăoară, ei au ex­ care se vor pune mărci speciale«
puns. Grota uriaşă era m ută şi rece. de stihie sînt încă în viaţă şi au ze şi să tragă sus şi pe Gheza. tra s peste plan aproape 300 tone de Acei care vor alege aşa cum tre«
Frumos, nu ? Dar dacă-l în- cărbune, randam entul realizat buie şistul din cărbune vor Fi pre*
probabil fam ilii şi copii. Ş i şi-a adus Aşa s-a şi întîmplat. Peste vreo } irebaţi cîte din aceste acţiuni fiind de peste 5 tone cărbune pe
jumătate ăe oră s-a auzit de sus \ frumoase prevăzute în plan post. m iaţi de conducerea sectorului. Nu
Jos, în galeria din care pornea aminte de propria sa copilărie trăi­ chemarea: N au a v u t loc, veţi fi obligat să
Membrii brigăzii lui Farbaş în­ mai vorbesc că ei vor fi trecuţi ş i
suitorul de străpungere spre puţul tă cu greu printre streini, apoi de — Alo, jo s! ascultaţi lînguirea unui tînăr carcă cîte 20-25 vagonete de căr­ la panoul fruntaşilor pentru cali­
— Aduceţi repede jos o funie cil care spune că singur n u le bune pe schimb. Şi cărbunele tri­ tatea producţiei.
central lucrau oamenii din brigada anii frumoşi ai studenţiei, de con­ mai Lungă! au strigat ei ca să fie poate face pe toate: „Cadre­ mis de ei la suprafaţă e de bună
auziţi. le didactice sînt în concediu, calitate. In ultimele două luni, de ...In faţa clădirii administrative
condusă de com unistul heliu Soih.6- diţiile pe care i le-a creat statul flăcăii şi fetele lucrează de exemplu, n-au avut nici un vago- a sectorului I Lonea se află uri
<( zor la cîmp, cu cine să mun- net de cărbune penalizat pentru panou unde sînt însemnate rezult
gyl. Schim bul de noapte tocmai puş- pentru a putea deveni inginer. - ceşti ? De-abia pot •s'ă-mi fac şist vizibil. Nu-i deci de mirare ţaţele obţinute în întrecere de că*
repetiţiile de cor, seara..." că brigadă a realizat cîştiguri fru­ tre brigăzile de mineri din sector,
căse în vederea lărgirii unei por­ In minte îi năvăleau alte şi alte In scurt timp, maistrul Alexan­ moase. Pe acest panou, la loc de frunte,
ţiuni din galerie. ginduri. Parcă numai ieri a fost Re­ A h a ! Vasăzică repetiţiile este trecut numele comunistului
velionul. La cabana de la Lunca de cor, unde desigur n u vin ...Înaintau tăcuţi pe galerie spre Farkaş loan. In dreptul numelui
— Bună puşcătură!. se felicitau Florii se strinseserxi m ulţi mineri, doar 5-6 artişti amatori, se locul de muncă. Ajuns în abataj este scris că brigada sa dă cărbu-i
minerii adăpostiţi intr-o nişă in aş­ tehnicieni, ingineri. Cei mai buni pot ţine. Cu cine? Bine înţe­ şeful de brigadă m ăsură cu pri­ ne mult şi de calitate superioară.
teptarea aerisirii locului de muncă. les cu tinerii din sat, nu cu virea frontul răm as de la schim-
A rupt frumos şi mult. O să avem de la mină sărbătoreau laolaltă în­ artişti amatori împrumutaţi C. M.
ce încărca pînă dim ineaţă. deplinirea planului înainte de ter­ din alte localităţi. Atunci bri­
men. Toată lumea era veselă. Secre­ gada artistică de agitaţie de
— Dar asta, ce-o m ai fi? tarul comitetului de partid şedea ce nu a pregătit nici un pro­
Pe galerie, din spre locul in care în faţa lui zimbind. Aştepta un răs­
puşcaseră, a năvălit un torent de
apă murdară. Cîteva clipe, minerii puns : „Care-l dorinţa dumneavoas­ dru Trufaş, candidat de partid şi
s-au privit nedumeriţi. S ă fi eru,pt, tră personală cea. mai mare pentru artificierul Boghe au adus funia
din cauza puşcăturti vreun izvor anul in care intrăm ?” Tare se inti­ cerută. Au aruncat un capăt în jos
subteran ? Să fie acest izvor atîl midase. Cum să-i spună prin cu­ cu care Gheza s-a legat strîns pes­
de puternic ?Băie(ii din schimb erau vinte simple că ar fi fericit să in ­ te mijloc. Omul era însă greu iar
în majoritate tineri. Asemenea ca­ tre în raidurile celor mai buni din­ terenul pe care cei doi ingineri se
zuri nu mai intllriiseră în activita­ tre cei mai buni”? proptiseră cu picioarele, neîndea-
tea lor de mineri. Dar pînă să se Dorinţa i se împlinise. juns de stabil. Ş i el trebuia tras în
dumirească, şuvoiul ăe apă a scă­ In urechi parcă-i răsunau proprii­ sus, cu cea mai mare siguranţă. Au
zu t ca prin m inune, aproape brusc, le cuvinte pe care le spusese în adu­ trecut frînghia pe după o armătu­
aşa cum şi apăruse pe galerie. narea generală a organizaţiei de ră solidă, după care Stoica s-a legat gram ?
— Fraţilor, p riviţi! a exclamat bază cu ocazia prim irii în rîndu- şt el peste mijloc şi şi-a dat dru­ „Pînă la treier mai este
unul care se apropiase cu lampa rile candidaţilor de pa rtid : „mă an­
de locul puşcăturti. Apa a împins gajez s ă nu dau înapoi In faţa nici mul în jos. S-a creat astfel o contra­ tim p ”— răspunde iov. Costea. Cu planul semestrial depăşit
piatra puşcată şi a form at aici un unei greutăţi..” Bine, dar planul prevedea
zăgaz. Al nălbi „izvor” ! greutate. In felul acesta Gheza a
Va da acum înapoi ? Nu, nu va şi acţiuni culturale în spriji­
— Asta nu poate fi izvor — şi-a da. Cu once .risc... putui fi tras in sus pînă a ieşit din
porţiunea cea mai dificilă. Apoi, nul stringent recoltei la timp. La siîrşitul semestrului I a.c. colec­ nată întreaga masă de muncitori.
Ş i apoi, pentru munca cultu­ tivul de muncă .ai W.L. „Horia“ din De remarcat că în cursul semestru­
ajutindu-se reciproc toţi trei au p u ­ rală la arie încă nu s-au luat Alba M ia a raportat realizarea pla­
nlci-un fel de măsuri. Se ve“ nului .producţiei globale în proporţie lui I nu s-a înregistrat nici o recla-
dat cu părerea cel mal în vîrsiă tut să urce pînă la scări. de treaba că între plan şt \ de 115 la sută. maiie din partea beneficiarilor privind
dintre ei. Să ne gîndim la altceva. muncă, pentru tovarăşul di­ calitatea produselor livrate. M uncita
In partea asta, dinspre care vine a- rmat la mică distanţă ...Cînd au ajuns la orizontul XII rector al căminului cultural e- In această perioadă, sub îndruma­ rii de aici au dat peste plan 32 gar­
pa, se lucrează la un suitor de stră­ xlstă o pauză de... somn. rea ^organizaţiei de .partid, conducerea nituri de bucătărie tip „Alba" şi 6
pungere. Dacă echipa a ajuns ta de inginerul Bosa, co­ se făcuse ora 4 dimineaţa. îngri­ Som n dulce şi liniştit, ocro­ întreprinderii a luat o' serie de mă­ garnituri de camere combinate tip „Să
puţ şi a m ai rămas apă în jompul
tui I... bora ateni strigînd la joraţi de soarta lor, minerii de la
intervale scurte:
abatajele din apropiere se strînse-
- - Alo, jos!... Alooo
jooos !... seră la puţ, aştepiîndu-i cu încor­
dare.
— Ş i acolo sînt oameni... D.ar nu se auzea decât ecoul în­ Apariţia celor trei la capătul scă­ tit de planul de muncă şi ne- suri care, aplicate în practică, au avut biu", care au fost de bună calitate,'
— M i se pare, trei sau patru! fundat. Coborîrea devenea din ce în iurburat de nimeni. Îşi cu­ menirea să contribuie la îuituinăiăţi- in afară de acestea s-au dat peste
— Să dăm alarm a! ce mai dificilă. Ajunseseră în zona rii, a fost întîmpinată cu veselie. noaşte doar tovarăşul Cos- rea simţitoare a calităţii produselor, plan importante cantităţi de produse
— Repede după ajutor! fostei pungi de apă Bucăţi de mii, tea oamenii. Are plan ? Are. la accelerarea ritmului realizării indi­ ca : piese turnate din fontă, paturi mo-'
— Şi să punem mina!... Poale stalul de ani de zile sub apă, se Toţi s-au îngrăm ădit să le sirin­ Ş i el a fo st inspector la sec­ cilor de plan şi la introducerea teh­ talioe, somiere din sînnă împletită,
oamenii sînt pe galerie... Apa s-a desprindeau de pe pereţi căztnclu-le ţia de învăţământ a sfatului nicii noi. Pe de altă parte, succesele dulapuri metalice, cărămidă etc.
ridicat pînă la tavan... Să nu-i îne­ în spate, lovindu-i peste căşti. Ei gă mâinile, să-i îmbrăţişeze, să-i popular raional Itia. Proba­ obţinute se datoresc, respectării cri­
ce !... înaintau mereu şi continuau să bil ştie el ce ştie. Tovarăşul teriilor stabilite în întrecerea socia­ GH. ALBU
cheme din ¦cînd în c în d : sărute. Ii încălzise primirea aceas­ 'Andronic Peica, şeful secţiei membru în biroul organizaţiei
ta mai m ult decît frăţească De fe­
ricire, aproape că uitaseră emoţiile
prin care au trecut. Num ai Gheza
Cimpan părea mai reţinut.
proape buimac de '— A.lo j o s !... Alooo jooos /... Ghicindu-î parcă întrebarea ca- de învăţământ şl cultură este listă pe profesii în care a fost antre­ de partid
După ce w borîseră în total vreo ca un „tătic bun". El nu-i su­
80-85 de metri pe verticală, li s-a re-i stătea pe buze, unul din mineri
somn, inginerul Emil părut că aud un glas. S-au oprit,
ascuitînd cu atenţie. De undeva, de i-a s p u s : pără prea des pe directorii de
Stoica a ridicat recep­ jos, venea într-adevăr o voce ome­ — Cei trei ortaci ai tăi, măi Ghe­ cămine. Nici dînsul, nici tova­ m mom&mL m
nească, repetînd chemarea: răşii Nicola sau Stănilă, in­
torul din furca apara­ za, au fo st salvaţi şl ei. îs teferi.
— .Alo, sus!... A jutori
tului, < Numai că-s un pic cam muraţi... spectori la aceeaşi secţie. „Da- Stíf 1STI
Vasăzică, unul din oameni trăia.
— Da, eu sînt... 'Cîţi­ Nu se ştia cine este. Nici unde se S-au dus sus săi se usuce. 'că are băiatul plan de m un­
va?... Vin îndată t află. Prin întunericul de nepătruns
nu se putea distinge nimic. Dar. Intr-adevăr, oamenii din brigada că ce m ai trebuie altceva ? —
trăia şi trebuia salvat. Prin efor­ gindesc probabil dînşîi.
Inginerul a lăsat receptorul să turi greu de închipuit au mai cobo­ lui Som ogyi au reuşii, sâ-i scape de
cadă cu zgom ot în furcă. Aproape
instinctiv, s a uitat la c e a s: unu şl ri* o porţiune, apoi au încercat din la înec. ,:i ,j Această stare de lucruri 17 IULIE 1961
zece minute. In asemenea împreju­ nou să stabilească legătura cu cel trebuie curmată. Căminul
rări n-ai timp de gîndit. Din cîteva de jos. Despre salvarea celor trei se afla­ PROGRAMUL I.: 6,10 Muzică uşoa- terară i 1,00 Muzică uşoară.; 15,F0
mişcări a fost echipat. Peste puţin ră ,> 8,00 Din presa de astăzi; 9,50 Muzică populară din Republica Popa-:
timp, în stradă s-a auzit uruitul li­ — Cum te cheamă ? se deja şl la suprafaţă. Pe Gheza cultural trebuie să devină un „In vacanţă" — program de cîntece iară U ngară; 16,15 Nc:te de lector;
nei motociclete care a pornit ca un Din adîncul hrubei s-au auzii cî­ pioniereştii 10,10 Din cîntecele şi dan­ 16,25 Muzică simfonică; 17,30 Roza
bolid în noapte. Inginerul Cornel teva cuvinte greu de înţeles. Abia însă toţi îl consideraseră pierdut. sprijin real al ţăranilor m un­
Bosa, vecin cu Stoica, fusese trezit au putut desluşi: Ghezaaa f Celă­
şi el aproape în acelaşi moment. citori.
Acum alergau amîndoi cu peste 80
km. pe oră spre mină, aproape ne- fără, zorile începuseră D. CRICOVEANU surile popoarelor; 12,15 Emisiune li- vuiturilor; 18,30 Program muzical
să mijească. Aşezările
de la poalele Parîngu- pentru fruntaşi în producţie ; 19,00 Ah
lui se trezeau din nou
la viaţă. La Petrila co­ ATENŢIUNE! manah ştiinţific; 20,20 Noapte bună,’
liviile nu pridideau Copii; 21,00 Emisiune pentru satej
să scoată la suprafaţă producţia de
cărbune extrasă in schimbul de La tragerea la sorţi a biletelor Loto Central depuse pentru 21,38 Doine şi jocuri populare rohat-s
noapte. Aglomerat peste măsură, neşti; 23,17 Concert de muzică uşoară.
venindu-le nici lor să creadă că lalt nume nu l-au putut înţelege. cuplătorul de la hala puţului cen­ tragerea specială din 7 iulie 1961 au ieşit cîştigătoare cîte o
numai cu 5 minute înainte pluteau li­ înaintarea devenise imposibilă. trai era cit pe-aci să nu observe PROGRAMUL f i : 13,00 interpreţi
niştiţi pe aripile viselor. semnalul de ia orizontul XII. excursie în U.R.S.S. urm ătoarele: laureaţi al primului concurs interna--
Pe fundul puţului se formase o — Atenţiune! Transport perso­ ţicnal „George F.nescu": 15,35 Inter-!
nal! 1. Biletul seria Au. 8096094, agenţia 8-106 Petroşani preţî de muzică uşoară ; 16,30 Vorbeş­
Cei aflaţi in incinta halei s-au te Moscova I; 18,05 Răsfoind albumul
La ora unu şi douăzeci au fost pilnie de noroi, care se scurgea în“ strîns repede la puţ. Ş tia u că tre­ 2. „ „ Bh. 5727533, „ 6-3 Sebeş cu operete; 19,30 Inovatori şi inova­
buie să iese din mină cei care-l ţii ; 20,30 Carnet de reporter; 20,ă0
la mină. In m inutele următoare au cet hprin cavitatea ce se deschidea cântaseră pe Gheza. 3. „ „ Au. 6662207, „ 1-3 Alba lulia Muzică de estrad ă; 21,15 Muzică
Primii au coborît inginerii Stoica populară din C uba; 21,30 Lecturi
sosit secretarul comitetului de par­ in adînc. Cel căutat era însă des­ şi Bosa. Erau plini de noroi .din 4. „ „ Gb. 3395772, „ 8-13 Petroşani dram atizată; 22,35 Gîntă orchestra
creştet pînă-n tălpi. Recunoscîndu-i
tid, conducerea minei, şefii de sec­ tul de aproape, se putea vorbi ca cineva s-a apropiat de ei, întrebîn- 5. „ „ Gb. 3397384, „ 8-9 Petroşani
toare, directorul general al combi­ el: du-i mai m ult in şoaptă:
— Aţi adus şi mortul ? Deţinătorii acestor bilete le vor depune la agenţiile autori­
natului carbonifer. Era vorba de oa­ — Cum te sim ţi Gheza ? A urm ai un m om ent de tăcere.
Apoi, Stoica a răspuns pe un ton zate pînă la 25 iulie 1961, orele 13, pentru a se putea iace va-
meni, de vieţile lor. — Bine, dar mă furnică frigul cît se poate de serio s:
— Nu... Nu l-am adus... Udarea.
Stoica şi Bosa n-au mai aşteptat şi m i se pare că -sub m in e apa se Şi, făcînă cu miinile un gest larg
pe ceilalţi. îndată ce au sosit, au ridică în sus. spre Gheza, a complectat zimbind: VWVWWN M antovani; 23,15 Muzică simfonică.’
coborît în mină. După spusele mai­ — Vine el singur! 18 IU L IE 1961
strului mecanic losif Foro, Stoica — Unde sînt ceilalţi ?
s-a dus să vadă care este situaţia — l-am trimis jos... Nu mai ştiu C. MAGDALIN ¦ ANUNŢ PROGRAMUL 1 : 6-,30 Muzică popa*'
la ultimul orizont unde se zvonea de ei... Iară romînească; 7,30 Sfatul mediciM
că sînt morţi. Aici, pe galeria în — Dacă ţi-am da o scară, ai pu­ Ai ’ ’ lui: Prevenirea bolilor de inimă; 8,00
care lucrează brigada lui Somogyi, tea s-o sprijini de ceva ca să urci Din presa de astăzi; 9,45 Pagini dea
a dat zăgaz. Oamenii lucrau re­ pe ea s u s ? întreprinderea de electricitate operele compozitorilor cehi; 10,30 Simt
pede şi cu atenţie la degajarea lo­ — Aş putea...
cului. A pornit înapoi, prin puţul Cei doi au desprins cu repezi­ Sibiu fonia a IlI-a în Re major de Schu-
nr. 9 spre orizontul superior. Era ciune penultim a scară pe care cobo- b e rt; 11,45 Radio Prichindel, „Mor-
clar că apa care inundase galeria rîseră. Dar încercarea n-a reuşit.
era rezultatul străpungerii puţului Fiind foarte grea şi neavind o bază E X IE C U Y A : măici" de Alexandru Crăcea ; 12,30
central. solidă pentru sprijin, scara a alu­ In faţa hărţii: Libia; 14,30 Muzică
necat in gol.
— Reparaţii capitale, mijlocii şi curente la orice tip, şi m ărim e J simfonică romînească; 15,45 Melodii
populare româneşti din diferite regiuni
de transform atori de putere şi eleo tromotoare. ţ ale ţă rii; 16,15 Vorbeşte Moscova
17,45 Orchestre sovietice de instrumen-'
— S ă controlăm care este situ a ­ S _ Modificări a caracteristicilor transform atorilor de putere şi, fe populare; 18,00 Artişti de peste
ţia puţului sub orizontul XII — au hotare, oaspeţi ai Festivalului „Georga
căzut de acord cel doi. F ilm ul silei N -A M U C IS ? electromotoare. Enescu"; 19,00 Revista economică ra­
S — R eparaţii capitale, mijlocii şi curente la orice tip 'de separatori, ţ
mii Stoica lucrează
< întrerupători şi comutatori electrici, dispozitive mecanice de reancla-
doar ăe vreo 6 ani ^ sare (U.G.P.). dio; 21,15 Jurnalul satelor; 23,00 Con­
> — Recondiţionam fizică (uscare, filtrare, centrifugare)' a uleiului! cert de concerte.
la mină. Neastîmpă-
rat şi curios din fi­ ^ do transform ator cu instalaţie fixă şi mobilă. BULETINE DE ŞTIRI : 5,00 ?
re, s-a obişnuit să se S _ Verificarea mijloacelor de protecţia muncii din Instalaţii elec- 6,00; 7,00; 11,00; 13,00; 15,00?
intereseze de treburile ? trlce (mănuşi dieleclrice, ştăngl etc,). 17,00; 20,00; 22,00; 23,52 (pro­
minei ca unul care sim te că ră s­ < Inform aţii se pot prim i zilnic între orele 7-12 la telefon 9680 sau^, gram ul I ) : 1 2 ,0 0 ; 14,00; 16,00g
? în scris pe ad resa: întreprinderea de electricitate Sibiu, strada Uzi-< 18,00; 21,00; 23,00 (program ul II)’,
punde de totul. Ori de cîte ori se
întîmplă ceva, el este prezent la ex­ > nel nr. 3. L
ploatare. A nul trecut, 'iot aşa într-o
noapte, izbucnise un foc la blocul f ÎNTREPRINDEREA Í
central. Nu se ştie cum, el s-a vi­
ril acolo şl n-a mai plecat pînă di- 1
mineţa, cînd totul a fost pus la
punct. Acum, s-a produs această Magazinele eoeperafeler de sonsuni din Planís medicínale 1
inundaţie neprevăzută. Iătă-l cobo- O ră şfie 1
rînd prim ul pe scara verticală, pli­ iE filU IE i A lN E B M Ifl
nă de noroi, alunecoasă, către î
adîncul puţului. A rămas in urmă vă oferă un bogat sor­
porţiunea din secţia de circulaţie a timent de m ărfuri: 1
puţului, protejată ele peretele despăr­
— Ţesături bumbac, lînă achiziţionează pînă în luna 1
şi m ătase;
noiembrie, plante medici­ )
— încălţăminte;
— confecţii; J
— tricotaje s
— articole de galanterie j nale T
—' parfumerîe—cosmetice;
ţitor. De aici in jos n-a mai pă­ — articole de uz casnic j — FLORI, FRUNZE, RĂ­ 1
— aparate radio, bicicle­ 1
DĂCINI ŞI FRUCTE —
truns nimeni, de nu se ştie cînd, te, motociclete, mo­
poate chiar de la săparea puţului. torete ; oferind cîştiguri bune cu­ 1
Scările nu mai sînt protejate. Este — articole electrice.
de-ajuns o mişcare greşită ca să ie Tot felul de produse a- ]legătorilor din regiunile
prăbuşeşti în gol. Ş i scările, pode­ limentare şi băuturi.
Hunedoara, Cluj 1
ţele, sînt pline de un nămol fin, pe şi Baia Mare.
1
care cişmele alunecă sanie. Desigur,
în locul lui Stoica, şi alţii ar ţi pro­ Centre de achiziţii funcţio­ *T
cedat la fel. Bosa, care cobora cu
prudenţă în urma lui, era un exem­ nează în raioanele: ORĂŞ- 1
plu. Sus, la orizont, alţii erau gata TIE, SEBES, ALBA IU- 1
să pornească pe urmele lor fără să vrv,7-'’r~>r 1
se gîndească la riscuri. In viaţă LIA, HATÉG, BRAD, 1
sînt însă şi dinîr: acei care în lo­ [ Filmul „N-am ucis", o pro-
cul lu i Stoica şi-ar fi s p u s : „Ce să I. dacţie a studiolului cinematogra- ză la cinematograful GHERLA, HUEDIN, DEJ, 1
m ă vîr eu, şeful sectorului electro­ f fie din Baku şi a studioului „Ma- Sîrbu" din Deva
ţ xim Gorki” din Moscova, rulea- BISTRIŢA şi ŞOMCUTA
MARE. !
u /ufkJU w