Page 60 - 1961-07

mirrmw sourmsmnm Nr. 2040

Festivalul internaţional al filmului
de la Moscova

AÎOSCOVA 15. — Corespon­ melor privind arta cinematogră-
dentul Agerpres transm ite: La fică contemporană. Principala,
14 iulie, la cinematograful „Ros- trăsătură caracteristică care u-
sia“ a continuat prezentarea fil­ neşte pe participanţii la discu*

^ U LT IM ELE ŞTIRI * U LT IM E L E Ş T IR I melor pentru concurs în cadrul ţie este simţul marii răspun­
Festivalului internaţional al fil­ deri a artistului in faţa timpu­
mului. Primul a fost prezentat lui, conştiinţa că fiecare artist

Uniunea Sovietică întrece S. U. L S e siu n e a 1 Silii filmul indonezian „Luptători cinstit trebuie să depună toate
pentru libertate“ (regizor şi eforturile în luptă pentru un vii•
in privinţa volumului sporului parlamentului LONDRA 15 (Agerpres). — a declarat că Gagarin are cu­ scenarist Usmar Ismail), consa­ tor mai bun al omenirii. Aceas­
do preisdis a metalelor feroase In articolele consacrate vizitei noştinţe remarcabile şi un ui­ crat luptei pentru eliberarea ţă­ ta a reieşit convingător din in­
ceylonez lui Iuri Gagarin la Londra, mitor simţ de observaţie. „El rii de sub jugul colonialismu­ tervenţiile regizorului olandez
M OSCOVA 15 (A g erp res). — TASS tra n s m ite : vorbeşte despre problemele teh­ lui. Filmul artistic cehoslovac Joris Ivens, ale criticului fran­
U niunea Sovietică întrece cu m u lt S.U.Â. îini p riv in ţa volum u­ GOLOMBO 15 (Agerpres). multe ziare engleze scot în c- nice într-un limbaj tehnic, a „Lanţurile“ redă drama unui cez Georges Sadoul, criticului
lui absolut al sporului de producţie a m etalelor feroase şi al celor î-^ TASS tran sm ite: Luînd cu- videnţă rolul sistemului sovie­ is'pus Lovell şi am fost uimiţi om' căzut sub influenţe mio- polonez Jerzy Toplitz, regizoru­
m ai im p o rtan te m etale neferoase. P ro d u cţia m edié a n u a lă ai unui iVÎnful în cadrul sesiunii parla- tic de învăţămînt în realizările de modul în care a răspuns la burgheze. Cinematografia fin­ lui sovietic Grigorie Kozinţev.
cuptor M artin este în U.R.S.S. cu; apro x im ativ 25 la s u tă m al imentului ceylonez, care s-a ştiinţei sovietice, precum şi ¦întrebările noastre“. landeză a prezentat comedia
»nare decît în S.U.A. Uniunea Sovietică se află înainţea ţarilor !deschis la 13 iulie, guvernato­ marile posibilităţi pe care le „Scandal în gimnaziul de fete“. Discutarea problemelor pri­
occidentale în p riv in ţa m u lto r indici ai prQdudţiei; iu in a le lo r $1 rul general al Ceylonului, OI1- deschide societatea sovietică în Proî. Maokry, preşedintele vind cinematografia contempo­
în special în ce p riveşte fo losirea volum ului u til al furnalelor. iver Gitnetilleke, a prezentat o Societăţii regale de astronomie Un viu interes a stîrnit filmul rană va continua sîmbătă st
Aceste date au fost aduse la cunoştinţa unul corespondent litedairaţie program a guvernu­ iaţa tineretului. Aceeaşi opinie a d eclarat: „Ne-a făcut o im­ de scurt metraj in culori „Wei- miercurea viitoare.
al agenţiei TASS de către V. P o d ierk o , preşedintele C onş/lţulul lui. El a arătat printre altele s-a desprins din declaraţiile oa­ mar, alături este Buchenwald“
Central al Sindicatului m uncitorilor din industria m etalurgică, în menilor de ştiinţă membri ai presie profundă. A răspuns la realizat de studiourile din R. D. FiimuS romînesc
legătură cu tradiţionala Zi a m etalurgiştilor, care este sărb ăto rită ca guvernul intenţionează să Societăţii regale care a oferit la Germană. Filmul prezintă con­ „Darctee“ fa Moscova
în U.R.S.S. la 16 Iulie. accelereze procesul tra^îorm ă- 13 iulie un prînz în cinstea Iu* întrebări aşa cum poate răs­ trastul dintre două epoci ale is­
irilor constituţionale şi trecerii Gagarin. toriei poporului germ an; una M GSCOVA 15. C orespon­
V. Podzerko a făcut cunoscut că anul acesta vor fi recon­ la forma de conductere repu­ punde numai un om care ciu- din epoci este întruchipată de dentul Agerpres transm ite :
struite sau construite alte zeci de obiective im portanţe ale indus- blicană“. Bermard Lovell, directorul oraşul Weimar, unde au trăit
friei m etalurgice. Astfel, vor fi construite p atru furnale, căra Observatorului „Jodrell-Bank- noaşte bine obiectul despre şi lucrat Schiller şi Goethe, Zeci de mii de moscoviţi vi­
vor îi cele m ai m ari d in lume, 17 cuptoare M artin de m are c a ­ Gunetilleke a declarat că po­ iar cealaltă de lagărul de con­ zionează zilnic film e aduse de
pacitate şi prim ul lam inor conţi nuu din ţa ră pentru ţevi trase fără litica externă a ţării, bazată pe ------ — care vorbeşte“. centrare nazist Buchenwald, delegaţiile străine şi prezenta­
sudură. principiile neutralităţii, coexis­ de la marginea oraşului. Ca şi te în afara concursului.
tenţei paşnice şi neaderării la La Stanleyville a avut fas o recepţie filmul „Profesorul Mamlock“,
Anul acesta sporul producţiei de oţel va fi de peste 6 m ilioane prezentat recent, acesta este un V ineri, atît în m atineu cît şi
tone, ia r pe întreaga, ţ a r ă se va obţine o producţie de' 71 mili-' blocuri, se bucură de aprobare In cinstea şefului guvernului provinciei îndemn înflăcărat la lupta îm­ seara, a fost prezentat în sala
oane tone de oţel. P în ă lai sfîrşitu l septenalului (1965) U niunga So­ generală şi contribuie la creş­ Leopo dville potriva războiului, a reînvierii spo rtu rilo r de la stadionul
vietică se va apropia considerabil de nivelul producţiei siderurgice terea prestigiului Ceylonului pe fascismului, pentru apărarea ci­ „V 1. L enin“ , film ul rom înesc
a Statelor Unite ale Americii. arenă internaţională. Gunetil­ STANLEYVILLE 15 (Ager- O rganizatorul recepţiei — şe­ vilizaţiei umane. în culori „D arclee“ , care s-a
leke a arătat că se extind le­ pres). — TASS transm ite : ful guvernului Provinciei O rien­ bucurat, ca şi la vizionările
Lucrările conferinţei găturile Ceylonului cu alte ţări tale, Jean M anzikala — a rostit Cunoscuţi regizori şi critici precedente de la M oscova, de
de la Seneva pentru Laos Ş,i îndeosebi cu U.R.S.S.' şi La Stanleyville a avut loc o cu acest prilej o cuvîntare în ca­ din numeroase ţări au conti­ succes.
(R.P. Ghineză, lucru care con­ recepţie în cinstea şefului guver­ re a cerut deputaţilor şi sena­ nuat vineri discutarea proble­
tribuie la dezvoltarea econo­ nului provinciei Leopoldville, torilor prezenţi să-şi unească e-
miei Ceylonului. Kamitatu, care a sosit1 în acest forturile pentru a acţiona în =©©«îSS
oraş.

GENEVA 15 (A gerpres). diplom aţilor americani să-şi re­ front comun în cadrul apropia­ In R. F. Germană ş i Berlinul occidental
In .şedinţa din 14 iulie a con­ vizuiască poziţia şi să accepte tei sesiuni a parlam entului con-
ferinţei de la Geneva pentru
L aos prezidată de G. M. Puşkin Locul Ciprului este alături de ţărilesă se discute în primul rîndt o- golez.
(U niunea Sovietică) a luat cu-
vîntul reprezentantul Birm aniei bligaţide cu privire la neam este­ neutre care luptă împotriva Este necesar — a declarat Jean Se intensifică m anifestările
care a cerut ca participanţii: la cul în treburile Laosului şi în M azikala — ca în parlam ent să
conferinţa pentru Laos să treacă
la examinarea detailată a pro­ al doilea rînd problema contro­ imperialismului trium fe unitatea congoleză. Do­ revanşarde
punerilor existente în vedterea lului. rim cu căldură ca fraţii noştri
reglementării problemei laoţiene.
Unii şi-au exprim at team a că să îndeplinească m isiunea în al­ BERLIN 15 (Agerpres). — Kahn, directorul Institutului de
A lu at apoi cuvîntul K. Me- tă pe care le-a încredinţat-o po­ La o conferinţă de presă orga­ Ştiinţe economice, A. Rechan,
non, şeful delegaţiei indiene. Ca dacă va fi discutată problema Declaraţia Biroului Politic al A. K. E. L. porul“. nizată la Berlin de către Comi­ membru al Comitetului pentru
o com pletare la proiectul de de­ neutralităţii Laosului, nu se va tetul pentru problemele unită­ problemele unităţii Germaniei,
claraţie în problem a neutralităţii In continuare, Kleofau K am i­ ţii Germaniei au fost citate nu­ şi B. Winzer, fost maior al Bun-
L aosului, p rezen tat de el la 13 reuşi după aceasta să se rezolve N IC O SIA 15 (A gerpres). trem de periculoase, declară B i­ meroase fapte şi documente re­ ideswehrului. Ei au arătat că în’
iulie, K. M enon a prezentat con­ tatu a rostit o scurtă cuvîntare. feritoare la intensificarea mani­ timp' ce R.D. Germană se pre­
ferinţei un proiect de protocol problema controlului, a continuat Biroul Politic al „Partidului roul Politic al A.K.E.L. El a atras atenţia asupra nece­ festărilor revanşarde. In faţa găteşte pentru încheierea tra­
care precizează îndeosebi drep­ sităţii unei puternice unităţi de ziariştilor au luat cuvîntul G. tatului de pace, Strauss, minis­
turile şi obligaţiile comisiei in-1 Cijan Han-fu. Aceste temeri sînt progresist al oamenilor muncii“ Ele reprezintă o primejdie trul de Război al R.F. Germa­
neîntemeiate. Problem a neutrali­ (A.K.E.L.) a d at publicităţii o gravă pentru existenţa şi viito­ acţiune a tuturor partizanilor li­
ternaţionale de supraveghere şi bertăţii şi independenţei repu­ ne, şi ultrareacţionarii de la
tăţii şi cea a controlului au fie­ declaraţie cu privire la situ aţia rul poporului cipriot. Imperia­ blicii.
eonii ol.
care im portanţa sa şi totodată din ta ră şi la sarcinile poporu­ liştii urm ăresc să scindeze for­ La recepţie au luat, de ase­
Conducătorul delegaţiei Chinei sînt legate în tre ele. lui cipriot. ţele populare, să agraveze încor­

populare, Cijan Han-fu, a cerut Cu aceasta şedinţa a luat Activitatea im perialiştilor şî darea şi să creeze disensiuni

!CURTE ŞTIRI sfîrşit U rm ătoarea şedinţă va amestecul lor în treburile interne înlăuntrul ţării, pentru a obţine menea, cuvîntul preşedintele C a­ Gotting, vicepreşedinte al Con­ Bonn se pregătesc să atace
avea ioc la 17 iulie. ale Ciprului au lu at proporţii ex- subordonarea economică şi poli­
LONDRA 15 (Agerpres). —
fi seara zilei de 14 iulie, Iuri =®S®9= tică deplină a Ciprului şi a po­ m erei deputaţilor, Joseph Ka- siliului de Stat al R.D. Germa­ Republica Democrată Germană
lagarin a vorbit la reţeaua de porului cipriot..
eleviziune BBG, în cadrul unui spngo, şi am basadorul Republi­ ne, secretar generat al Uniu­ şi celelalte state socialiste. Se
irogram intitulat „Vi-1 prezen-
ăm pe Iuri Gagarin". Brighton : închiderea conferinţei Reîerindu-se la politica exter­ cii M ali în Congo, Diakute. nii creştin-democrate, prof S. organizează mereu fel de fel do
nă pe care trebuie s-o ducă Ci­ „demonstraţii" şi „întîlnid“,
HELSINKI 15 (Agerpres). =9®®©= la care sînt formulate făţiş
- Urho Kekkonen, preşe'dirl- Sindicatului muncitorilor prul, B iroul Politic al A.K.E.L.
ele Republicii Finlanda, a a'- arată că situaţia Ciprului este ,D er Spiegel" despre accidentele pretenţii teritoriale faţă de alte
irobat la 14 iulie guvernul state. Se vorbeşte din nou des­
opinat de M. Miettunen şi al- din transporturi şi necalificaţi asem ăn ăto are cu <s itu a ţia ţă rilo r
ătuit din reprezentanţi ai din Asia şj Afrjga care şi-au cu­ d e m u n ca din R. F. G e rm a n a pre „spaţiul vital“, despre re­
Jniunii agrare. vizuirea frontierelor, se desfă­
cerit independenţa; naţională sau
ISTANBUL 15 (Agerpres). —'
'ASS transmite : Industria tex- B R IG H T O N 15 (Agerpres). Conferinţa şi-a reafirmat ataşa­ luptă pentru ea. Locul Ciprului şoară o intensă propagandă de
ilă din Turcia trece printr-o război.
!riză serioasă. Intr-o situaţie La 14 iulie; în cadrul şedinţei mentul faţă de principiile socialis­ este alături' de, ţările neutre ca­ H A M BU RG 15 (Agerpres). meni ai muncii au suferit diferite
leosebit de grea se a|lă în'Tre- In ultimul timp, relatează revis­ accidente, „Republica Federală se Comitetul pentru problemele
irinderile mici. Potrivit presei, de închidere a celei de-a 19,-a te şi i-a condam nat pe cei care re luptă îm potriva im perialism u­ ta ;,Der Spiegel“; în rîndurile fa­ găseşte în fruntea statisticilor in­ unităţii Germaniei dispune do
lumai în ultimele trei-patru miliilor de muncitori din Germa­ ternaţionale privitoare la acciden­ documente oare confirmă iden­
u|ni au inceiţat să lucreze 60 conferinţe a Sindicatului muncito­ încearcă să revizuiască articolul 4 lui, îm potriva am estecului impe­ nia occidentală se efectuează un titatea liniei politice a guver­
a sută d;,n războaie. 6.000 de rilor din transporturi şi necalifi­ din statutul partidului laburist p're- rialist şi a războiului. sondaj în legătură cu ;,faptul ma­ tele de muncă“. nului R.F. Germane ou obiec­
esători au rămas iără lucru. cabru“ că în întreprinderile şi şan­ In ce priveşte cauzele acestui re­ tivele uniunilor revanşarde caro
caţi, au fost adoptate rezoluţii în văzînd instaurarea proprietăţii ob­ A.K.E.L. consideră că datoria tierele vest-germane mor zilnic cir­
cafe se cere lichidarea tuturor ba­ şteşti asupra mijloacelor de pro­ sa patriotică este să îndemne po­ cord, revista expune, pe de o par­
zelor americane pentru rachete ducţie. porul cipriot la vig ilen ţă faţă de te, părerile patronilor care susţin
;,Polaris“ din Anglia şi se con­ cei care încearcă să reînvie an ­
dam nă hotărârea guvernului englez Rezoluţiile incluse pe ordinea ticom unism ul. Anticomunismul, ca 12 muncitori ca urm are a acci­ că 70 la sută din accidente se cresc pe teritoriul Germaniei
de a pune la dispoziţia trupelor de zi în care se cere lichidarea se spune în declaraţie, aduce
vest-germ ane baze şi poligoane de scindării mişcării sindicale inter­ pre'udicii luptei îm potriva impe­ dentelor de muncă. In felul acesta, datoresc „lipsurilor omeneşti“, a- occidentale ca ciupercile după
instrucţie. naţionale n-au fost adoptate. îm ­ rialism ului, slăbeşte mişcarea Germania occidentală pierde anual dică neatenţiei muncitorilor. Klaus ploaie. Astăzi în R.F. Germa­
potriva lor au luat atitudine prin­ a'ntiim perialistă şi întăreşte po­ Bohr, un expert industrial al în­ nă există 29 „uniuni camara­
Cu prilejul discutării acestor re­ tre alţii şi F. Cousins secretarul ziţiile im perialiştilor. 3.000 de muncitori industriali ca­ treprinderii metalurgice „O berhau- dereşti" şi 50 de organizaţii
zoluţii, delegaţii au scos în evi­ general al sindicatului. In acelaşi sen Ag“, remarcă că sub acest „de persoane strămutate".
denţă caracterul provocator al ba­ timp însă Cousins a susţinut con­ A sosit timpul, se spune în lificaţi şi zilnic circa 60.000 de pretext „se eludează de multe ori
zelor americane. E i şi-au expri­ tinuarea schimbului de delegaţii încheierea declaraţiei, să se cre­ oameni sînt accidentaţi la locurile problema protecţiei muncii“. Mulţi Sprijinind şi îndrumînd aetb
între sindicatele din Anglia şi cele eze un front antiim perialist de lor de muncă mai mult sau mai conducători de întreprinderi — ga­
mat de asemenea neliniştea în le ­ din U.R.S.S. luptă care să unească pe toţi puţin grav“. rată de asemenea revista — afir­ vitatea organizaţiilor revanşar­
gătură cu accelerarea reînarm ării ciprioţii — turci şi greci — pe
G erm aniei occidentale, cu reînvie­ Intr-o altă rezoluţie conferinţa In economia vest-germană, scrie mă chiar că din cauza „prostiei de, a declarat G. Gotting, gu­
baza unui program minim ela­ omeneşti“ nu se poate schimba ni­
rea militarismului şi spiritului re­ a cerut Congresului sindicatelor ;,De'r Spiegel“; se înregistrează mic în această privinţă. vernul de la Bonn aprobă poli­
vanşard; în legătură cu creşterea borat de o conferinţă a reprezen­
influenţei în Germania occidenta­ britanice să cerceteze problema ;,un record de morţi şi răniţi“ . In tica primejdioasă, nefastă do:
ultimii zece ani 50.000 de oameni

lă a foştilor generali şi am irali penetraţiei capitalului american în tanţilor tuturor cercurilor politi­ au fost ucişi la locurile lor de D a r muncitorii şi sindicatele lor reînviere a „Germaniei mari“.'
muncă şi peste 20.000.000 de oa- sînt de altă părere .Ei declară că De aceea, rezolvarea proble­
hitlerişti. economia engleză. ce şi sociale din ţară. „inflaţia accidentelor de muncăj mei germane nu se mai poato
se datoreşte patronilor pe care îi

acuză, spune „D er Spiegel“ , că iin­ arnîna. Poporul german are

U MU L M.G.H. Auzeam vocile celor ce ea se desprinde automat şi este tensifică ritmul de muncă „fără să dreptul la încheierea tratatului
lucrau la staţiile de radio atît aruncată la o parte, pe cînd ţină seama de pierderi“ . Astfel, de pace, iar popoarele Euro­
ir a restul lachetei continuă să ac­ purtătorii de cuvînt ai muncitori­ pei cer garanţii care să le asi­
de aproape, de parcă s-ar fi celereze viteza zborului. Nu-i lor oţelari din Ruhr au arătat că gure că pe pămîntul german
In s aflat alături de mine. văzusem niciodată pe savanţii 91 la sută din numărul tuturor ac­ nu va mai fi dezlănţuit nicio­
şi inginerii care găsiseră un cidentelor de muncă din ultimul dată un război.
Dincolo de păturile dense ale timp se datoresc „ritm ului infer­
atmosferei, carenajul s-a des­ nal“ al muncii.
prins automat şi a fost azvîrlit

într-o parte. Prin vizoare ve­ combustibil portativ aşa de uşor
(Urmare din ziarul deam suprafaţa îndepărtată a
!,D rum ul socialismului“ nr. 2039) de iuri Gagarin ţă colosală mă ţintuia in foto­ Pâmîntului. In acest timp nava pentru motoarele rachetei so­ „(In avertisment p e ü rii Occident'
liu. Şi, cu toate că acesta era „Vostok“ zbura deasupra unui vietice. Dar acum, cînd racheta
»Am intrat in cabinei, m-atn pilot-cosmonaut al U.R.S.S. aşezat în aşa fel pentru ca să larg fluviu din Siberia. Se ve­ mă ducea spre înălţimi tot mai — Broşura deputatului laburist Stephen Swingles* —
Instalai în fotoliu şi am trîn- Erou al Uniunii Sovietice fie evitată la limită influenţa deau clar insuliţele de pe flu­ mari, doream să le aduc mul­
tit apoi capacul ele la intrare. greutăţii uriaşe care apăsa asu­ viu, precum, şi malurile, acope­ LONDRA 15 (A gerpres). câ paralel cu aceasta se fac în ­
Am rămas singur printre apa­ le, am închis casca ermetică, pra corpului meu, era greu să ţumiri şi să le strîng mîinile. E ditura aripei de stînga a cercări de a se trece cu bure­
ratele luminate artificial. Au­ sînt gaia pentru start. mişc mîinile sau picioarele. rite de verdeaţă. Motoarele complicate funcţio­ partidului laburist „Gladiator tele peste trecutul nazist şi
zeam tot ce se întîmpla înafara Ştiam că această stare va dura — Ce frumuseţe! — am ex­ nau excelent, cu exactitatea o- Book and Pamphlet Publishing
bordului navei, pe pămîntul Toate comenzile de lansare puţin timp, doar pînă cînd nava rologiului din Kremlin. Company“ a publicat broşura chiar dte a se reînvia tendinţele
care-mi devenise şi mai drag. mi se transmiteau şi mie. . va fi plasată pe orbită. Supra­ clamat fără să mă pot stăpîni, deputatului laburist Stephen naziste“.
După ce a fost îndepărtat lif­ solicitările creşteau tot mai clar m-am întrerupt brusc: mi­ Treptele rachetei se desprin­ Swingler, intitulată „Un aver­
tul s-a lăsat o linişte deplină. Insfîrşit, conducătorul tehnic mult. siunea mea era să transmit in­ deau una după alta, aşa că la tism ent pentru Occident“. Citind exemple care atestă
Am raportat: al zborului a dat comanda : formaţii, nu să admir frumuse­ un moment dat am putut comu­ Referind'u-se la creşterea for­ reînvierea nazism ului, autorul
„Pămîntul“ a anunţat: ţile naturii. Tocmai atunci „Pă­ nica : ţei m ilitare şi economice ă G er­ broşurii scrie că străduinţele
— Alo „Pămînt“, aici „Cos­ — Start! — Au trecut 70 secunde de mîntul“ a şi cerut informaţii. maniei occidentale, Swingler Germaniei occidentale de a ob­
monautul“. E gata controlul le­ 'Am răspuns : la start. — M-am desprins de rache- subliniază că expansiunea m i­ ţine arm a nucleară sînt însoţite
găturilor. Poziţia de plecare ă — Daţi-i drumul. Totul este Am răspuns: — Vă aud clar, — am răs­ ta-purtâtoare. Mă simt bine. litarism ului vest'-germ an se va d'e cereri de a i se pune la d is ­
apărut pe tabloul de comandă. normal. Mă simt bine. — V-am înţeles: 70 secun­ puns eu. Mă simt excelent. Zbo­ Parametrii cabinei: presiunea întoarce inevitabil îm potriva poziţie baze pe teritorii străine.
Globul indică locul startului. Privirea mi s-a oprit asupra de. Mă simt excelent. Zbo­ rul continuă normal. Suprasoli­ — 1, umiditatea — 65 procen­ O ccidentului. Swingler avertizează îndeosebi
Presiunea în cabină este 1, ti­ ceasului. Eră ora 9 şi 7 minute rul continuă. Suprasolicitările citările cresc. Văd Pămîntul, O ţintă a politicii Germaniei îm potriva pericolului pe care.-l
miditatea — 65 procente, tem­ (ora Moscovei). Âm auzit un cresc. Totul este în ordine. te, temperatura — 20 grade, occidentale, arată Swingler, reprezintă bazele acordate mi-
peratura — 19 grade, presiunea şuierat şi un vuiet tot mai pu­ Am răspuns vesel, dar în si­ pădurile, norii... presiunea în compartiment — este Anglia. „De cîtva timp de­ litartştilor de la Bonn în A n­
ternic, am simţit cum nava gi­ nea mea mă gîndeam : oare nu­ Suprasolicitările creşteau, In­ 1, presiunea în sistemele de vine tot mai clar că guvernul
în compartiment — 1,2, presiu­ gantică a începîît să trepideze, mai 70 de secunde au trecut ? orientare este normală. R.F.G. şi cancelarul Adenauer glia.
nea în sistemele de orientare apoi s-a desprins încet, foarte tr-adevăr, încontinuu. Dar or­ fac tot ce le stă în p u tin ţă pen­ Singura speranţă adevărată
epte normală. Mă simt bine. încet, de instalaţia de lansare. Secundele păreau lungi, cit mi­ ganismul se cleprindea treptat Nava s-a plasat pe orbită. — tru a slăbi influenţa Angliei în
jŞînt gata de start. Conducătorul Vuietul nu era mai puternic de nutele. cu ele şi mi-am dat seama ime­ o largă magistrală cosmică — Europa occidentală“. de a se asigura pacea în Euro­
iţjffinic al zborului a comunicat cit cel pe care îl auzi în cabina diat că la centrifugă suportasem şi a intervenit starea de im­ Swingler citează numeroase pa şi de a se realiza d ezarm a­
'Că mai era o oră şi jumătate unui avion cu reacţie, dar în el „Pămîntul“ a întrebai din suprasolicitări şi mai mari. Vi­ ponderabilitate — starea despre cazuri din istorie care exempli­ rea, scrie Swingler, este legată
se auzeau nuanţe şi timbre mu­ nou: braţiile, de asemenea, nu erau de „dezangajare în centrul
mai puternice decît cele din tiki- Europei, de crearea de zone
— Cum te simţi ? pul antrenamentelor. Cu alte denuclearizate, lim itarea arm a­
mentelor pe bază de egalitate

pînă la start. Apoi o oră... O zicale noi, încă neînregistrate — Mă simt bine, cum se vede cuvinte, dracul nu era chiar atît care citisem pe cînd eram copil fică expansiunea Germaniei oc­ între Occident şi R ăsărit“ . A-
'jumătate de oră... Cu cîteva pe note de niciun compozitor, "de negru... încă, în cărţile lui K. E. Ţiol- cidentale şi mijloacele folosite
fninute înainte de start nti şi pe care, probabil, încă nu le ta dvs. ? kovski. La început această stare de ea în acest scop. „Expansiu­ rătîn d că „acest lucru va fî cu
]s-a spus că pe ecranul de poate reproduce niciun instru­ De pe „Pămînt“ mi s-a răs­ Racheta cosmică cu mai mul­ s-a părut neobişnuită, dar în nea economică a Germaniei oc­
ţpteviziune se vede faţa mea, ment muzical şi nici vocea o- te trepte este o construcţie atît curînd m-am deprins cu ea şi cidentale şi penetraţia ei pe pie­ neputinţă dacă politica Europei
¦si că buna dispoziţie a mea îi menească. Puternicele motoare puns : 'de complicată, îneît este greii mi-am continuat programul de ţele mondiale, nu constituie
[bucură pe toţi. De asemenea, mi — Totul este normal. să o poţi compara cu ceva cu­ zbor. „Interesant, ce vor spune decît un aspect al chestiunii. Tn occidentale va fi sta b ilită de
p-a transmis că pulsul arată 64, ale rachetei creau muzica vii­ Ţineam legătura cu Pămîntul noscut de oameni, iar lucrurile oamenii pe Pămînt atunci cînd acelaşi timp, ca urm are a hotă-
tdr respiraţia — 24. torului, mai frumoasă şi mai noi se învaţă comparîndu-le cu vor afla despre zborul meu“, — rîrilor catastrofale ale puterilor foştii n a z işti“, Sw ingler cere ca
emoţionantă de cit cele mai mă­ prin trei canale. Frecvenţa apa­ altele. După ce combustibilul mi-a trecut mie prin minte, .. occidentale asistăm la reface­
rAm răspuns: reţe creaţii ale trecutului. ratelor de transmisie pe unde unei trepte a rachetei se consu­ rea puterii m ilitare a R.F.G. Anglia să înceteze cursa în a r­
'•— Inima bate normal. Mă scurte de pe bord era de 9,019 mă, aceasta devine de prisos şi, (Va urma) Lucrul cel mai prim ejdios este
'simţ bine. Mi-am pus mănuşi- Au început să crească supra­ M.G.H., şi respectiv de 20,006 pentru a nu constitui o povară, m ărilor şi să depună eforturi
solicitările. Simţeam cum o for- M.G.H., iar a diapazonului pe
unde ultrascurte, de 143,625 pentru a se obţine o astfel de

reglementare în Europa, „în con­

diţiile căreia germ anii şi toţi

europenii să poată juca un rol

folositor şi paşnic“ . 2

Redacţia şi adm inistraţia z ia ru lu i: Deva str. 6 M artie nr. 9. T elefon:’ 188: 189 ; 75. Taîia plătită în numerar conform aprobării D irecţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263,320 din 6 noiembrie 1949. Tiparul „6 August Petroşani