Page 6 - 1961-07

! trae' 2
Un c a i Sără preeeefeiilt
in m edicină WSA\',\/,i,'iH/V/v
La clinica Institutului de miinile medicului inima reîn­
biologie şi medicină experi­ via, aerul respirat ridica piep­
mentală din Novosibirsk s-a tul deschis c! pacientei, iăr pe
înregistrat un caz de reani­ panglica de hirtie a aparatului
mare, ţăr*ă precedent in istoria de înregistrare curba tensiu­
medicinii. O femeie — Nina nii arteriale începu să urce.
Elkovă — a fost operată de O oră după acea medicul
un abces cronic la plâmînul înscria in foaia de observaţii:
sting. Operaţia a reuşit per­ „Ora 15. Bolnava s-a trezii,
fect şi chirurgul care făcuse
intervenţia a plecat.
...Medicul de serviciu, Djen-
do Natradze, stătea de vorbă
cu surorile medicale, cină din
sala de operaţie a venit cine­
va în fugă spunmcl: „Inima
pacientei a încefat să bată". Medicul a reluat total de ta
Primul obiect pe care l-a început. Nici de data aceasta
văzut Natradze în sala de o- nu avea mai mult de patru
peraţie a fost un bisturiu pe minute Ia dispoziţie. Dar ini­
care i-l întindea cineva. El
nu avea la dispoziţie decît
patru minute. Dacă în acest
interval inima nu mai ali­
mentează creierul tinerel fe­
mei, dacă nu mai aduce acolo
sînge proaspăt, saturat de o-
xigen, atunci nimic nu o va
mai putea salva.
Iată insă că inima Imobilă
se află in mina chirurgului şi
el începe să o maseze execu-
tind mişcări line, uniforme,
însă energice. El a simţit a-
poi o uşoară tresărire a ini­
mii şi ea a început să bată
din nou. încetul cu încetul bă­
tăile au devenit din ce in ce
mai regulate, din ce In ce mai
frecvente şi mai energice. In
) • ...cea mai mare ciupercă
< a fost descoperita acum 77
J de ani în statul New York
> (SU.A.) ? Înălţimea uria­
şei ciuperci depăşea jumă­
tate de metru, diametrul
pălăriei — un metru şi
treizeci de centimetri, iar
piciorul pe care se spriji­
nea această pălărie avea
o grosime c!e un sfert de
metru.
...unul din articolele de
•export cele mai importan­
te ale Indiei îl constituie
maimuţele? Anual, India
vinde aproximativ 12 mii
de asemenea animale.
...cea mai joasă tempe­
ratură obţinută de om este
de 0,000001 grade Celsius,
iar cea mai înaltă, obţinu­
tă în reacţii termonucleare
este de 10.000.000 grade
Celsius ?
.. prima maşină de soco­
tit a fost inventată în a-
nul 1642 de către fizicia­
nul lrancez B. Pascal ?
La buletinul de ştiri transmis
de posturile noastre de radio, ia
ora 22. în ziua de 24 iunie 1961,
pe undele eterului s-a răspîndit
pînă departe o nouă ştire privind
Valea Jiului: pentru prima oră
m ţara noastră o formaţie de
amatori a pus in scenă nemuri­
toarea ucerci verdiană „Travia-
ta". La ora cină ştirea se răs-
pinclea pretutindeni, un grup de
oameni trăia emoţii puternice. E
vorba de cei ce, în acea clipă,
pe scena noii săli din Lonea pre­
zentau in premieră „Traviata",
rod al străduinţei şi al unei
activităţi susţinute.
Publicul care a vizionat spec­
tacolul a răsplătit cu aplauze
călduroase creaţia amatorilor
petroşăneni, recompensind ast­
fel eforturile depuse pentru rea­
lizarea unui spectacol de calita­
te. Am admirat realizarea acto­
rilor amatori, care au dai viaţă
operei lui Verdi. Pe drept cu-
vint un spectator, intr-o pauză,
a exclamat: „Această seară e
numai muzică". Cit adevăr con­
fine acest fapt! Verdi e sinonim
cu muzica, cu melodiozitatea, el
cucereşte milioane de inimi.
Violetta, eroina operei, este o
fiinţă autentică din cel de-al
1XJX-lea secol. Dată fiind situa­
ţia din acele vremuri, dispreţul
faţă de femeie, Violetta devine
o „traviata" (in limba italiană
este conştientă, răspunde la
întrebări...1'. Iar 20 de minute
mai tîrziu el notă arătătoare­
le : „Ora 15 şi 20 minute.
Tensiunea a scăzut din nou,
pulsul absent, inima s-a o-
prit...".
ma nu mai reacţiona ia ma­
saj. Natradze a deschis peri-
cardul şi a văzut chiagurile
de sînge care împiedicau ini­
ma să bală. El le-a eliminat,
a saturat leziunea şi a conti­
nuat masajul. Nu mal rămă­
sese decît un minut şi jumă­
tate. După o scurtă tresărire
inima a început din nou să
bată. Medicul a înţeles atunci
că învingătorul a fost el şi nu
boala...
La citva timp după aceea
Nina Elkoaa a părăsit spita­
lul complet însănătoşită.
ion - gigant
Firma franceză Berliet a început
producţia în scrie a autocamioanelor
„T-lOO", cu o capacitate de încărcare
de o sută de tone, ceea ce -înseamnă
încărcătura' aproximaţie a cinci va­
goane de cale ferată. Uriaşa maşină
are un motor de 600 cai putere şi un
consum de 30 litri de benzină. Toate
cele trei osii sînt conductoare. Dia­
metrul roţilor are 2,2 metri. Lungimea
gigantului depăşeşte 12 metri, iar gre­
utatea proprie atinge SO tone. Datori­
tă unor aşa-zişe baloane boltite largi,
presiunea maşinii pe sol nu este marc,
ba chiar mai mică decît a... cămilei.
De aceea maşina se poate deplasa pe
fleşerlurile friabile şi prin mlaştini
inaccesibile maşinilor obişnuite. „T-100"
este folosit la transportul sondelor
şi al altor utilaje petroliere grele.
(Din .JZnanie-Sila").
„traviata" înseamnă femeie de­
căzută), dar îşi păstrează trăsă­
turi sufleteşti care ies in eviden­
ţă de îndată ce in preajma ei
îşi Iace apariţia sentimentul cu­
rat al iubirii. De-a lungul celor
trei acie, spectatorul urmă­
reşte cu viu interes intensitatea
dramei lirice muzicale, împleti­
rea ei atit de armonioasă cu des­
tinul multor femei intr-o orîndu-
ire nedreaptă.
Dragostea Violettei pentru
Alfred Germont, conflictele ce
se ivesc din acest motiv cu ta­
tăl lui Alfred, Georges Germont,
gradarea desfăşurării acţiunii,
ţin mereu vie atenţia spectato­
rului,
„Această seară e numai muzi­
că". Aceste cuvirJe au, pe lin­
gă sensul lor propriu-zis, şi un
înţeles profund. Faptul că în
Valea Jiului artiştii amatori au
prezentat „Traviata" (în sală
nouă in faţa unui public nou),
este rod al revoluţiei culturale,
înseamnă că s-a parcurs un
drum imens — de la neştiinţa
de carte, pînă la acest eveni­
ment. E un scurt popas pe un
drum mereu ascendent. Specta­
colul a constituit o parte din ne-
sfirşita şi clocotitoarea melodie
a muncii constructive ce se des­
făşoară în patria noastră nouă.
Au fost de faţă mineri, construc­
tori, tehnicieni, ingineri, medici,
DPUMUb SOCîA LTXmV'cü ! Nr. 2028
OBIŞNUITE
Şl NEOBIŞNUITE
Ur~'r ~ ' r ~ ' r
[ Ultima călătorie
M aşină. d e ©issast f. Jurnalele de bord de mare — se vindea, nalele de bord cu în- 1
Y a s e le sa -sig iiiste 7 flle renumitului explo- doar, nu o simplă car- semnările din prima 1
Chirurgii sovietici au lansat pe pia­ ^ rator englez, căpitanul te, ci o părticică din şi a doua călătorie a
Koocli au fost anin- istoria Angliei. Cum- luiKoock au plecat 1
ţă două noi maşini importante în chi­ (. cate pe piaţă. Preţul părătorul s-a dovedit a în ultima lor călăto- \
rurgie : o maşină de „agrafat" intes­ lor a fost proverbial fi un american. Jur- rie — spre S.U.A....
tinul şi alta pentru cusut vasele. După
cum se prezintă şi funcţionează, ma­ Vulpea—clocă
şina sovietică de cusut vasele amin­ Toată lumea ştie că vulpea se aşează acolo să doarmă,
teşte maşina de broşat cărţi. Ea se ca-ntr-un cuib de blană,
compune din două părţi, acestea fiind t este un duşman înrăit al găi-
la rîndul lor divizate în alte două nilor. Dar iată că, de data a-
părţi, una fixă — care are pense spe­
ciale destinate să întrerupă provizoriu
circulaţia în vasul operat, cealaltă mo­
bilă — care împarte agrafele necesare
suturii. Acestea sînt din metal dur
(tantal) şi sînt înmagazinate într-o
mică magazie circulară.
Pentru a opera sutura, cele două
părţi ale vasului secţionat sînt pla­
sate, fiecare, într-una din Jumătăţile
aparatului, apoi sînt trase pe tuburi
de calibru apropiat. Cînd cele două
jumătăţi sînt puse în contact şi strîn-
se laolaltă, circular, agrafele intră în
ţesutul vascular la nivelul îndoiturii tăierea cozilor şi ure- 3,
constituită prin tragerea pe tub sutu­
ra este gata, nemairămînînd decît chilor animalelor, con- i
să se taie surplusul de ţesut.
4travenienţii fiind paşi-
Maşina sovietică de cusut vasele
permite operarea în trei minute şi cinci bili de pedeapsa cu ţj
secunde a unei suturi care în mod închisoarea. 1
Pe cîmpiile R. P. Ungare pot fi întîlnite aşa-zisele „tractoare-pod“, de obişnuit cere 20 de minute. C
o construcţie neobişnuită. Ele sînt ad aptate pentru a fi folosite la săpatul
—000—
viilor. Metodă nouă C ceasta, cumătră Vifyky îmblin-
de Impregnare
IN FOTO: Un astfel de tractor, lucrînd în via fermei de stat „Mel- [C pzriitmăa şiv-aedelrueat—asunpurăe-s'tşei oabdelicgvaa-- nu mai poată răspunde la „chemă­ 1
vecia". tL tţăii pdeantrculocmă.enEireaadleovr.ărEastteâăvoera- rile" vameşilor. 3
t[ bnau dlee pardinudceereapupiălosărridloer. mMînaicaprree-, J *-f —)l—ZW I
a chibriturilor LL cîins, seichpirminbd pie-acoenxtrcalbuasnddişitnii cmaree- ^ I
Maiştrii „artei alchimiste“ La Fabrica de chibrituri din Sianow, 'dnu'tculstiecileţpi erînsonGaelr.mania occiden- ¦) m ¦|S p ||
din Bitterfeld R. P. Polonă, este în curs de experi­ ţC tnlVă.ikAkcyolo,îndacueraăstă cumarfrăăb„dcîanrtăe- ]
mentare o nouă metodă de impregnare L toare" este foarte căutfită.
a chibriturilor. Ea constă în impreg­
Ll zbPurrinddăelrneiaciiflăeptpaşuilioşrorinluor eastfelaţoi ^
narea „la uscat" a beţelor de chibrit L( tsreuabbătuutşeolaăr,ă, iardeaocaereşcteia stisceletienle- )
In cadrul combinatului atirnă un vas plin cu o- dere se obţine un rubin cu un amestec de fosfor cu alte ma­ v(_îrpieosacte făfirăasctuenasmăcu pmrianretreuşluari­nţă. 3.
electrotehnic din oraşul xid de aluminiu pur. Ori CbelPeenetir,u i asenucafţiărnăevopiţei scăapcoşnitro- 3
Biiterfeld funcţionează o de cîte ori un ciocănel sau un acvamarin in sta­ terii. Pînă în prezent, acest procese teh­ cozi
mică „fabrică" de pietre acţionat mecanic loveşte te brută, de 300 carate, nologic se făcea pe umed, costa mai f. leze pe toţi pasagerii, funcţionarii -j
preţioase. Aici un colec­ gura vasului, un grăun­
tiv de maiştrii ai „artei te de oxid, \dupu ce a tocit şi cu suprafeţe ne- mult şi necesita un spaţiu mai mare. ^ de laDvameă zs-bau aînvtăeţatrsiă flduîee- s-j pre...
alchimiste" plămădesc cu trecut pr.intr-o sită deasă, străluciţoare. Prin aplicarea noii metode se poate
multă ingeniozitate, cu ţ- re ca sticleţii, iar păsările răspun- ţ
In atelierul de şlefuit, realiza o economie de 300.000 zloţi a- L Rdeecaeunt,iminedipaatrldaimnenb-uzuznilaorre lsaaucadtin şl 1a ure-
Ltul pooşelatenldeezdoaamu nealvour.t Tcohfuilşoir, cloantrcal-ini.3 După
nual.
locf <—dfe'—zbl i at»e•—ri/ însuyfleţi- dezbateri îndelungate,
situat la etajul clădirii cu
ie. Se purtau discuţii parlamentul a hoiărit:
miinile lor înderninatice,
'din oxid de aluminiu, cade In bateria cuptoru­ ajutorul unor ferăslraie f despre... lungimea co- se interzice categoric
oxid de titan, oxid lui şi se opreşte pe o ver­ folosite la tăiatul dia-
de fier şi alte ma­ gea aşezată in poziţie mantelor, piatra preţioasă Is to ria m int o ritCăoţniltorarbandă cu cîntec 3
terii, cu ajutorul hidrogen verticală. Aici, sub acţiu­ obţinută este tăiată in
n a t i o n a l e a ie C h in e ij Funcţionarii olandezi de la va- bandiştii au luat contramăsuri: a- }
^ jmă sînt nevoiţi să se îndeletni- cum, ciocurile păsărilor le leagă ţ
nului şi al oxigenului o nea unei puternice flăcări .mărimile necesare, iar 'bu­ Peste 50 de minorităţi naţio­ strîns cu o sfoară pentru ca să )
gamă întreagă de pietre alimentate cu oxigen şl căţile slnt şlefuite, apoi nale din China lucrează în pre­ tţuricieamşciănocruităţoilotrreanbaăţ,iocnaarele.—UlI­a
terior s-a trecut la elaborarea
preţioase. Ei „fabrică" hidrogen, care produce o lustruite pină capătă un zent Ia alcătuirea istoriei lite­ istoriei literaturii minorităţilor
raturii lor naţionale. Au fost
rubine, topazuri, safire, temperatură de peste luciu puternic. Uneori obţinute deja succese conside­ naţionale. Răsfoindu-se o monografic a
comunei Clopotioa, raionul Ha­
acvamarin, smaralde, care 2.G00 de grade, grăuntele piatra finită are 50 de ast­ rabile. In regiunile în care trăiesc ţeg, întocmită între anii 1935-
diferite minorităţi naţionale au 1940, s-a găsit şi această fo­
sînt apoi incrustate ca se topeşte şi se cristali­ fel de faţete care lucesc In prezent se pregăteşte pen­ fost trimise grupuri speciale de tografie ce reprezintă o femeie
cercetători în domeniul litera­ din partea locului, pariind pe
podoabe in inele, in co­ zează. Din fiecare grăun­ şi scinteiază ca oglinda. tru tipar istoria literaturii a 13 turii şi artei. cap coşul cu alimente pentru
liere şi brăţări. te se obţine cite un cris­ soţul aflat la muncă în pă­
tal care se depune pe Pietrele preţioase artifi­ naţionalităţi printre care men, in cursul acestor lucrări de
Intr-o sală mare sini vergea formind piatra miao, cijuan, tai, i, tuţzia, cercetare, au fost culese şi des­ dure, iar in sacul - din spate
înşirate zeci 'de „cuptoa­ preţioasă artificială. După ciale produse la Bitterţeld kava, tun, bui, iao hani şi nanai- coperite un mare număr de bas­ copilul pe care nu avea cui să-l
re refractare" minuscule. trei sau patra ore de ar- me populare, cîntece, poeme lase In grijă acasă şl, in plus,
Deasupra fiecărui cuptor se bucură de o largă a- A apărut deja istoria literatu­ lorcind pentru familiile celor
epice, legende, balade şi fabu­
preciere in lumea întrea­ rii naţionalităţilor bai, naşi şi le. Numeroase poeme, povestiri avuţi.
şi alte creaţii ale literaturii Fotografia este o amintire
gă. tibetană. populare a diferitelor minorităţi
naţionale s-au păstrat în Icgen- tristă a timpurilor grele prin
Minorităţile naţionale ocupă defe religioase sculptate în seîn- care ţărănimea săracă a trecui
înainte de 23 August 1944.
în China mai mult de jumătate duri de lemn şi în cărţi din
frunze.
ste p ss din teritoriul ţării. înainte de
eliberare nici una dintre ele nu =%ÂE
Locuitorii regiunii Baian-Hongor ( R. P. MongoM) au avea ojstorîe ^scrisă a literaturii Din întreaga lume
construit un canal de irigaţie cu ajutorul căruia apele năval- sale. Doar 13 naţionalităţi a-
Aicului rîu Baidrakingol ajung în stepa Ilersen. La construirea veau o scriere proprie. Unele
acestui canal lung de 71 km., adine de I m. şi lat de 5 m. au
lucrat zi şi noapte timp de 15 zile 3.700 de persoane. minorităţi naţionale erau pe
cale de dispariţie din cauza per­
Acum, secetoasa stepă Ilersen se va acoperi cu ogoare ro­ secuţiilor.
ditoare şi păşuni.
In 1950 în întreaga ţară a
început studierea istoriei şi cul-
Maşină penfry seieefionarea cartofilor
muzică zicii Iui Verdi asamblind orches­ Nica, funcţionară la B.R.P.R., Recent, doi ingineri unguri, Foldesi Mihâly şi Wimmer Lâszlo au con-,
tra şi corul de aşa manieră in­ s-a dovedit a fi talentată, avind struit o maşină pentru selecţionarea şi ambalarea cartofilor, care înlocu­
profesori — oameni care in do­ cit au fost intrulotul evitate di­ o voce corespunzătoare şi o bu­ ieşte total munca manuală în acest domeniu şi îi sporeşte într-o măsură
meniul lor de activitate îşi aduc sonanţele, redtndu-se melodioa­ nă prezentă 'scenică. Medicul substanţială productivitatea. In timp ce prin muncă manuală un om poa­
obolul la desăvirşirea construcţiei sa muzică a lui Verdi. Recitati­ Nicolae Scărlătoiu (Alfred Ger­ te selecţiona în 8 ore 700 kg. de cartofi, noua maşină selecţionează în a-
socialiste oameni care se bucură vele. ariile, duetele au fost exe­ mont) a impresionat prin vocea-i cest răstimp 80.000 kg., asigurînd toto dată ambalarea lor în saci separaţi.
de o viaţă fericită, oameni care cutate cu măiestrie de interpreţi, plăcută, iar profesorul Viorel In acelaşi timp ea curăţă cartofii de pai sau de alte materiale folosite la
impresionind mai ales prin cla­ Mofoc (Georges Germont) a păstrarea cartofilor în timpul iernii. O calitate a noii maşini constă şi în
întrezăresc minunatele perspecti­ ritatea vocii, prin cunoaşterea cîntat cu multă pasiune, re faptul că cartofii nu sînt loviţi în timpul selecţionării şi ambalării lor.
partiturii. Munca dusă cu so­ marcindu-se mai ales În in
ve ale viitorului. liştii a dat rezultate frumoase. tepreiarea ariei din actul 11 Cascsadă maritimă
La realizarea Interpreta Violettei. Margareta Izbutite au fost, de asemenea, şi
realizările Doinei Marca (Fio Pînă ...acum se ştia eă numai pe fluvii se pot forma cas­
spectacolului şi-a ra), Elena Popescu (Annina) cade. Daeâ totuşi în strîmtorile maritime există curenţi şi o
dat concursul un In acelaşi fel se poate vorbi des terasă abruptă pe fund, formată dintr-o rocă stîncoasă, atunci
număr mare de pre creaţia muncitorului Cons­ în aceste strîmtori pot să apară cascade tipice ca formă şi
oameni ai mun­ tantin Borta (Gastone), cea a profil. O astfel de eascadă s-a formal în strîmtoarea Kara-
cii care in tim­ contabilului losif Cuteanu (Ba­ Bogaz, cind fnnisiparea Mării Caspice a provocat coborîrea
pul liber au mun­ ronul Duphol), a tinărului Vasi- nivelului apei acestei strîmtori.
cit cu entuzi le Tcaduc (Doctorul Grenvile)
asm, repetînd şi a muncitorului ceferist Anton Aici, la ieşirea din mare, apa străvezie, limpede şi de o
seară de seară. Budiu (Marchizul d’Obigny). culoare verde-albăstruie curge uniform şi lin, amintind de un
fluviu mare din pustiu. Pe mă sură ce se apropie de^ golf, vi­
Sub conducerea Numărul celor care au contri­ teza apei creşte, apar mici vîrtejuri şi eurenţi repezi, începe să
dirijorului Pe­ buit la realizarea spectacolului spumege, pînă cînd, în sfîrşit, apa cade vertical de la o înăl­
tre Giorgovea- cu !!Traviata" in Valea Jiului ţime de 4—4,5 metri. La gura strîmtorii s-a format o deltă.
nu, orchestra şi este mare, (loan Petrovici şi
corul au depus Marcel Soma — regia artistică, O cascadă maritimă în pus tiu este un fenomen cu totul
Ticu Lucaciu — corepetitor, a- excepţional al naturii, unic în felul lui pe întreaga suprafaţă
o intensă acti­ vocatul loan Babeş şi tehnicia­ a globului-
nul Eduard Mardare — regia
vitate, iar soliş­ tehnică şi încă mulţi alţii). Par­ Seîsm oacu sficu !
ticipanţii însă, cu toţii, au gustat
tii au muncit cu din bucuria succesului înregis­ La mina „Ana“ din Brezove Hory, la o adincime de 1.400
trat şi merită felicitări. Dorim m. funcţionează de cîtva vreme o istalaţie complet automati­
asiduitate pen­ ca, aşa cum de altfel dirijorul zată : seisrnoacusticul. Dacă ceri amănunte asupra ei, minerii iţi
P. Giorgoveanu scrisese în pro­ răspund laconic: „E grozavă“. Dacă insişti, te trimit la Insti­
tru însuşirea par­ gramul de sală, „această realiza­ tutul minier de pe lingă Acade mia Cehoslovacă de Ştiinţe,
unde a fost realizat prototipul noului aparat.
titurii muzicale re să constituie punctul de ple­
Seisrnoacusticul captează şi înregistrează unedele sonore
şi dramatice. care spre noi şi importante suc­ aproape inperceptibile provocate in structura interioară a Ţ°ci'
cese in dezvoltarea vieţii muzi­ lor de diferite presiuni. Astfel, cu ajutorul lui se pot înregistrţ
Conducerea mu­ cale in Valea Jiului". loviturile ciocanului pneumatic, la distanţe de 30U m. Aparatul
este deci foarte sensibil la deplasările care se produc în subterajj
zicală, aşa cum VICTOR FULESI şi, avertizează asupra lor, dind posibilitatea luării de măsuri
dealtfel s-a reflec­ IN CLIŞEU : Scenă din spec­ urgente.
tat şi. în spec­ tacol (actul 1, înainte de duet).
tacol, a reuşii să Margareta fslica (Violetta) şi
dea viată mu­ Nicolae Scărlătoin (Allred).