Page 61 - 1961-07

R egional
Anul XIII. Nr. 2041
¦«ic« €>
Rodul unei fsitreoeri entuziaste
P entru succesul deplin al cam ­ la timp şi lucrările de întreţinerea
paniei agricole de vară, colectiviştii culturilor prăsitoare şi să se efec­
din satul (Euieş, raionul Ilia, la în ­ tueze totodată arături de vară în
demnul comitetului comunal de p a r­
tid, au lansat o chemare la întrecere
’către toate gospodăriile agricole co­
lective de pe raza comunei Ilia, a-
\1nd ca scop m obilizarea la lucru
a tuturor forţelor de muncă pentru
ca recoltarea păioaselor să se ter­
mine înfr-un termen cît mai scurt
şi să se evite astfel pierderile de
boabe. Colectiviştii din Cuieş au
propus, de asemenea, ca paralel cu
recoltarea păioaselor să se termine viştii au început şi treierişul.
S taccesele e a le c « v iş « lo s o ct
Bohîlraa.
La gospodăria agricolă colectivă au început secerişul Zilnic, peste cest fapt face ca tractoarele des­
din Bobîlna, cam pania agricolă de 130 de colectivişti seceră şi strîng tinate pentru arăturile de vară să
vară a fost pregătită din timp. Con­ în snopi spicele pline de boabe. P a­ nu-şi poată începe lucrul.
siliul de conducere, îndrum at de c ă ­ ralel cu secerătorii, lucrează şl cele
tre organizaţia de bază, i*a o rg an i­ două combine de la S M.T. O răştie
zai în aşa fel munca încît strînsul
recoltei de păioase să se facă fără
pierderi
Sem ănat şi întreţinut în cele mai
bune condiţuni, grîul colectiviştilor
’din Bobîlna a iegat rod bogat. P e n ­ de recepţie o parte din grîul con­
tru a nu pierde momentul optim de
recoltare, stadiul de coacere al griu­
lui a fost urm ărit permanent de că­
tre inginerul agronom al gospodă­
riei şi brigadierii de cîmp. Cînd spi­
cele au in trat în pîrgă, colectiviştii
Zilnic 70 ha.
Colectiviştii din Apoldul de Jos
au însăm înţat în toam nă 425 ha.
cu grîu şi 20 ha. cu orz.
De obicei, cerealele păioase şe coc
aici ceva mai tîrziu decît în loca­
lităţile din împrejurimi. Urmărind
însă zilnic stadiu! de coacere al
cerealelor, s-a ajuns la concluzia
că se poate trece la seceriş pe
parcele. Mai întîi, s-a hotărît să
se recolteze orzul. Operaţia a durat
doar trei ore, cele 20 ha. fiind
secerate manual. După aceasta s-a
pornit Ia recoltatul griului. După
prim a zi de lucru grîul de pe 70
ha. a fost strîns în clăi. A doua
şi a treia zi, la fel. Aşa se face că
la data de 14 iulie erau secerate
280 ha., urm înd ca celelalte 145
să fie recoltate în alte două zile.
Viteza zilnică de lucru este aici
de 70 ha.
Dar, colectiviştii s-au gîndit nu
num ai la recoltat ci şi la treieriş.
De aceea, au am enajat două arii
electrificate pe care se va treiera
cu patru batoze. Totodată, se va
mai organiza o arie volantă unde
vor lucra două batoze, ambele pro­
prietate obştească a colectiviş­
tilor.
In ziua de 13 iulie, printre clă-
lle de grîu, au intrat în brazdă
B pluguri acţionate de tractoare
ale S.M.T.-ului din Miercurea, care
au şi executat arături adînci de
vară pe circa 30 ha.
Combina s-a oprii. L o scurtă pauză. In acest timp colectiviştii din Girbova ascultă cu atenţie ştirile
Pe care directoarea căminului cultura! le citeşte din ziar.
’7 jf d o a r s - D e v a
LL
Marţi 18 iulie 1961
Mm¦— m
mirişti, pentru însămînţarea po­
rumbului furajer.
In urma chemării la întrecere, co­
lectiviştii din satele Cuieş, Uleş,
Ilia, Bacea, Săcămaş şi Dumbră-
viţa, au depus eforturi sporite, ter-
rninînd recoltarea griului de pe toate
cele 366 ha. In toate gospodăriile
agricole colective am intite ariile
fiind am enajate din timp, colecti­
Pînă în prezent aici a fost recoltat
grîul de pe 120 ha. Reccdta se cons
tată a fi bogată.
Parale! cu recoltatul, colectiviştii
din Bobîlna au transportat la baza
tractat.
Grijă deosebită pentru noua
recoltă
Stringerea la timp şi fără pier­ şi orz de pe întreaga suprafaţă
deri a cerealelor păioase a consli- ocupată cu aceste plante.
l tuli pentru comitelui executiv al
> Sfatului popular din Gurasada
\ o preocupare, din cele mai de
> seamă in perioada actuală.
< Pentru aceasta, comitetul axe-
> cutiv şi-a întocmii, un plan con-
t erei de acţiune repariizîhd mem-
> brilor săi sarcina să răspundă
\ de desfăşurarea acţiunii de re-
L coltare, fiecare in cîte o gospo-
< dărie colectivă de pe raza comu-
) m i. Printre allelei membrilor co­
m itetului executiv li s-a indicat
ca, împreună cu consiliile de con­
ducere şi cadrele tehnice din gos-
podăriile colective, să urmăreas­
că îndeaproape stadiul de coacere
al păioaselor şi să stabilească
zilnic, parcelele sau porţiunile de ţie de preţ colectiviştii Teofll
teren pe care să se lucreze la
recoltat.
Sprijiniţi îndeaproape de către
comitetul comunal de partid,
membrii comitetului executiv au
reuşit să-şi ducă la îndeplinire
sarcinile încredinţate să mobili­
zeze pe colectivişti ia efectuarea
fără intlrziere a n m te i lucră,-i.
Şi rezultatele n-au intîrziat să
se arate. Pînă la 15 iulie a. c„
membrii gospodăriei agricole co­
lective din satele Gurasada,
Cimpuri Surdue şl Gothatea au
reuşit să siringă recolta de grîu
S/N/vyVvv
-nfccŞv?;
V RO LET ARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA I
Cînd m unca
nu® bine ©rganssafă
Folosind din plin timpul priel­
nic de lucru, colectiviştii din Bre­
tea Mureşană, raionul Ilia, au recol­
tat în numai cîteva zile orzul de
pe cele 10 ha. Ritmul în care s-â
desfăşurat recoltatul orzului lrsa să
se înţeleagă că la Bretea, lucrările
agricole clin cam pania de vară
vor fi de calitate superioară şi efec­
tuate într-un timp scurt. Lucrurile
nu s-au petrecut însă tocmai aşa
deoarece tovarăşii din consiliu! de
conducere al gospodăriei nu s-au
preocupat îndeajuns de mobilizarea
la lucru a tuturor forţelor de mun­
că. Deşi recoltarea orzului s-a
term inat cu două săptăm îni în ur­
mă, terenul nu a fost eliberat. A-
Tot ca urmare a slabei organizări
a muncii, la Bretea M ureşană se
desfăşoară anevoios şi recoltatul
griului. Astfel, în timp ce alte
unităţi vecine au term inat în între­
gime recoltarea păioaselor, colec­
tiviştii din Bretea nu au strîns
decît recolta de pe 45
cele 70 în su n îu ţa te cu grîu
Merită subliniat şi faptul că
paratei cu recoltarea păioaselor,
colectiviştii a.u fost îndrum aţi
şi. ajutaţi să exe c u te'şi alte lu-
crăiri ele care depinde în mare
măsură soarta recoltei. Pînă la
aceeaşi dată, ei au amenajat a-
riile de treier, au pregătit între­
gul utilaj necesar Ireierişului şi
au transportat la ariile de treier
o mare parte din recoltă.
In ceea ce priveşte treierişul,
acesta a început în toate gospo­
dăriile colective luni 17 Iulie
a. c.
La succesele înregistrate în
gospodăriile colective mai sus
amintite şi-au adus o contribu­
Oatiă, Tiberiu llca, loan Cerle-
jan, loan Nan, losif Popa şi Va-
leria Crăciun din Gurasada, Io-
sif Balaj, Catiţa Farcaş, loan I-
greţ şi Angliei Ostrovean din
Cimpuri Surdue, Manolie Herci
şi Ionică Haida din Gothatea etc.
Aceştia, îndeosebi, au participat
la munca de strîngere a recoltei
în fiecare zi, din zori şi pînă sea­
ra tîrziu, constituind un exem­
plu demn de urmat pentru toţi
ceilalţi colectivişti.
ROMAN NAN
preşedintele sfatului popular
al comunei Gurasada
Saieeese ©le mlintefi’âlor
8n in te r io r u l Yalea. Jiului‘>000000 ' süI b i OOOOOO'
4 pagini 20 bani ziarului Scade confinuful de cenuşă din cărbune
® Industria polonă păşeşte pe In exploatările miniere din Valea Jiului lupta pentru îm bunătăţi­
calea automatizării r e a calităţii cărbunelui dă rezultate din ce în ce mal bune. In luna a-
î ceasta, colectivul celei mai tinere mine din Valea Jiului — U ricanlj
0 In vacanţă “ a livrat industriei siderurgice cărbune cocsficabll cu un conţinut;
>de cenuşă mai mic cu aproape 2 la sută decît procentul admis. Pe<
° Un om greu de găsit , această cale s-au realizat economii egale cu valoarea a cîtorva sute!
(pag. 2-a) ţde tone de cărbune.
o Ce construim să fie trainic Şi la mina Vulcan s-a îm bunătăţit simţitor calitatea cărbunelui-!
şi frumos >Astfel, producţia de cărbune energetic pe prim a jum ătate a lunii;
>iulie a avut un conţinut de cenuşă cu circa 3 la sută mai mic f a ţ ă 1
® Cinci flecare pune umărul >de admis. In fruntea luptei pentru îm bunătăţirea calităţii cărbunelui,!
® Permanent in plină campa­ >la mina Vulcan se află brigăzile m inerilor C onstantin Z afiaria,!
;Gheorgbe Bogdan, Gheorghe Drob şl altele.
nie
(pag. 3-a)
Produciivifafe ridicată
In întrecerea socialistă, minerii întregul bazin carbonifer la 1,081
Văii Jiului acordă o atenţie deosc tone pe post. Creşteri mari au înre­
bită creşterii productivităţii muncii. gistrat minerii de la exploatarea
In acest scop ei pun în valoare noi Uricanj, care au ajuns la o produc­
rezerve interne, străduindu-se tot­ tivitate medie de 1,260 tone cărbune
odată să folosească mai bine capa­ pe post. Ca urmare a sporirii produc­
citatea utilajelor cu care sînt înzes­ tivităţii muncii, de la începutul a
trate minele.
nului şi pînă acum, minerii din W
In primul semestru ai anului pro­ ricani au livrat siderurgicilor peste
ductivitatea muncii, exprimată in plan aproape 30.000 tone cărbune
cocsificabll.
tone pe post, a crescut în medie pe
T@afe b r ig ă z i l e ş i-a u d e p ă ş it
sarcinile de plan
Colectivul sectorului I de la din brigăzile conduse de Gheor­
mina Petala a devenit cunoscut ghe Cucoş şi loan Demeler, care
in Valea Jiului prin succesele lucrează in abataje figuri pe
însemnate obţinute in întrecerea stratul VI. Ei au dat in acest
socialistă. Acest harnic colectiv tim p peste plan 1000 tone de
a extras în luna trecută şi în cărbune, randamentul realizai
prima jumătate a lunii curente pe fiecare post prestai fiind cu (
mai m ult de 2.000 tone cărbune tonă de cărbune mai mare deci
peste plan. In aceeaşi perioadă a cei planificat.
fosl atins un randament de 1,432
tone cărbune pe post faţă de In acest an colectivul sectoni
1,100 tone cit era planificai. De
remarcat este faptul că toate bri­ lui I a redus preţul de cost în
găzile de mineri din sector şi-au
depăşit sarcinile de plan. medie cu peste 10 lei pe fiecare
In frunte se situează minerii tonă de cărbune extrasă şl a
Se înalţă construcţiile Hunedoarei. In fotografie: şantierul noilor
laminoare. îm bunătăţit cu 2 la sută calita­
tea cărbunelui.
zm =
însem nate econom ii >0 OC OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOKXXXXXXXOOO OOOOOOOOOOQV C’O
ia preţui de co st
La fabrica chimică din Orăştie
Călăuziţi de măreţele sarcini izvorîte fat feros, sodă calcinată, reducerea
cheltuielilor de fabricaţie etc.
din Directivele.:celui de-fll III-lca Con­
O contribuţie valoroasă la obţinerea
gres al P.M.R;, muncitorii de la Fa­ acestor succese şi-a adus-o colectivul
de muncă al secţiei I-a care şi-a înde
brica chimică, din Orăştjie, muncesc plinit planul producţiei globale şi ai
.producţiei marfă, pe primul semestru,
? cu entuziasm pentru traducerea lor în în proporţie de 109,5 la sută, realizînd Brigada de la-
\ şi o economie la preţul de cost de peste inatorl condusă
2 viaţă. • , 660.000 lei. Qoncomitcnt cu depăşirea 2 iov. Meftodle
L planului de producţie, muncitorii de Ia nidgn şi-a depă-
> Ca urmare a eforturilor depuse, mun secţia I-a, au îmbunătăţit simţitor şi t planul de pro-
ş citorii de aici şi-au realizat planul pro­ calitatea produselor, mai ales la tanin, ucţie pe luna iu-
oxid de fier galben şi roşuj conţinutul le 'a. c. cu 11 la
ducţiei globale pe primul semestru în de tanin şi coajă de molid epuizată a ită, 'dînd lam ina-
scăzut sub 3 la sută faţă de 3,5 la sulă î de bună calD
proporţie dc^.104,77 la suţă, depăşind cît este admis. .te.
în acelaşi timp plantil prodgeţiei-mar- Printre muncitorii fruntaşi care nu IN CLIŞEU: şe^
şi-au precupeţit efortul pentru obţinerea ul de brigadă
fă cu 7,88 la sută. Nici rin ce priveşte acestor rezultate, se numără tovarăşii •leftodie Baidan
Lazăr Filip, Virgil Pănoiu, Afaria Bi- >i lam inatoru! I
respectarea angajamentelor cu privire digă, Nicolae Haza şi Alexe Manda. Augiistin Hără-
guş yerîficînd di-
la reducerea preţului de cost şi reali­ nefisiunea ţagle-
or laminate.
zarea de economii, nu s-au lăsat mai
prejos. In primul semestru al anului,
pe întreaga unitate, s-au înregistrat e-
conomii peste plan de 1.640.000 lei.
Principalii factori care au determinat
realizarea acestor economii s în t: re­
ducerea consumurilor specifice la unele
materiale cum sînt coajă de molid, sul­
La I. C. Frima
Executarea în serie a mobilei lizarea şi depăşirea sarcinilor de
lustruite cu furnir de nuc combinat plan. Astfel planul producţiei glo­
cu metal nichelat, buna aprovizio­ bale pe primele 6 luni a fost rea­
nare a secţiilor cu materiale şi m a­ lizat în proporţie de 108 la sută.
terii prime, predarea lucrului din iar la producţia-m arfă în proporţie
mers şl valorificarea deşeurilor prin
confecţionarea de mobilier necesar de 111 la sută.
grădiniţelor de copii, creşelor şi că­ S. ORBONAŞ
minelor de zi, sînt num ai o parte
din condiţiile ce au determ inat rea­
lizarea pe primul semestru al anului Procesul tehnologic — tot mai
a 276.000 iei economii peste plan.
Cele mai mari economii le-au ob­
ţinut secţiile tîmplărie şl mecanică perfecţionat!
care prin înlocuirea totală a com­
bustibilului convenţional cu rum e­
guş, talaj, scoarţă de stejar etc. şi Agregatele laminorului de 650 gătesc caje de rezervă care să în­ s-au obţinut şl alte realizări lnj-{
reducerea consumului de energie e- mm. de la C.S. Hunedoara sînt la locuiască într-un timp cît mai portante, printre care, întocmirea \
lectrică, au reuşit să reducă preţul nivelul noii tehnici moderne. Sau scurt pe cele uzate. Standul respec­ fişelor tehnologice pentru lamina­
de cost la producţia com parabilă cu cum spunea un vizitator străin, sînt tiv s-a dovedit însă prea mic pen­ rea profilelor. In aceste fişe s ln ti
4,8 la sută. „o bijuterie siderurgică". S în t crea­ tru a putea satisface cerinţele, de­ arătate în am ănunt normele teh-j
te condiţii, aşadar, ca totul să fie oarece avea acces la el doar o sin­ nice pentru toate fazele procesului
Desfăşurînd tot mal larg întrece­ pus la punct; procesul de produc­ gură macara. .Iată de ce s-a preco- , de producţie. Ş i sînt foarte bune.'
ţie să meargă stru n ă ; cei care de­ nizat amenajarea a încă unui In afara faptului că servesc ca g h id *
rea socialistă pe profesii, muncito­
rii obţin succese de seamă în rea­
servesc aceste moderne agregate stand, la o distanţă potrivită, pen­ în munca laminato'rilor, prin însuşi \
să urmărească doar fazele de lu­ tru a se crea posibilitatea lucrului caracterul lor obligatoriu, contri-'
Rezultate de seamă cru. Cu toate, acestea, lucrurile nu cu două macarale. In acest fel, bule la reducerea rebutului şl Ini
stau tocmai aşa. S i iată de ce. tim pul de pregătire a cajelor de general la îmbunătăţirea procesa-1
rezervă se reduce la jumătate. Ceea lui de producţie.
Luminătorii, stăpîni pe meserie,
M inerii sectorului II de la mină cer agregatelor mereu mai mult. ce — cu alte cuvinte — face ca S-a constatat de asemenea, că lai
Vulcan au extras, de la începutul Acestea însă, uneori, nu răspund procesul de producţie să nii sufere. laminarea unor sortimente se ob­
anului şi pînă în prezent, 12.000 to­ tuturor cerinţelor mereu c.rescînde. ţinea o productivitate scăzută, ca­
ne cărbune cocsificabll peste plan. In asem enea cazuri, oamenii le a- Progresul fehnic — re umbrea întreaga activitate a Co-]
Acest spor de producţie a fost ob­ jută, le perfecţionează mereu. leclivului. De aceea; după multe*
ţinut pe seama creşterii productivi­ la ordinea zilei studii şi experienţe, precum ş i'
tăţii muncii cu peste 10 la sută faţă Iată un exemplu. Normal, cajele după consultarea unor muncitorii
de cea planificată. De asemenea, în funcţie se uzează, mai ales că L'| <ll!ti|lf!fllll!lll!llllllllll!lllli şi maiştri fruntaşi, au fost stabi-î
ritmul de laminare a crescut con­ lite greutăţile optime pentru blu­
minerii de aici au redus în acesl siderabil în ultima vreme. Pentru deoarece, înainte de a se uza ca­ murile ce se lam inează în profileţ
ca procesul de producţie să nu jele in funcţie, cele de rezervă sirii mai pretenţioase. In acest fel s-at
an preţul de cost cu 5,79 lei pe tona stagneze din acest motiv, se pre­ deja pregătite. reuşit nu numai să se realizeze)
productivitatea planificată pe pri-.
de cărbune. Şi încă un exemplu. Se aprecia­ m ul sem estru al anului în curs, ci*
ză în general că cilindrii sînt de să se mărească pînă aproape de]
te J ii ale unui trecut glorios“ bună calitate. Totuşi, laminatorii nivelul cetei preconizate pentru a-
nu sini mulţumiţi. Ei au constatat nul viilor.
La Deva şi Hunedoara a avut loc în ziua de 17 iulie a. c. premiera că se uzează prea repede calibrele
festivă a filmului „Imagini ale unui trecut glorios“, producţie de o mare cînd se laminează profite. De a- Realizările colectivului de la la­
valoare politico-educativă a cinematogra fiei romîneşti, inspirată din lupta parti­ ceea, un colectiv de inovatori, după m inorul de 650 mm. al C. S. H u-\
dului nostru pentru pace şi socialism. ce a consultat numeroase materiale nedoara pe plan tehnic sînt încăt
de specialitate, a preconizat trata­ multe. In articolul de faţă am pre- ^
Cu acest prilej, în faţa sutelor de oameni ai muncii prezenţi în sălile rea termică a cilindrilor. In pre­ zenial doar cîteva, pentru a de­
de spectacole, au avut loc prezentări ale filmului, în care s-au subliniat ca­ zent se fac încercări pentru călirea monstra faptul că preocuparea pen- <
lităţile artistice şi istorice ale acestei unice opere, prima de acest fel din calibrelor. Primele rezultate sînt tru continua perfecţionare a proce-<
istoria cinematografiei romîneşli. in completarea documentarului „Imagini promiţătoare, ceea ce îi face pe rea­ sulul de producţie este comună tu -,
ale unui trecut glorios“ au rulat apoi jurnalele de actualitate: „Vizita con­ lizatori să creadă înlr-o reuşită de­ turor oamenilor de aici. Ş i dacăj^
ducătorilor de partid şi de stat în regiunea Banal" şi „Parada aviatică de în acest an planul de producţie a (
pe aeroportul Tuşino“, care s-au bucurat de un frumos şi binemeritat succes. plină. In acest caz se va dubla pro­ fost întrecut, cu mai m ult de 22.000 •
tone laminate, un merit revine şi*
Acţiuni asemănătoare vor avea loc în următoarele zile în majoritatea ducţia de laminate realizată cu a-
oraşelor şi satelor regiunii Hunedoara. celaşi calibru şi, normal, va scă­ celor care s-au străduit să perfec-j
Intre 17—30 iulie filmul romi nesc „Imagini ale unui trecut glorios1' dea preţul de cost. fioneze continuu procesul tehno-^
rulează în majoritatea localităţilor din razele oraşelor Petroşani şi Hunedoara, In lupta pentru perfecţionarea
iar în tot cursul lunii august va fi reprezentat pe ecranele cinematografelor logic.
| de stat din cuprinsihraioanelor Orăştie, Sebeş, Haţeg, Alba, Brad şi Ilia. tehnică a procesului de producţie
N. ANDRONACHE