Page 62 - 1961-07

rifflţr:'2
* T/I!
'? a ::/‘ y> S '/W '4 r
Tînărul Vasile Celic lucrează ta secţia confecţii a fabricii de hîrtie
j,7 Aiai" din Paires ti, In luna trecută şi-a depăşit sarcinile de plan cu
20 la sulă.
3 n imeanţâ..*
jOOO^OOOOftOoc;
Moş Pătruţ stătea pe o bancă
ta poartă şi privea de-a lungul
uliţei. Se tot întreba cine să fie
fata care venea dinspre arie.
Umbra înserării să fie de vină
că nu o recunoaşte ? Dar la urma
urmei sînt multe fete în Vinţul
de Jos care nici n-ai băgat de
seamă cînd s-au ridicat. Fata se studenţii care sîntem în vacanţă în mei, — calificarea să fie la ace­
apropia tot mai mult...
— Bună seara, moş Pătruţ —-
spuse ea.
— Bună să-ţi fie inima, fată
dragă. Da' nu te supăra, a cui lia ? E l este cel mai activ dintre
eşti ?
— Nu mă recunoşti, moş Pă­ agitaţie, îl ajută pe tovarăşii de
truţ ? Mă cheamă Nae Georgeta. la staţia de radioficare şi vine
— Batâ-te no­
rocul! Ce mîn-
însemnări
dreţe de fată le-ai cfe r e p o r t e r prînz cîte o bro­
făcut. Na "te-am
văzui de mult.
— S în t elevă la Deva. Am tre­
cut acum în m u l al II-tea al şco­
lii pedagogice.
— Bravo, bravo. îm i place că
învăţaţi, dragii moşului. Văd că
acum îs m u lţi „ştudenţi“ la noi.
Ş i dintr-ăia care um blă la şcoli
înalte, la Cluf, la Bucureşti....
Ehei, mai demult...
Privirea lui moş Pătruţ se
pierdu undeva dincolo de geana
vineţie a înserării, căutînd cu ani
in urmă.
— La şcoli la oraş, continuă Cîntecul dă aripi inim ii şi atunci
el, mergeau num ai copiii bogăta­ munca îţi este şi mai dragă.
nilor. Cînd veneau în vacanţă, se
fuduleau de-ai fi zis că cine-s denţi care îl ajută pe tovarăşul g
el. Aşteptau să le zicem „săruf- A lm ăşan, directorul căm inului g
m îna domnişorule".
O fulgerare scăpară în ochii
bătrînului. Apoi, după o clipă,
o privi pe fata de lingă el, ce sta e că toţi faceţi cîte ceva, ne a- > a încetinit datorită faptului că ţă ­
cu un vraf de broşuri şl cărţi în julaţi cum s-ar spune. S e vede > ranii muncitori se află în plină cami
braţe şt un zîmbet cald îl înse­
nină faţa:
— Ş l cu ce treburi ?
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 < X > 0 0 0 < X > 0 0 0 0 0 0 0 < > 0 0 < X > 0 0 0 < X > 0 0 0 0 0 0 0 0 < X > 0 0 0 0 0 de a ajuta în muncă pe constructori.
Industria polonă păşeşte
pe calea autom atizării
A nul 1961 şi cel cîţiva ani urm ă­
tori vor constitui pentru economia
polonă, într-o anumită privinţă, o
adevărată cotitură. Căci a sosit
tim pul, cînd este p.osibîl şl nece­
sar să sé la o serie de măsuri
economice avînd un caracter cali­
tativ. P rintre acestea figurează şi
extinderea pe scară mare a auto­
m atizării în industria polonă. In
prezent, graclul de autom atizare
în Industria nouă •“* cu excepţia
industriei de zahăr în mare parte
autom atizată şi a unei serii de noi
întreprinderi siderurgice, chimice,
U2Ine electrice etc. — este relativ
îngust în comparaţie cu ţările in­
tens industrializate.
Lucrul acesta este de la sine în­
ţeles dacă luăm în Considerare
punctul startului iniţial : înapoierea
generală a economiei polone de
'dinainte de război, exprimată prin­
tre altele de lipsa totală a unei
serii de ram uri industriale decisive
pentru dezvoltarea industriei în­
tregi şi jucînd din punctul de ve­
dere al tehnicii un fol de frunte,
precum şl distrugerile de război
neobişnuit de mari. Perioada grea
a féCofîstrüctiei a fost îngreunată
Jfi mai m ult de lipsa cadrelor
'de câlîfîcăie în alta. Şi cu toâte
acestea Polonia Populară a créât
practic vorbin din nimic —
b siderurgie puternică, industria
chimica şi cea dé maşini,
ehergeiica, transporturile, a dezVol-
tâft baza de m aterii prinie, agricul-
ftfffl, Construcţiile <le locuinţe etc.
tn răstim pul celor 15 ani trecuţi
i*00000 o o o c o oA preşedinte, contabil, m agazioner şi
— Am fost de serviciu la bi- L
blioteca volantă, la arie.
— A ş a ! îşi zise ca pentru sine ţ
moş Pătruţ. Unde ai pomenit g
„ştudenţi" la arie, cu cărţi de ci- o
tit pentru ţărani... Ehei..
— Dar moş Pătruţ, ce găseşti g tea să cuprindă un num ăr egal de
deosebit în asta? Toţi elevii şi o membri — atît bărbaţi cît şi fe­
Vinţul de Jos activăm la cămi­
nul cultural. II ştii pe Victor ai
lui LCmbean, cel de este in uliv-
mid la Şcoala medie din Alba lu-
noi. Joacă în brigada artistică de
n. ... şi la arie de Ie
citeşte colectiviş­
tilor în pauza de
şură. Apoi, Emil
Androne care a viştii din Vinţul de Jos au hotă- pînă la centura de beton. Colecti­
urmat şcoala medie tot la Alba
şi Maria Androne, care acum e
în anul al II-lea al Şcolii profe­
sionale din Sim eria, sînt ş i ei în
brigada artistică de agitaţie. Să
vii m oş Pătruţ, să vezi ce pro­
gram am pregătit. Fruntaşii din
colectivă vor putea fi mîndri. Lor
le este închinată o bună parte din
program. Ion a lui Romcea care
e printre cei mai activi flăcăi din
sat, ne ajută şi e l mult. E l ne cîn-
tă la acordeon.
— Bine faceţi, dragii moşului.
— Mai sînt şi alţi elevi şi stu- 5
cultural. Num ai că, uite, nu-m i g In satul Gălene, raionul Orăştie,
vin acum chiar toţi în minte... g s-au început lucrările pentru cons­
— Nu-i bai, fata moşului. Bine g tima vreme însă, ritmul lucrărilor
că la şcoală profesorii vă învaţă
numai lucruri bune.
C. DACU
s-a creat o bază industrială pro­
ductivă relativ puternică. Nivelul
de industrializare permite astăzi să
se pună un accent mai mare“ pe
metodele intensive de dezvoltare
economică, progres tehnic şi mai
ales de automatizare. Automatiza­
rea constituie astăzi una din di­
recţiile fundamentale ale dezvoltă­
rii tehnice m ondiale. Fireşte că şi
Polonia va păşi în direcţia aceasta,
mai ales că în acest domeniu este
vorba de realizări nespus de efi­
ciente. In baza experienţelor po­
loneze de pînă acum se poate afir­
ma că banii cheltuiţi pentru insta­
larea utilajelor automate se recu­
perează în medie după 6-15 luni,
iar perioada de amortizare nu de­
păşeşte de regulă trei ani.
in Polonia există în prezent
cîteva întreprinderi, procese şi cen­
trale de producţie automatizate (cît
şi unele transporturi); totuşi, ceea
ce s-a realizat pînă în prezent au
fost mai de grabă încercări, expe­
rienţe, iniţiativa unor ministere,
uniuni şi întreprinderi industriale.
Astăzi problema constă în aceea ca
activitatea din domeniul autom ati­
zării să fie subordonată unui pro­
gram unic, complex, care finind
scam a de nevoi şi posibilităţi, să
se bazeze pe calculul economic.
Planul de autom atizare în cin­
cinalul curent se bazează tocmai pe
un astfel de program pe termen
lung, cuprinzînd şi p&rioada de
după 1965. ldeea conducătoare a
Organizarea muncii în brigăzi
şi sarcinile brigadierilor
Numeroase scrisori sosite ia re­
dacţie, sînt de la ţăranii colecti­
vişti de pe cuprinsul regiunii. Ei
scot în evidenţă succesele pe care
le obţin în cam pania de recoltare,
cerîndu-ne în acelaşi timp să pu­
blicăm în coloanele ziarului dife­
rite articole privind organizarea
muncii, sarcinile brigadierilor din
gospodăriile colective etc.
Ţinînd seama de im portanţa pe
care b are în gospodăria colectivă
brigada de producţie, la dorinţa
colectiviştilor publicăm materialul
de faţă.
•k
In activitatea lor, gospodăriile a-
gricole Colective se călăuzesc după
prevederile S tatutului model şi In-;
dicaţiile date de către partid şi gu­
vern precum, şi de către organele
locale. Forma de bază a organizării
muncii în gospodăria agricolă co­
lectivă este brigada perm anentă de
producţie, care îşi desfăşoară acti-
vitatea pe bază de plan. Prin orga­
nizarea colectiviştilor în brigăzi de
producţie, se uşurează conducerea
treburilor în gospodăria colectivă,
se foloseşte raţional păm întul şi,
totodată, se dezvoltă spiritul de
răspundere pentru calitatea muncii
şi avutul obştesc.
In brigăzile de producţie sînt în­
cadraţi toţi colectiviştii, în afară de
colectiviştii care lucrează permanent
în ateliere sau întreprinderi anexe.
Repartizarea colectiviştilor pe bri­
o găzi o face consiliul de conducere
în şedinţe lărgite cu fruntaşii' în
muncă. La formarea brigăzilor se
ţine seama ca fiecare dintre aces­
| La gîndul că o să aflăm unde şedintele nostru un fel de „apare
laşi nivel, iar gruparea să se facă
pe familii şi grupe de străzi care
să fie cît m ai apropiate de terenul
destinat brigăzii.
Numărul şi mărimea brigăzilor
de producţie din G.A.G. se stabilesc
în funcţie de posibilitatea m em bri­
lor de a efectua cu forţe proprii
lucrările agricole. Brigăzile nu tre­
i construcţii în G.A.C.
fnaugurînd gospodăria colectivă
în noiembrie anul trecut, colecti­ Ia 1 iunie a. o., ridieîndu-se deja
rît ca, pe lîngă celelalte ram uri
de producţie, să dezvolte şi secto­
rul zootehnic. Era necesar deci, să
fie ridicate o serie de construcţii
pentru adăpostirea animalelor.
La indicaţia organizaţiei de par­
tid, consiliul de conducere a pus în
discuţia- colectiviştilor, în cadrul
unei adunări generale, problema
construcţiilor. Hotărîrea unanimă ă
fost de a se construi un grajd pen­
tru 100 capete vite m ari, un saivan
pentru 500 ol şi un adăpost pentru
50 capete porcii
x slab productive
Cu a
trucţia unei şcoli de 4 ani. In ul­
, panie agricolă de vară. Pentru 5a
lucrările să nu se întrerupă, mai
mulţi elevi utemişti de la Şcoala
medie din Guglr au luat hotărîrea
' DAN BUTOI
acestui program este automatizarea
în' prim ul rînd a acelor ram uri de
producţie şi procese, care asigură
fie eficienţa economică cea mai
m are, fie îm bunătăţirea simţitoare
a condiţiilor de securitate şi igîe-
nă a muncii.
Astfel, în anii 1961-1965 vor fi
automatizate procesele tehnologice
fundamentale din industria chimi­
că. Este vorba printre altele de
automatizarea centralelor de pro­
ducţie în industriile de azot, acid
sulfuric, sodă, cauciuc sintetic, dor,
m area sinteză organică, derivatele
petrolifere, fibrele artificiale şi sin­
tetice, derivatele din cauciuc şi
mase organice, precum şi de in­
dustria farmaceutică. In ramurile
acestea ale producţiei se va intro­
duce de asemenea şi autom atizarea
deplină a măsurătorilor, mai ales
a analizei componenţei amestecu­
rilor de gaze şi fluide.
In industria siderurgică vor ti
Automatizate marile cuptoare, la-
nrinoarele, cuptoarele electrice cu
afe şi termice, cuptoarele M artin.
Industria minieră va fi dotată cu
transportul autom atizat din ulte­
riorul minelor şi de la suprafaţa
lor (se vor introduce, printre al­
tele, 2.300 transportori cu bandă).
In energetică se va pune accentul
pe automatizarea blocurilor ener­
getice, introducerea reţelelor auto­
mate (de ex. reglarea autom ată a
frecvenţei în cadrul sistemului, re-
conectarea automată pe linii, au­
tomatizarea staţiilor de distribuţie-
transform atori).
t!mm& ’s&cmmmwi
buie să cuprindă un num ăr mai
mic de 60 de membri. Prin orga­
nizarea unui num ăr mare de bri­
găzi cu puţine braţe de muncă nu
se face altceva decît se fărîmiţează
păm întul, mijloacele de produ'cţie
şi forţa de muncă'.
La începutul fiecărui an, consi­
liul de conducere revizuieşte şi
completează brigada. In cazul cînd
în gospodăria colectivă se înscriu
noi membri, se face reorganizarea
brigăzilor. Componenţa brigăzilor
este pusă în discuţia adunării ge-
GOieeflvişfiler
neraie. Odată aprobată, colectiviş­
tii nu mal au voie să se schimbe
dintr-o brigadă în alta fără apro­
barea consiliului de conducere.
După ce a fost aprobată de adu­
narea generală, fiecare brigadă ia
în prim ire terenul, anim alele de
muncă, uneltele şi maşinile agri­
cole pe bază de proces verbal, pe
o durată de cel puţin un an. De bu­
na păstrare a bunurilor repartizate
brigăzii răspunde, în faţa consiliu­
lui de conducere, brigadierul. La
rîndul său, brigadierul repartizea­
ză bunurile primite membrilor bri­
găzii.
P entru uşurarea conducerii bri«
găzilor şi pentru un control tem ei­
nic asupra muncii depuse de către
colectivişti, în cadrul brigăzii se or­ priceperea şi destoinicia brigadieri­
ganizează echipe formate din 15-25
tovarăşi. Echipele sînt conduse de
şefi de echipă, nescoşi din produc­
ţie, recrutaţi din rîndul colectiviş­
tilor cu experienţă, buni gospodari.
La repartizarea terenului pe bri­
găzi se ţine seama ca parcelele să
fie pe cît posibil egale ca supra­
faţă şi fertilitate. In gospodăriile
agricole colective care cultivă
pomi, viţă de vie sau legume pe su­
;ses*
Construcţia grajdului a început
viştii vor ca pînă la 23 August,
grajdul să fie term inat şi dat în
folosinţă.
Zilele trecute a fost am enajată
şi o m agazie cu o capacitate de 10
vagoane, în care vor fi depozitate
o parte dln!‘ cerealele recoltate în
acest an. 1' r)
Colectiviştii Gheorghe Tătărean,
Elenai Susan, Ana Topîlţan, Anuţa
Cazan, Aneta Vasiu şi mulţi alţii
au lucrat zilnic la construcţia
grajdului şi am enajarea magaziei.
© le w is© ? ’
Astfel, organizaţi în 3 brigăzi u-
temiste de muncă patriotică, elevii
au aju tat la transportul cărăm izilor
şi stîlpilor de la locul de depozitare, 88 pag. — 3,40 Iei
la acoperirea clădirii etc.
Cu acest prilej s-au evidenţiat e-
levii Nicolae Groza, Ecaterina C ăr­
bunar, Titi Cocean, Doina Luţescu
şi alţii.
corespondent
In industria alim entară se va
continua cu automatizarea fabrici­
lor de zahăr, în domeniul cărora
Polonia a şi atins nivelul mondial,
precum şi â industriei de alcool şi
a instalaţiilor frigorifere.
Industria de maşini va realiza
automatizarea în primul rînd a fa­
sonării prin aşchiere, precum şi a
celei plastice şi termice, in pre­
zent se creează baza pentru auto­
m atizarea producţiei pieselor prin­
cipale din industria de automobile,
tractoare, maşini agricole şi arti­
cole de uz l a r g ; de asem enea se
extinde autom atizarea producţiei de
m otoare de putere mică şi a mo­
toarelor asincronice, a utilajului de
radio şi televiziune pe baza cir­
cuitelor imprimate, cît şi a suban-
sambiurilor fabricate în masă.
In industria materialelor de con­
strucţii se va dezvolta dirijarea
proceselor neîntrerupte şl transpor­
turilor. Căile ferate vor introduce
autom atizarea mişcării trenurilor şi
a mişcării de manevră, ţinînd sea­
m a în mod deosebit de semnali­
zare, de blocada autom ată, de se­
curitatea circulaţiei feroviare, de
îrînarea autom ată a trenurilor etc.
Succesul acestui plan depinde de
numeroşi factori şi în primul rînd
de baza de cercetări ştiinţifice, de
dezvoltarea producţiei de aparate
şi de elemente de automatizare,
precum şi de num ărul şi nivelul
cadrelor. In prezent se organizea­
ză centre de cercetări ştiinţifice în
domeniul autom atizării principale­
lor ram uri ale economiei naţionale.
Intr-un stadiu avansat de orga­
nizare se află întreprinderea de
Automatică Industrială, care va
constitui un fel de centrală pentru
proiectele şi realizările din dome­
niul autom atizării. Sarcina sa, în
forma cea mai sintetică, se reduce
la livrarea utilajului dc automatică
Wr. 2041
Un om greude găsit
prafeţe mari, se organizează bri­ Zbîrnăitul lung ş i strident al te­ — A scultaţi! Cuvintele „apare
găzi pumi-viticole şi legumicole ca-: lefonului s-a întrerupt îndată ce re­ şi dispare" se potrivesc de minune
re să înglobeze colectivişti price­
puţi1în cultivarea acestora. ceptorul a fost ridicat din furcă. De tovarăşului preşedinte Popa. Nu
Conducerea brigăzilor este dată la celălalt capăt al firului, se a:;- s.e. *şti.e în c„e 'fe1l ş i cum, mîn anumite
celor mai harnici şi m ai capabili zea o voce insistentă. A m înţeles
colectivişti. Brigadierii sînt numiţi sensul şi cauza insistemnţieeii. IInntteerr- Zlle- toaara?ul preşedinte, cînd a-
de către consiliul de conducere şi
aprobaţi de adunarea generală pe locutorul întreba de preşedintele pare, cînd dispare. Acum îl vezi la
cel puţin doi ani. B rigadierilor le
revine sarcina să organizeze în aşa sfatului. Vroia să vorbească nea­ sfa t iar după un timp auzi că e la
fel munca brigăzilor, încît să rea­
lizeze toate sarcinile de producţie părat cu el ş i nu cu altul. Cel ce D eva; acum ţi se spune că e iu
prevăzute în planul anual. B riga­ întreţinea discuţia telefonică, ii re­ Siretea, ca imediat după aceea sa
dierul are datoria să aplice şi să peta una şi bună: Tovarăşul pre­ afli că e la Dobra. A i impresia că
respecte întocm ai normele de lucru şedinte nu este la sfat. A plecat şt
aprobate de către adunarea gene-:
rală a colectiviştilor, să folosească nu ştiu unde poate fi găsit. Apoi, fuge de colo-colo cu viteza ghidu­
judicios capacitatea de muncă a
fiecărui membru din brigadă — ţi­ după ce şi-a consultai ceasul a lui. Şi-apoi, are urîtui obicei de a
nînd seama de calificarea, expe­ com pletat: E ora mesei. Tovarăşul nu spune unde pleacă. Fără în­
rienţa şi forţa sa de muncă. B riga­ preşedinte o fi la masă. Căutaţi-l doială, are multe pe cap, însă e
dierul trebuie să fie perm anent în acasă, poate o să-l găsiţi. Ş i cu a- greu de închipuit cum de „uită" să
mijlocul colectiviştilor din briga­ ceasta, a pus receptorul la locul
dă, să-i îndrume şi să-i conîroleze
în muncă, să recepţioneze numai său, văzindu-şi liniştit de treburi. spună: plec în cutare sau în cu­
lucrările de calitate efectuate, fie
de colectivişti, fie de S.M.T. El — Şi noi căutam pe tovarăşul tare lo c ; dacă sînt căutat, acolo
trebuie să ţină la zi evidenţa zile- preşedinte... Am înţeles din discu­ pot fi găsit... Preşedintele nostru
lor-muncă, să verifice periodic în­ ţia ce aţi avut-o la telefon că to ­ nu face aşa ceva. E peste tot şi ni­
treţinerea animalelor sau a mijloa­ varăşul preşedinte o fi la masă, căieri. Să luăm num ai cazul de azi.
celor de producţie atribuite brigă­ ori...
zii, să realizeze o strînsă colabo­
rare între brigada de cîmp şi cea
de tractorişti, să creeze mecanizato­
— S în t de-a dreptul exasperat, Se spune că a plecat pe la ora I I
rilor condiţii optime de lucru şi să
elibereze la timp terenurile pentru spuse cu jumăta- cu treburi. în co­
a putea fi arate şi îîisăm înţate ou
cultura următoare. Brigadierii tre­ te de voce cel că­ mană. Unde o fi
buie să lupte permanent pentru de­
păşirea producţiilor planificate prin ruia ne-am adre­ Însem nări fost şi ce-o fi fă ­
respectarea regulilor agrotehnice şi sat. Toţi cei care cut, numai el ştie.
aplicarea în practică a celor mai
au vorbit prin te­ A fost căutat de
noi cuceriri ale ştiinţei agrotehnice
şi a experienţei fruntaşilor recolte­ lefon cu sfatul, cineva de la S fa ­
lor bogate. Periodic, brigadierii tre­
buie să organizeze şedinţe de pro­ num ai de preşedinte au întrebat. tul regional, de un tovarăş de ta
ducţie cu brigada, adunări în care
Ce-or fi avînd cu el, nu ştiu. l. F: Dobra. l-au căutat cMiva ce­
să analizeze rezultatele obţinute şi — Spre deosebire de cei ce au tăţeni din comună, apoi secretarul
comitetului de partid. Acum îl cău­
cauzele care au făcut să nu se rea­ încercat s ă vorbească cu el prin te­ taţi dumneavoastră, o să-l mai
lizeze producţiile planificate. De caute şi alţi tovarăşi şi n-o să fie
lefon, am venit personal... găsit aşa după cam n-a fost găsit
lor depind în cea mai mare parie — ?!
rezultatele obţinute de brigăzi.
Ne-am dat seama că insistăm de­ nici pînă acum.
geaba. Nimeni nu ne putea spune Se spune că la ora mesei a fost
unde poate fi găsit preşedintele. A acasă. Dar. nici acasă n-a fost g ă ­
plecat şi parcă a intrat în păminl. sit. A plecat şi de acolo fără urmă.
Şi acum, spuneţi şi d v s .: nu e pre­
poale fi găsit tovarăşul Popa, pre­ şi dispare ?"
şedintele sfatului popular din Do­ — Nai să fim de acord cu dum ­
bra, căci despre el este vorba, am neata, dar... cum de nu mai apare ?
ieşit din sediul sfatului. Am conti­ — O să apară cînd nici nu vă
nuat să ne interesăm unde poate
aşteptaţi!
...Şirul discuţiei continua. Cu
fi găsit. Strădaniile au fost zadar­ lux de amănunte erau descrise di­
nice. Era im posibil de găsit. verse aspecte din munca tovarăşu­
Cînd ne-am hotărît să plecăm lui preşedinte. Am auzit, bineînţe­
din Dobra cu regretul că n-am pu- les, despre el şi lucruri frumoase,
Ttut sta de vorbă cu tovarăşul Popa, interesante'. Căci, oricum, tovară­
şul Popa are şi anumite merite pe
cineva ne-a oprit şi ne-a relatai un care nu ne g în d im să le contestăm.
ISN IL !I tei IRi A U IIII episod interesant din activitatea Meritele-s merite' şi trebuie să fie
preşedintelui. recunoscute. Dar, dincolo de me­
LITERATURA — Am înţeles că vreţi să staţi rite şi calităţi trebuie văzute şi Iar
AGROZOOTEHNICĂ tarile negative. Şi dacă tovarăşul
de vorbă cu tovarăşul preşedinte — Popa ar reflecta la aspectele ne-
şi-a început omul povestea. E greu, gative din activitatea sa şi-ar da
Agrotehnică
tare greu acest lucru. Preşedintele seama cît de m ult s-a îndepărtat
M. DUMITRIU şi alţii: Me­ nostru nu poate fl găsit aşa uşor. de la îndatoririle sale de muncă.
Şi, să ştiţi că nu sînleţt singurii
canizarea lucrărilor de recol­ care-l căutaţi şi nu-l găsiţi. Ş i nu •A*
tat şi tocat porumbul de siloz i Am plecat din Dobra, aşadar,
fără a rezolva ceea ce aveam de
112 pag. — 2,65 lei >
Ed. agro-silvică -j e singura zi cînd e căutat peste rezolvat. Am plecat hotărîţi să in­
LUCIA V. IL1ESC U : In- ] tot fără a se da de urma lui. A- formăm şi Biroul Comitetului
semenea cazuri sînt foarte frec­ raional de partid, şi Comitetul
trebuinţarea bioxidului de sulf 3 vente. executiv al sfatului popular ra­
ional despre comportarea preşe­
In vinificaţie -]
76 pag. — 2,40 Iei Gîhdindu-mă la preşedintele nos­ dintelui de la Dobra şi de a pro­
Ed. agro-silvică tru — a continuat el — îmi vine pune organizarea unei analize
în m inte unul care se numea „A- a stilului de muncă al tov. Popa.
C. IO NIŢĂ: Piersicul pare şi dispare".
Poale o astfel de analiză l-ar
144 pag. — 5,15 lei ajuta să ducă o muncă mai orga-
Ed. agro-silvică
I. RESM ERIŢĂ: Valorifi­ — Ş i ce vrei să spui cu astea ? n iza tă şi m ai eficace.
carea păşunilor şi fîneţelor am intervenit. I. STAN
156 pag. — 4,60 lei
Ed. agro-silvică
I. ŞULEA, C. POPOVICI: «31 8r l l f i l l ! lises»
Exploatarea raţională a plu­
gurilor purtate
Preocupat de organizarea cît mai membri care şi-a axat programele
plăcută a timpului liber, comitetul
sindicatului de la sectorul Sîntim- prezentate în ultim ul timp (4 spec­
bru al întreprinderii de industrie lo­
Ed. agro-silvică cală „H oria“ din Alba Iulia a a- tacole) pe problema calităţii pro­
tras mai mulţi muncitori în ac­
T. ŞUTEU, 1. PREDATU: tivitatea cultural-artistică. Astfel, duselor şi a disciplinei în muncă.,
aici a luat fiinţă o brigadă ar­
Exploatarea grupurilor elec­ tistică de agitaţie compusă din 8 Echipa de dansuri populare formată
trogene folosite în agricultură din 6 perechi a prezentat de aseme­
64 pag. — 2,35 lei i nea programe în faţa muncitorilor
Ed. agro-silvică 1 din fabrică.
f. 1—r1—I JuJw
M. R.
1
industrială, executat în cadrul pro­
ducţiei proprii sau în colaborare
cu alte întreprinderi, institute de
cercetări etc. In plus, întreprinde­
rea aceasta are sarcina să pregă­ Industria Republicii Populare Polone se găseşte în plină dezvol­
tească un front larg de producţie, tare. A gregate moderne, de înaltă productivitate, sînt construite dc
proiectare şi cadre, în vederea unui
progres rapid al automatizării în harnicul popor polonez
perioada de după 1965. Raza de IN FO T O : Un nou cuptor în uzinele de la Szezeeln.
activitate a acestei întreprinderi
este v a s tă : de la proiectarea sis­
temelor şi producţia elementelor de
automatică în atelierele proprii sau
la comandă în alte ateliere, com­
pletarea complexului de utilaje (in­
clusiv din im port) şi m ontarea Iui
în fabrica respectivă — şi pînă Ia
conservarea şi repararea instalaţi­
ilor de autom atizare. întreprinderea
aceasta va avea un caracter de
completare, prin aceea că ea va
colabora ca institutele ştiinţifice şi
cu catedrele şcolilor superioare, în­
deplinind rolul de coordonator al
cercetărilor ştiinţifice curente şi de
perspectivă.
Pînă în anul 1965 va urm a o
creştere de cei puţin 12-15 ori a
producţiei elementelor de automati­
că industriala, indicele acesta ex­
prim ă în mod grăitor ritm ul In
care Polonia păşeşte în vederea so­
luţionării acestei sarcini.
Vedem deci că anii cei mai apro­
piaţi vor constitui pentru Polonia,
ca şi pentru celelalte ţări socia­
liste, o perioadă de mari eforturi
în domeniul dezvoltării automati­
zării. Aspectul industriei poione va
fi în această privinţă peste cinci
ani cu desăvîrşire altul decît cel
actual. Statul alocă în acest scop
toate mijloacele necesare, mai ales
pentru cercetările ştiinţifice care au
o însem nătate fundamentală pentru
progresul automatizării. Fondurile
alocate vor creşte în cincinalul ac­
tual aproape de 2 ori mai repede
decît venitul naţional.