Page 63 - 1961-07
P. 63
4>
Nr. 2041 mu MUL SOCIALI SMÜ101 pa?- 3
[g const!« si fie trainic şi frumos! Camei cultura! Sfaturilor populare le revin sar pune mărol
cini multiple legate de conducerea
Gu trei luni în urmă, cîţlva dintre constructorii fruntaşi ai şantierului nea, lucrările care cer o calificare realizăm indici de depăşire a nor Seară înch in ata economiei locale. La rezolvarea lor najarea unui spaţiu verde, lucru
?nr. 6 Petroşani al T.R.G.H. participînd la o consfătuire organizată de ziarul! înaltă au fost întotdeauna făcute de mei între 10 şi 20 Ia sută. Iar f r u n t a ş»i lo r sfaturile populare au atras tot mai ce va contribui Ia înfrum useţarea
•nostru au discutat cu multă competenţă despre felul în care se desfăşoară oameni corespunzători. Fiecare om calitatea, deşi faţada şcolii medii mult masele de cetăţeni. Iniţiativa oraşului. Tot la Lupeni, comisia!
'activitatea pe şantier, despre succesele obţinute, metodele de muncă, scoţînd. din brigadă ştie precis ce anume unde lucrăm acum este pretenţioa Joi, 20 iulie, la clubul „Siderur- lor creatoare, acţiunile întreprinse permanentă de comerţ şi-a propus
h a iveală atît greutăţile cît şi lipsurile care mai existau atunci în munca; are de făcut. să, este bună. g istu l" din Hunedoara va avea loc de acestea au dat rezultate din să studieze găsirea unei destinaţii
[şantierului. Pe lîngă problemele privind grăbirea ritmului de lucru si re-j o seară a fruntaşilor în producţie. cele mai bune. mai bune localului actualului res
[ducerea preţului de cost, constructorii participanţi la consfătuire au scos Buna organizare a muncii şi ela ŞTEFAN FROSCHT Program ul artistic ce se va prezen taurant.
'în evidenţă şi preocuparea unanimă de a îmbunătăţi continuu calitatea Iu-\ nul constructorilor nc-au permis să şef de brigadă zidari-tencuitori ta, in cinstea celor mai harnici
ţcrărilor. Atunci constructorii şi-au manifestat hotărîrea de a construi !ocu-l muncitori ai combinatului siderur Comisia perm anentă de învăţă-
, inţe de calitate superioară. „GE 0ONSTRUIM 8A FIE TRAÎNI6 ŞI FRU-^ gic, va fi susţinut de ansamblul ar
>MOS", aceasta a devenit hotărîrea tuturor participanţilor la consfătuire. tistic al C.S.TI. In cadrul acestui Activitatea din anii trecuţi a mînt şi cultură de pe lîngă Sfatul
ansamblu va fi prezentă şi formaţia ară ta t că un sprijin substanţial în popular orăşenesc Petrila a întoc
Problemele discutate în cadrul consfătuirii au fost aduse la cunoş-, de dansuri care participă la faza fi
• iinţa întregului colectiv, care s-a angajat să muncească mai bine, mai cu < O „experienţă“ ce a costat nală a celui de-al Vl-lea Concurs conducerea cu tot mal multă com mit un amplu studiu în legătură
'Spor pentru a da în folosinţă oamenilor muncii locuinţe bune, confortabile,'v al formaţiilor artistice de amatori.
petenţă a economiei locale, le-au cu mărirea spaţiului de şcolarizare,
la un preţ de cost redus şi într-un termen scurt. Schimb de experienţă
Pentru a vedea felul cum se desfăşoară munca pe şantier, am adresat' Cînd vizitezi un nou apartament, mal adăugăm şl unele lipsuri in cu bibliotecarii primit sfaturile populare din p ar cît şi îm bunătăţirea Iui. Bunăoară
prim ul lucru care îţi dă imaginea aprovizionarea cu materiale. Ducem
I cîtorva constructori fruntaşi întrebări în legătură cu ritmul şi calitatea lu- calităţii lui. este calitatea zugrăve lipsă de materiale mărunte ca glas- In ziua de 23 iulie, biblioteca re tea comisiilor permanente. De aceea s-a propus construirea unei şcoli
I crărilor. Iată ce ne-au răspuns et. lilor şi vopslloriilor. lată de ce noi papir, expres lac şi clei. Or, servi gională organizează la Petreşli,
căutăm ca de la o zl la alia să ciul de aprovizionare manifestă pu raionul Sebeş, un schimb de expe şi în oraşul regional Petroşani, în de 4 ani în satul Răscoala, repa
îmcuuălăţim calitatea zugrăvelilor ţin interes în această direcţie. rienţă cu bibliotecarii comunali şt
raionali din regiune. In cadrul cadru! sesiunilor de constituire a rarea plafoanelor la şcoala de 7
şl vopsitorillor. Trebuie să mai adăugăm şi mo schimbului respectiv, biblioteca re
La blocurile K, I şl II din cartie dul cum înţeleg tovarăşii de la în gională, biblioteca raională din S e sfaturilor populare nou alese Ia ani din Petrila, înfiinţarea rinei
treprinderea „Victoria" Tîrgovişte beş şi biblioteca comunală din Pe-
rul Livezeni ne am străduit să fa să ne sprijine In muncă. Primim treşti, vor discuta în prezenţa par 5 martie, s-a pus un accent deo grădiniţe prin amenajarea sălii co
cem acest lucru. Dar după ce zu încă de aici cantităţi însemnate de ticipanţilor, metodele cele mai efi
grăveala a fost dată, s-a observat vopsea de proastă calitate. Ţinem ciente folosite în munca cu cartea sebit pe organizarea comisiilor per respunzătoare dc la fostul club, do
că zidurile despărţitoare au început însă să felicităm pe muncitorii de pentru sprijinirea gospodăriilor a-
să crape. Cauza? Aici s-a lucrat la „Vulcochim" din Oradea pentru gricole colective în campania agri manente. In oraşul Petroşani au tarea cu bănci a şcolii din Cim pă
'eu blocuri mari prefabricate din be buna calitate a vopselelor livrate colă de vară.
ton cu zgură de cărbune. Rău este fost alese un num ăr de 50 comisii şi altele- Propuneri valoroase au
însă că aceste elemente prefabri Noi sîriiem hotărîţi să facem lu Spectacol
cate nu au fost bine uscate în mo crări tot mai bune dar la eforturile perm anente care cuprind aproape fost făcute şi de alte comisii per
m entul cînd s-au zidit, din care noastre să se alăture şl 'tovarăşii Formaţia folclorică „Cuncumen"
cauză pereţii prezintă acum crăpă care se ocupă cu aprovizionarea, din Chile, care ne vizitează ţara, 600 deputaţi. Comisiile au fost m anente din cadru] sfaturilor popu
turi orizontale şl verticale, ceea ce va prezenta un spectacol în 23 iu
înseamnă că vor trebui refăcute zu aslgurînclu ne materialele necesare lie a. c. pe scena teatrului de vară constituite pe probleme avîndu-se lare orăşeneşti şi comunale.
grăvelile aproape la toţi pereţii şl de bună raUlate. din Deva. In program vor fi pre
despărţitori. Or, în ţelul acesta, ca zentate cîntece şi dansuri populare în vedere specificul locului. Toto Dacă comisiile desfăşoară o rod
litatea zugrăvelilor va suferi. IOAN VASILESCU ca „Au şl venit zorile", „Pe m un
O bună organizare asigură succesul şef de echipă de zugravi- tele întunecai”, „Vîiitul", „Vultura- dată comisiile permanente au fost nică activitate, aceasta se datoreşte
La această deficienţă trebuie să şul" şt altele.
vopsitori îndrum ate să-şi formeze active lă r bunei organizări a muncii lor Aşa',
Tot mai mulţi cititori
! gite din rîndul muncitorilor, ingi de pildă, membrii comisiilor per
In ultimele luni întregul colectiv Biblioteca raională din Orăştie (res
pentru o producţie sporită şi o pro ponsabilă tov. Eugenia Popovici) a nerilor, tehnicienilor, intelectuali- m anente au fost repartizaţi pe uni
din cadrul şantierului a privii ca ductivitate înaltă. obţinut o serie de rezultate bune în
activitatea desfăşurată în acest an. lor, fruntaşi in muncă, a oamenilor tăţi economice, ca astfel să fie îh
litatea construcţiilor ca pe o pto- Lă succesele obţinute In construc Astfel, în oraşul Orăştie au fost în
blemă de primă importanţă. Tot mal ţia celor trei blocuri din cartierul registraţi 1.877 de cititori cu 29.900 care se bucură des contact direct cu
des se aud în consfătuirile noaslre „Gheorghi Dlmltrov" au contribuit de volume.
de producţie cuvintele: „cu lucra şi alţi factori. Aici prepararea mor largă poularita C o n u issile ? îe rm a n e n te problemele locale.
rea executată să te mîndrcşli" Por tarului se face mecanizat, Iar trans O frumoasă activitate desfăşoară şi te în rîndul .m.._a ... , » , .. O atenţie deosebi-
nind de la acest lucru, în cadrul portul pe verticală se face cu 6 cele 12 biblioteci de casă, precum şi
şantierului a apănit Iniţiativa co pompă. In flecare zl după termina cele 29 cercuri de citit în care ca selor de cetăţeni. S p n j m i T S f a t l l P I Î O r tă s .a da{ şi în _
munistului Petru Găvan de a exe rea lucrului analizăm felul în care drele didactice din oraş depun o rod
cuta un bloc de la fundaţii şi pînă s-a muncit şl stabilim necesarul de nică activitate. Aceştia vor putea p o p u la re tocmirii planurilor
la ultimele finisaje de către o sin g u materiale pentru zilele următoare.
ră brigadă de specialitate. Acum a- Săptămînal, în fiecare miercuri, îm De ce nu ne respectăm angajamentul? In acest an au fost organizate un da un sprijin de muncă. Ast
ceastă Iniţiativă a fost extinsă în preună cu toţi constructorii de la număr de 24 lecturi în grup la care
întreg şantierul. Aşa lucrează ten- acest punct de lucru analizăm fe Echipa de instalatori pe care 6 respund proiectului şi deci nu pot au participat un mare număr de ce substanţial la întocmirea diferitelor fel, la Aninoasa planurile trimes
cultorli din brigada iul Ştefan Fro- lul în care s-a respectat graficul de conduc este formată din tineri. Cu fi montaje. De asemenea ne lipsesc tăţeni. studii pe care comisiile permanente triale ale comisiilor permanente aii
schl, zidarii din echipa Iul Ştefan muncă, se fac propuneri şi se Iau toţii am dovedit în multe ocazii en vasele le expansiune. Din această şi le-au propus să le efectueze. In fost defalcate pe luni, lucru ce a'
Galiger şi alţii.. Rezultatele sînt din măsuri de îmbunătăţirea muncii in tuziasmul care caracterizează tine-, cauză aici am întrerupt lucrările. M. R. rîndul activului lărgit în oraşul antrenat mai mult deputaţii la în
cele mai bune. De pildă pe şantie viitor. retul. Nu odată, lucrările ce ne-au Echipa a fost m utată în alt punct Petroşani au fost atraşi 339 cetă făptuirea sarcinilor ce Ie reveneau.
rul celor trei blocuri cu 44 aparta fost încredinţate le-am term inat la de lucru. Aceasta face ca noi să nu II d is c u ţie ţeni. Lunar, la Petrila comisiile perma
mente din cartierul „Gheorghi Di Constructorii de aici şi-au luat timp şi au fost de huna calitate. De ne realizăm angajamentul luat de sem raifieaiivă nente au ţinut şedinţe în care au
m itrov" s-a lucrai după acest sis angajamentul să termine blocurile un timp însă, lucrurile nu merg a termina la timp centrala termică. încă de la constituirea lor, sfa analizat modul în care deputaţii
tem. Ca rezultat brigada de zidari in cinstea zilei de 23 August. Pen tocm ai bine Nu putem spune că Lanul părea în cuptor sub cas turile populare au îndrum at şi şi-au dus la bun sfîrşit sarcinile
condusă de Petru Găvan a realizat tru respectarea angajamentului oamenii nu au muncit, dar am a- Faptul că din lipsa unor materiale cada razelor toride ale soarelui. sprijinit comisiile permanente să-şi încredinţate. Asemenea şedinţe au
pe lingă Indici înalţi de producţie, vut randamente scăzute. Au fost pe care serviciu) de aprovizionare Cu cămaşa descheiată de nasturi, întocmească planurile de muncă pe ţinut şi comisiile perm anente din
110— 120 la sută, iar în ce priveşte muncesc cu multă însufleţire toţi -zile cînd nu am realizat nici jumă- cu pălăria dată mai pe ceafă, Tra- cele mai importante probleme ale Vulcan şi Lupeni.
calitatea ea a fost din ce în ce mal constructorii. Dar în îndeplinirea late din sarcina de plan. Cauza nu se îngrijeşte să le asigure, ne mu ian Cristea rotea cu îndîrjire coa economiei locale. Astfel, comisiile
bună. Indici asemănători obţin şt angajamentului înlîmpinăm încă u- constă în slaba aprovizienare cu sa. Simion Colcer, care cosea pe permanente şi-au întocmit planuri La unele sfaturi populare cum
celelalte brigăzi. nele greutăţi. Nu avem asigurate materiale Multă vreme ne-au lipsit tăm de la un punct de lucru la al aproape, nu-i venea să-l oprească de muncă pe trimestre avînd în ve sînt cele din Iscroni şi Baniţa, s-ă
cantităţile necesare de ţeavă pentru radiatoare. Acum ducem lipsă de din lucru, De aceea, cum veni ora dere cele rsai importante sarcini statornicit obiceiul ca Ia anumite
Pentru a stimula însă şi mal mult instalaţii, ne lipseşte mozaic, ele- ţeavă neagră de 1,5 şi 1,25 ţoii şi tul, face ca echipa să lucreze în sa l mesei, Simion se apropie de el şi ce stau în faţa sfaturilor populare. perioade comitetele executive să or
munca in cadrul brigăzii lui Petru m enţi de radiatoare Iar la centrala leavă gaKanlz.ată de 2 ţoii. La cen cu un zîmbet îl întrebă : Ca urmare, rezultatele au fost din ganizeze şedinţe de colaborare cu
Găvan, am împărţit brigada în două termică cazanete. Aceste probleme trala ’termică de la blocurile din turi şi cu randam ente scăzute. cele mai bune. Astfel, comisia per comisiile permanente. La alte sfa
părţi după frontul de lucru. Aceas trebuie rezolvate cit mai urgent. cvartalul , Gheorghi Dim ltrov“ ne Considerăm că lipsurile semnala — Ce zici, l-om gata la vreme ?. manentă de gospodărie comunală
ta a creat o întrecere între zidari lipsesc aparatele de contracurent — Ce spui ?, întreabă scos din din Vulcan şi-a prevăzut în planul turi populare sînt Invitaţi la şe
MIHA1 PRODANCIUC pentru apă cakiâ K drept că ne-au te pot şi trebuie să fie înlăturate. gînduri Traian Cristea. său de muncă printre altele să stu dinţele de comitet executiv să par
!ost aduse une'e dar acestea nu co — Griul de secerat.. II term i dieze posibilităţile de deschidere a ticipe şi preşedinţii comisiilor per
maistru Stă în putinţa noastră să muncim năm ? unui atelier mecanic în oraş şi să m anente care se ocupă cu problema
— Tu întrebi cînd ţie îţi zboară găsească resursele locale pentru pusă în discuţie.
mai bine, cu randam ente sporite. coasa de parcă i-ai pus motor — amenajarea canalizării în colonia
ŞTEFAN ANDRAŞ Interveni în discuţii şi Viorel Sîrbu Kakasvâr. In urma studiului făcut Din păcate nu toate comisiile
— Lasă că nici cu tine nu mi-i comisia a propus soluţiile de re perm anente îşi trăiesc viaţa. Un
şef de echipă instalator ruşine, răspunde Simion Colcer. zolvare. De curînd aici s-a deschis exemplu concludent rii-1 oferă co
Nu degeaba ţi-or pomenit numele un nou atelier de mecanică, iar misiile de pe lîngă Sfatul popular
Un ritm care na satisface Analizînd problemele ridicate în consfătuirea organizată de zia-j printre fruntaşii gospodăriei la ser prin recuperarea conductelor vechi al oraşului regional Petroşani Deşi
bare. de la bazinul de apă s-a început de la alegerea lor a trecut timp
‘ De curînd în oraşul Petroşani a cesar ca la dislocarea păm întului rul „Drum ul socialismului“ în cadrul şantierului din Petroşani re -' — Apoi dacă veni vorba de ser prin muncă patriotică să se facă îndelungat ele nu au planuri de
început construcţia unui nou cvar să lucreze încă un excavator. Nu bare să ştiţi că mie mi-a plăcut. în colonia respectivă, canalizarea. muncă. Justificarea cum că depu
tal de locuinţe în strada C. I. mai aşa vom putea începe lucrările !zultă că cea mai mare parte a lor au fost rezolvate. j Bine a spus în conferinţa aia că taţii sînt dispersaţi în tot oraşul
P arhon". Aici se vor construi 184 la celelalte blocuri, care deja sînt aşa recoltă bogată trebuie păstra Bune rezultate în muncă au ob nu este deloc în măsură să justi
apartam ente. Ele vor trebui să fie întîrzlate. In acelaşi timp este ne ’ Acum, m area m ajoritate a echipelor şi brigăzilor obţin randa-ţ tă, adică să fie la timp recoltată, ţinut şi comisia perm anentă de fice inactivitatea acestora. Nu în
date în folosinţă pînă la sfîrşitul cesar a se lua şi alte măsuri. Sfa cît e grîul în pîrgă, ca să nu avem gospodărire comunală din Lupeni. suficientă măsură s-a dat atenţia
anului La două din aceste blocuri tul popular orăşenesc Petroşani va ¦mente sporite, iar în ce priveşte calitatea, s-iau făcut însem nate < pierderi. Aceasta a propus sfatului popular creării activelor lărgite Astfel, une
lucrările au fost" deja atacate, iar trebui să urgenteze lucrările de de modul în care să se facă repara le comisii perm anente dc pe lîngă
zidăria se găseşte la primul nivel. molare a caselor existente aici, ast , progrese. Controlul şi îndrum area din partea corpului de tehnicienij rea podului de sîrmă de peste Jiu, Sfatul popular Vulcan şi Cîmpul
B rigăzile conduse de Ştefan Galî- fel încît să asigure am plasam entul la Bărbăteni. Reparaţia a fost fă lui Neag nu şi-au creat asemenea
ger, zidar, Ioan Clavac, săpător, liber Iar noi să ne putem des •şl ingineri cît şi a comisiei de autorecepţie este mal eficace. Pentru < cută prin muncă voluntară de ce comisii Apoi nu toate comitetele
Alexandru Kiss, dulgher şi alţii făşura. tăţenii cartierului. Şi la Uricani executive tratează cu răspundere
care lucrează aici au obţinut indici »continua ridicare a calificării constructorilor s-au deschis mai m ulte< comisia permanentă de gospodări propunerile făcute de comisiile per
înalţi de producţie. Pentru ca lucrările să se desfă re a propus ca pe malul Jiului în manente. Deşi acestea au prezen
şoare în cele mai bune condiţiuni !cursuri pe profesii care sînt frecventate de un mare num ăr de oa-< locul unui teren viran să fie am e tat studii temeinice, ele îşi aşteaptă
Totuşi, faţă de volumul de mun najată o grădină de vară Tot aici de mult timp rezolvarea.
că planificat, şantierul nu a obţi este necesar să fie concentrate mal >meni. In acelaşi timp, organizaţia de partid şi-a în tării rolul său de< comisia permanentă agricolă a în
nut rezultatele scontate. Şi aceasta tocmit un studiu privind posibilita Ca organe de studiu, comisiile
din cauza unor deficienţe de orga multe forţe aici. De aceea punc !organizator şi mobilizator ai m aselor. tea extinderii păşunilor naturale. perm anente pot contribui în mod
nizare. In primul rînd, pentru ata nemijlocit la rezolvarea celor mal
carea blocurilor este nevoie de dis tele mărunte de lucru ale şantie Cu toate acestea, aşa cum reiese din cele relatate mai sus, pe, Studii pe diferite probleme ale diferite probleme locale Pentru
locarea unor cantităţi însem nate de economiei locale au întocmit şi ce aceasta însă, sfaturile populare din
pămînt. E drept că la săpături lu rului nr. 6 Petroşani să fie lichi şantier există încă deficienţe organizatorice şi mai ales în aprovizîo-^ lelalte comisii permanente. In Lu- oraşul^ regional Petroşani vor tre
penî, comisiile permanente au pro bui să le acorde tot sprijinul ş!
crează un excavator pe pneuri, dar date cît mai curînd, să nu mai fie ¦narea cu m aterial. Atît conducerea şantierului cît şi conducerea < pus mutarea depozitului de lem îndrumarea. Comitetele executive
ne de pe rampa C.F.R. la gara Băr trebuie să se preocupe mai mult de
acesta este prea puţin faţă de vo dispersate forţe pe puncte mici. T.R.C.H. au datoria să ia toate măsurile pentru asigurarea unui< băteni, ceea ce va scurta cu cîţlva
kilometri distanţa de transport In traducerea în viaţă a propuneri
lumul de lucru planificat. Este ne-i Va trebui ca aici să fie repartizaţi ritm susţinut de muncă pe şantier pentru îm bunătăţirea continuă a< locul depozitului s a propus ame-
lor făcute de comisii.
mal mulţi muncitori calificaţi şi ¦calităţii.
maiştri. V. FURIR
Ing. STROIE VASILE
Calitatea, obiectivai nostra principal
încă de la primele lucrări, atunci nicienilor şi inginerilor de pe şa n — Aşa e măi Mertule, al drep w mmMÂMUL m
cînd a început construcţia şcolii tier cît şi de la comisia de auto- tate. Conferinţa a fost necesară
medii din cartierul Livezeni, am recepţie care face acum tot mai
pus în centrul atenţiei problema dese ieşiri pe teren. De atunci parcă munca m erge şi
obţinerii unei calităţi tot mai bune.
De aceea am întărit auto-controlul Dar cheia succeselor noastre a mal bine. Toţi lucrează cu suflet.
în brigadă. Am căutat ca fiecare constat în ridicarea continuă a gra
constructor să fie el însuşi cît mai dului de calificare a fiecărui mun Casa de odihnă „La Rusu" din masivul Parlngul (oraşul Pe Şl Aron Susan sărută cu privirea 19 1UUE 1961
exigent cu calitatea lucrărilor. Un citor în parte. De aceea am căutat troşani ). întinsul auriu al holdei. Pe chip
sprijin important la îmbunătăţirea ca cei mal puţini pregătiţi profe
calităţii l-am primit din partea teh sional să fie repartizaţi să lucreze
pe lîngă cei mal buni. De aseme
1 se putea citi mulţum irea că tre PROGRAMUL 1 : 6,30 Muzică uşoa coare" de Gălin G ruia; 21,10 Emisiu-:
burile m erg mereu m al bine. O ră ; 7,15 Glntece colhoznice; 7,30 Sfa nea pentru s a te : 22,45 E strada. me-:
Perm anent în plină campanie clipă domni tăcerea. Traian C ris tul medicului: Gura de fructe; 8,00 lodiilor.
™1
tea îi privi pe rînd apoi le spuse Din presa de astăzi; 10,00 Teatru la PROGRAMUL II: 12,10 Formaţii
„E lanul în muncă ni-1 sporeşte cu microfon : „O lună de confort“ come artistice din ţări socialiste care au
vîntul partidului. Cînd a fost pre die de Ştefan Iureş şi Beno Dumi- concertat în ţara noastră; 13,30 Re*
Intr-una din primele zile ale în cursul acestei săptăm îni trei înţeles, nici sectorul zootehnic înscrişi 811 cititori dintre care lucrat Raportul tovarăşului Gheor trescu: 12,40 Melodii populare romî- portaj; 15,30 Din muzica popoarelor jj
528 sînt muncitori şl ţărani, 202
venirii in Teluş, am văzut pe seri de basme şl poezie la care n-a fost neglijat. elevi şi 81 intelectuali. La con ghe Gheorghlu-Dej, oamenii sor neşti interpretate la acordeon; 14,00 16,50 Gurs de limba rusă; 17,20 Răs
o stradă grupaţi vreo 20-30 de cursul „Iubiţi cartea" s-au înscris
tineri, aşieptînd în faţa unei clă- au participat aproape 400 de co In afară de conferinţele şl se 34 tineri dintre care 30 au pri beau din ochi flecare vorbă. Fie Muzică uşoară; 15,10 Goncert popu pundem ascultătorilor; 18,50 Să citim
diri, Interesîndu-m ă, am aflat cu pii. rile de întrebări şl răspunsuri pe m it insigna „Prieten al cărţii".
in clădire se află sediul biblic,te teme agrozootehnice, la club au Printre cei mai activi cititori se care' cuvînt era plin de înţelepclu lar; 16,15 Vorbeşte Moscova I; 17,30 împreună: Pagini din volumul „Gu
— V-aţi exprimat adineaori: fost organizate mai multe seri numără colectivistele Cofton Ele bastonul prin Bucureşti“ de Tudor Ar-
na şl Crişan Victoria, care este ne. Am văzut atunci încăodată ce In slujba patriei; 18,00 Jurnal de în ghezi; 20,30 In pas cu ştiinţa: Elec
şi o harnică corespondentă volun tronica azi — de prof. univ. Edmond
cii comunale şi tinerii veniseră „şi cel pe care _____ literare urmate tară a presei locale, apoi iov. viitor luminos ne stă în faţă“. trecere ; 19,30 Arii din opere; 20,20 Nicolau; 21,50 Izvoare fermecate: Fol
Poanta Constantin, muncitor ce clor nou cules de Ion Soeol; 22,00
cu ceva m al devreme de începe l-aţl văzut sînt în de programe ar ferist. D. CR1COVEANU Noapte bună, copii: „Floarea de ci- Goncert de muzică populară rusă j
rea programului, nerăbdători să plină campanie". Din carnetul tistice prezentate Din cele 30 cercuri de citit, cîte 7 < x > 0 < x > 0 0 0 0 0 0 0 0 < x x x > 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 c c ~O j
Mal este şl alt corespondentului de brigada ar există în comună, se evidenţiază
îm prum ute noi cărţi. cineva în plină tistică de agitaţie cercurile de citit conduse de tov. ; Gospodării agricole colective, g
Ciieva zile mai tîrzlu, am ve campanie ? voluntar a şcolii medii Sălăjan Olilia, Zoe Barbu şt | întovărăşiri agricole \ 23,15 Goncert de muzică uşoară.
Domşa Cornelia. Activitatea zil
nit şl eu la bibliotecă pentru a-mi — Da. îm pre din localitate pe
face o fişă de cititor. Atunci am nică desfăşurată de tov. bibliote
întrebat bibliotecara: ună cu colectivul teme ca: „Alege cară Nagy Tatiana şi colectivul \ şi producători individualii
voluntar al bibliotecii din Teiuş
— întotdeauna vă aşteaptă cUîi voluntar al bibliotecii ne-am pro rile _ din trecut în opera lui l.L. Ca- contribuie în bună măsură la în Valorificaţi surplusul de produse
de m ulţi cititori pentru a le îm
pus ca în decursul acestui an să tărirea economico-organizatorică a
prumuta cărţi ? Ş i l-am povestit desfăşurăm o activitate intensă, ragiale”, „Opera şi viaţa lui M i G.A.C., !a succesul deplin al cam agro-aiimentare 19 IU LIE 1961
ce văzusem cu citea tim p în ur halţ Eminescu" ş.a. Apoi, biblio paniei agricole de vară. DEVA: Imagini ale unui trecut
mă. menită să contribuie la întărirea teca a deschis expoziţii de cărţi, l| c e re a le lorios!, M izerabilii seria l-a; HU
economică a G.A.C., cu alte cu a prezentat recenzii („A şaptea Aceste acţiuni mobilizatoare cu NEDOARA: Im agini ale unui tre
— Aşa se întim plă cînd anun vinte să fim permanent in plină cruce", „Setea", „Bărăgan" etc.), m leggtiasie cut glorios!: PETROŞANI: Strada
ţăm la staţia de radioflcare noile campanie. a organizat seri de lectură în cartea organizate de bibliotecă preeriilor, Cerul Balticei; ALBA.
cărţi prim ite la bibliotecă, îmi sînt de un preţios sprijin colecti IULIA: Fotografia pierdută, Asa
sinul din umbră, Tizok; S IM ERIA:
răspunde surîzînd bibliotecara grup unde s-au citit cărţi Ca viştilor in bătălia pe care o dau m Batalionul negru; APOLDUL DE
Nagy Tatiana. De fapi şl cei pe De la această convorbire au „Viaţa şi moartea", „Cum a apă SUS: Am fost satelitul soarelui;
pentru întărirea economică a co Z LA'l NA: Scrisoare neexpediată;
care l-aţl văzut sînt in plină cam trecut cîteva luni. rut viaţa pe păm înt" ş.a. şi seri lectivei. pentru crearea unei vieţi m © a flă,
din ce in ce mai luminoase. ILIA: Cîntecul mării; SEBEŞ: Un
panie I Intre timp, biblioteca a orga de calcul comparativ, în care au ® păsări de nu ajunge diavolul; ORĂŞTIE:
AURF.LHJ DOMŞA E lung drumul pînă acasă, Un stri
Ani privll-o nedumerit. Atunci nizat la sediul G.A.G. conferinţe fost date exemple ce au ilustrat m iere de albine g găt în stradă; HAŢEG: Să preţuim
bibliotecara adăugă: ta „Ingrăşăminlele şl folosirea elocvent avantajele muncii în iubirea; BRAD: Hatifa; LONEA:
lor", „Sămînţa şi pregătirea ei" G.A.C. m deşeairi m elaliee şi te x tile S Viraj în noapte; TEIUŞ: Scrisoare
— S în t m ulţi elevi în comună ele., urmărind îndeaproape tema neexpediată.
veniţi în vacanţa de Iarnă. Ci tlca lecţiilor de la cercurile agro Aceste manifestări variate şi prin unităţile cooperaţiei de consum din |
iese foarte mult. 0 carie bună în
astfel de zUc nu pexile fi cu nimb interesante au avut darul să a-
tragă la bibliotecă un mare nu
înlocuită. De altfel, avîrni in ve zootehnice Şi calendarul h m ă rilo i măr de cititori. Astfel. în primul regiunea Hunedoara primind preţuri avantajoase 8
d'ere acest !urne am organizai de la d m p grădină şi vie Dine semestru al anului in curs au fast
OOQQQQQQOOQOOOKXXXXXXXXXXXXXXZQQQOQQOQQQQOVOQOQQQQQ
Ci