Page 64 - 1961-07
P. 64
pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI
ni
tripartit
a Mo e
NA MON 17 (A gerpres). luţionarea problem elor a fost tă^
De două luni, la Na Mon con răgănată.
tinuă tratativele politice şi m ili După publicarea comunicatului
tare între guvernul regal al Lao- comun al celor trei prinţi, dele
ULTIMELE ŞTIRI “ U LT IM E LE ŞTIRI sului, partidul Neo Lao H aksat gaţiile guvernului regal al Lao-
şi grupul Fumi Nosavan-Boün sului şi partidului Neo Lao H ak
Oum. In prim a lună a tratative- sat au propus să se treacă la
lo!, s-a realizat în general un discutarea concretă a problemei
Interviul acordat de Krim Beikassem Bagdad : Post de radio 3 9 üc « I le Ia îs ie n e ie re i progres, deşi au existat unele formării guvernului provizoriu
pe unde scorie Partidului Comunist din Japonia piedici. Insă în cursul celei de-a de coaliţie în conformitate cu
unui corespondent a! ziarului „Pravila“ construit doua luni, în pofida acordului principiile cuprinse în acordül
realizat între cei trei prinţi lao- de la Zürich şi, prin aceasta, să
M OSCO V A 17 (Agerpres) Krim Belkassem a spus în conti eu ajutorul U.R.S.S. TOKIO (7 (A gerpres). TASS partidului; pentru consolidarea ţieni la în tîln ire a dte la Zürich se creeze condiţiile pentru tra
Intr-un interviu acordat unui nuare că la tratativele de la Evian, transm ite : unităţii şi coeziunii lui, în în cu privire la principiile formării tative ulterioare. Aceste delegaţii
treaga ţa ră s-au desfăşurat a- guvernului de coaliţie, la tr a t a aii. p rezentat, de asem enea, la
ţorespondent al ziarului „Pravda“, Franţa a cerut de fapt scindarea B A G D A D 17 (Agerpres). — S -au îm plinit 39 de ani de la dunări şi conferinţe de partid. tivele de la Na Mon nu s-a fă şedinţele grupului m ilitar al ce
Krim Belkassem, vicepreşedinte şi Algeriei, separarea de ea a Saha- TASS transmite : întemeierea Partidului Comunist Participanţii la aceste adunări cut nici un pas înainte. lor trei părţi proiectele lor pri
ministrul A facerilor Externe, în tel căreia să i se dea aproape din Japonia. A niversarea înfiin au declarat că sprijină întrutotul vind condiţiile încetării focului.
guvernul provizoriu al Republicii forma unui stat. Potrivit punctu La 16 iulie, în suburbia Bagda ţării partidului este întîm pinată program ul Partidului Comunist In cursul ultimei luni repre Delegaţii de la Savannaket au
Algeria, conducătorul delegaţiei al lui de vedere al Franţei, suvera dului, Salman-Pak a avut loc festi de com uniştii japonezi cu mari din Japonia şi raportul politic zentanţii clicii Fum i Noşavan- continuat să se opună sub dife
geriene la tratativele de la Evian, nitatea Algeriei independente nu vitatea inaugurării şi dării în ex succese în pregătirile care au al C.C. al P.C. din Japonip, pre rite pretexte, discutării acestor
care în prezent se află la Mosco fe b u ie să se extindă şi asupra b a loc în vederea celui de-al 8-lea zentate spre aprobare Congresu Boun Oum au participat numai probleme.
va; a răspuns la următoarele între zelor militare, pe care ea trebuie să ploatare a postului de radio C ongres al P'.C. din Japonia. lui al 8-lea. de două ori la şedinţe. D atorită
bări : care este aspectul cel mai le pună pentru totdeauna sub juris unde scurte „Al-H urria“ („Liber De la plenara a 6-a a C.C. al acestui lucru exam inarea şi so
caracteristic al situaţiei actuale din dicţie franceză. tatea"), construit în conformitate P.C. din Japonia (anul 1959) La Tokio, Osaka şi în alte
A lgeria ? Care sînt rezultatele tra- cu acordul sovieto-irakian cu pri num ărul membrilor Partidului oraşe din ţară au avut loc adu :©©©©=
, dativelor de la Evian ; întrerupte Expunînd în continuare punctul vire la colaborarea economică şi C om unist a crescut aproape de n ări consacrate celei de-a 39-a
!'de Franţa ? E ste posibilă oare re de vedere al poporului algerian cu tehnică. două ori. S-a m ărit considera aniversări a creării partidului. La Rostock, s-a încheiat
luarea lor, şi pe ce bază ? privire la cererile Franţei, Krim bil tira ju l ziarului „A kahata“, A ctivişti de frunte ai partidului!
Belkassem a spus că opinia publi La festivitatea inaugurării postu organui central al partidului. au vorbit despre calea revoluţio o a amina păcii în regiunea
întreaga situaţie actuală din Al că din întreaga lume s-a putut lui de radio „Al-Hurria"- au parti nară şi tradiţiile P.C. din Japo Mării Baltice
geria, a spus Krim Belkassem, este convinge de justeţea cauzei Alge cipat miniştri ai Irakului, înalţi Sub lozincile luptei pentru în nia.
determinată de unitatea poporului riei. Vom depune armele a spus el; demnitari, ofiţeri superiori şi m em tărirea continuă a rînduriior ROSTOCK 17 (A g erpres). cadrul întîlnirilor dintre oaspe
algerian, de năzuinţa sa de ne numai atunci cînd vom fi obţinut bri ai delegaţiilor străine care se La 16 iulie s-a încheiat la R os ţii din Germ ania occidentală şi
zdruncinat spre o adevărată inde victoria şi independenţa ţării. Da'r află în Irak cu prilejul sărbătorii Poporul tunisian continuă lupta tock Săptăm îna păcii în regiunea oamenii muncii din regiunea
pendenţă. Acesta este cel mai în pentru atingerea scopului nostru naţionale, precum şi reprezentanţi pentru lichidarea bazelor străine M ării Baltice, m anifestare g răi Rostock au fo st sp rijin ite cu căi-;
semnat rezultat al luptei noastre sîntem gata să reluăm tratativele ai cercurilor diplomatice şi ai vie dură propunerile Uniunii Sovie
armate de eliberare naţională care cu F ranţa în orice moment şi în ţii publice irakiene, ingineri şi teh de pe teritoriul ţării sale toare a năzuinţei popoarelor tice şi R. D. G erm ane în care
durează de aproape şapte ani. Sin orice loc. Terenul pentru aceste nicieni sovietici care au participat spre coexistenţă paşnică, spre o sînt indicate căile concrete şî
gura Ieşire rezonabilă din situaţia tratative există. la construirea postului de radio. TU N IS 17 (A gerpres). mîoanele bazei franceze care cir pace trainică în această regiune clare de rezolvare a problemei
creată este pacea, înţelegerea între Poporul tunisian continuă lup culă prin oraş sîn t conduse db şi spre încheierea neîntîrziată a germ ane.
Franţa şi cei care luptă împotriva D upă cum a subliniat în înche In cadrul festivităţilor primul ta pentru lichidarea tuturor ba civili. tra ta tu lu i de pace germ an. A-
împilatorilor. Credeam că Franţa iere Krim Belkassem, independent ministru al Irakului, Kassem, a zelor străine de pe teritoriul ţă ceastă săptăm înă tradiţională In se a ra zilei de 16 iulie pe
doreşte cu adevărat pace în A l de rezultatul viitoarelor tratative, rostit o cuvîntare în care a elo rii sale; In prezent această luptă „Bizerta avea sîm bătă aparen care s-a desfăşurat în regiunea stadionul central din Rostock a
geria. De aceea am dorit tratative. guvernul provizoriu al Republicii giat colaborarea rodnică dintre este concentrată asupra evacuă ţa unui mic oraş de provincie Rostock între 8 şi 16 iulie a avut avut loc m itingul final la care
D ar scopul nostru a fost şi rămîne Algeria intenţionează să ridice pro Uniunea Sovietică şi Irak şi a sub rii bazei aéronavale franceze din foarte calm“, scria agenţia France un caracter mai reprezentativ au lu a t parte aproxim ativ 20.000
adevărata independenţă a Alge blema algeriană la viitoarea sesiune liniat uriaşa însemnătate pe care o apropiere de B izerta. D upă cum Presse. D ar chiar în ziua urm ă decît în anii precedenţi. de persoane. K arl Mewis, metru
riei. a Adunării Generale a O.N.U. prezintă pentru Republica Irak anunţă agenţia France Presse, toare lupta a căpătat o şi mai bru al Consiliului de S tat al R.D,
centrul de radiodifuziune. Acest din întreaga ţară sosesc volun mare intensitate. In Piaţa Re Problem ele actuale ale con Germ ane, preşedintele Comisiei!
După cum a arătat Belkassem. succes, a spus Kassem, a fost ob tari pentru a sprijini direct lupta publicii din Bizerta a avut loc tem poraneităţii au stat în cen de S ta t a P lan ificării a R. D.
în cursul tratativelor au fost abor ţinut datorită colaborării econo populaţiei din această localitate. un mare m iting care s-a desfă trul atenţiei participanţilor la Germane a rostit o scurtă cu
date probleme importante ca fron mice dintre Irak şi Uniunea So Ei au ridicat de-a lungul şose ş u ra t sub lozincile „E vacuare 1“ , numeroasele conferinţe, forum uri v în ta re în care a a ră ta t că pow
tierele Algeriei independente, su vietică. lelor care leagă Bizerta de res „Soldaţi francezi, părăsiţi ţara şi consfătuiri la care s-a cerut porul german doreşte să încheie
veranitatea acestei ţări şi exploata n o a stră 1“, „Nu poate fi vorba insistent să se pună capăt pla cu trecutul. In scopul înlătu rării
rea resurselor sale minerale, şi în Poslid de radio „A l-H urria" a tul oraşelor ţării două baraje — de cooperare fără evacuare 1“ . nurilor crim inale ale m ilitarişti- primejdiei crescînde a războiului
intrat în funcţiune şi şi-a început lor de la Bonn şi să se semneze trebuie încheiat tra ta tu l dfe pace
emisiunile. unul la jum ătatea drumului din „In trecut am luptat în con încă în acest an tra ta tu l de pace cu G erm ania, a sp u s el.
diţiile ocupaţiei totale. A stăzi cu cele două state germane. In
primul rînd a petrolului din Sa- tre Tunis şi Bizerta, iar altul
hara. A fost abordată problema S. U. A. pregătesc o nouă invazie chiar în apropierea acestui oraş.
im portantă a soartei francezilor şi in Cuba
De asemenea voluntarii sapă
europenilor care locuiesc în A lge
ria, precum şi probleme legate de
organizarea unui referendum şi de N EW Y O RK 17 (Agerpres). » nei „arm ate anticomuniste ‘ în ve
reprezentanţă. Uneltirile şi pregătirile pentru o derea unei noi aventuri îm potriva
nouă invazie în Cuba continuă în Cubei. Duque a salutat intrarea în tranşee de-a lungul şoselei care arm ata franceză nu ocupă decît Juila" tene «lia tiiliii KtilNlili laraíanle
această „arm ată“ a unor elemente leagă baza franceză de oraşul o parte a teritoriului nostru. B ă satte ii iesăină eii iliii
S.U.A. sub oblăduirea guvernului din fosta armată a dictatorului Bizerta. tălia pe care o vom duce pentru
Batista. B izerta va fi desigur, m ult m ai
Cresj te miş»carea american. Agenţia U.P.I. anunţă că Potrivit relatărilor agenţiei
de eliberare naţională Pe de altă parte, ziarul „Voz France Pr'esse, pentru a nu stîrni
Evelio Duque, una din căpeteniile Obrera“, organ al Confederaţiei şi mai m ult m înia populaţiei, a-
in Mozambic muncii din Salvador, relatează că m iralitatea a ordonat să se dea
bandei de contrarevoluţionari a că S.U.A. recrutează pentru o nouă dovadă de „discreţie“ . Astfel, în
DAR ES SALAM 17 (A ger invazie în Cuba mercenari şi rezer ultimele zile pe străzile oraşului
rei invazie a eşuat atît de lamen vişti ai gărzii naţionale din Salva B izerta nu 3 p u tu t fi v ăzu tă nici uşoară“ — a declarat la acest ROM A 17 (Agerpres).
pres). dor. Noii recruţi, spune ziarul, sînt o uniformă franceză. Pînă şi ca- m iting guvernatorul Bizertei, „Există un factor extrem de sem
Agenţia France Presse rela tabil în luna aprilie a anului cu trimişi pentru instrucţie în G u a Ben Lamine. El s-a pronunţat nificativ în 'reacţia ţărilor occiden condiţiile actualei situaţii din Ber
temala. de asemenea îm potriva „zboru tale la propunerile sovietice în le lin şi din G erm ania nu există nici
tează că la 16 iulie Gwambe, rent, a declarat la Miami că se rilor efectuate de avioane fra n gătură cu Berlinul : lipsa totală o alternativă rezonabilă în afara
preşedintele „Uniunii naţionale ceze dteasupra spaţiului aerian a oricăror contrapropuneri“, — soluţiilor propuse de U.R.S.S.
.democratice din M ozambic“ a ocupă în prezent cu recrutarea u- tu n isian “ şi îm potriva altor a- scrie ziarul „Unita“ într-un arti
declarat că m işcarea de elibera buzuri ale trupelor franceze. In col redacţional, consacrat proble A doua cauză constă în faptul
re naţională din M ozambic va —= ? = — ______ aceeaşi zi, după cum anu n ţă a- mei germane şi problemei Berli că adoptarea acestor soluţii ar im
folosi metodele luptei arm ate. genţia France Presse a avut loc nului occidental. plica inevitabil revizuirea strategiei
„Nu există altă cale pentru cu Bioielemefria în practica o grevă generală şi o m are m a Există două cauze principale agresive şi militariste, care stă la
cerirea independentei tării noas nifestaţie, care s-a încheiat prin- pentru care puterile occidentale nu baza pactului atlantic.
tre şi noi sîntem pe cale de a medicinii cosmice t'r-o defilare a voluntarilor. au prezentat nici un fel de contra
reedita în M ozambic luptele din propuneri, scrie în continuare zia Afirmaţiile că Uniunea Sovietică
A ngola“ . M OSCO V A 17 (Agerpres). — =96©©: rul. Prima constă în faptul că, în ar dori să rezolve problema ger
TASS transmite : mană printr-un act unilateral, —
Vorbind în fata refugiaţilor Ziua încetării aefiunilor m ilitare declară „Unita“, — sînt absolut
din Mozambic Gwambe a spus Ziarul „Ekonomiceskaia Gazetta“ false. In realitate ^semnarea unilate
că Partidul „Uniunea naţională relatează că specialiştii sovietici în Indochina rală a T ratatului de pace cu unul
dem ocratică din M ozam bic“ se desfăşoară o activitate rodnică pen din cele două state germane este
ocupă de asigurarea de arm e şi tru crearea unor radioemiţătoare H A N O I 17 (Agerpres). — lor de la Geneva şi să menţină Cercurile militariste de la Washington o m ăsură extremă, la care se va
m uniţii pentru 230.000 de p a rti minuscule care să poată transmite V.N.A. transmite : scinda'rea Vietnamului. Cele două recurge numai în cazul unui nou şi
zani, care vor lupta îm potriva Ia mari distanţe date cu privire la comitete cer în declaraţia lor înce încăpăţînat refuz al puterilor oc
autorităţilor colonialiste portu starea organismelor vii, aflate în In legătură cu împlinirea, la 20 tarea imediată a amestecului ame
gheze“. zboruri cosmice. rican, precum şi a pregătirilor de Bonn nu doresc o reglementare paşnicăşi cidentale de a realiza o înţelegere
iulie, a şapte ani din ziua încetă război în Vietnamul de sud. Ele pe calea tratativelor.
Et a adăugat că autorităţile Ziarul subliniază că experienţa rii acţiunilor militare în Indochi- insistă de asemenea să se pună A vorbi despre „ameninţarea li
colonialiste portugheze au in-, bogată acumulată de biotelemetrie na, Comitetul vietnamez pentru a- capăt politicii lui Ngo Dinh D icn 0 problemei germane bertăţii" în Berlinul occidental —«
staurat în Mozambic o teroare — o nouă ramură a ştiinţei — a părarea păcii şi Comitetul vietna de reprimare a populaţiei. este o denaturare grosolană, —'
sălbatică. In tară domneşte m i avut un 'rol im portant cu prilejul mez de solidaritate cu ţărie Asiei W A SH IN G T O N 17 (Agerpres). nistrul de Finanţe, Dillon, Dupe scrie în continuare ;,U nita“ . Ade-<
zeria. „Peste o mie de prizo-' • zborului lui Iuri Gagarin. D atele şi Africii au dat publicităţii o d e In declaraţie se exprimă con După tratativele pe care le-a cum reiese din relatările agenţiilor vărul este exact altul. D acă există'
nieri au m urit de foame la S aint obţinute constituie un material claraţie cerînd traducerea în viaţă vingerea că sprijinul fierbinte al avut între 14 şi 16 iulie cu oficia de presă, aceste discuţii s-au refe vreo ameninţare pentru Berlin, eă
M are, iar mai multe mii s-au ştiinţific la care vor recurge de a acordurilor de la Geneva din a- Asiei şi Africii şi celorlalte popoa lităţile militare americane, minis rit la strategia şi colaborarea din constă în refuzul puterilor occiden-«
refugiat în Rhodesia de sud“. multe ori oamenii de ştiinţă. nul 1954 care au ca scop reunifica- re iubitoare de pace din întreaga trul de Război vest-german Strauss, cadrul N.A.T.O. In acest sens, mi tale de a ţine seama de adevăra
rea paşnică a Vietnamului. care face o „vizită de informare“ nistrul vest-ge'rman de Război a tă realitate, adică de prăbuşirea
Ziarul subliniază că primul pas lume va ajuta poporul vietnamez în Statele Unite, a acordat agenţiei făcut o serie de declaraţii afirmînd strategiei lor, bazată pe perspectiva
spre un control medical temeinic In declaraţie sînt condamnate vest-germane de presă D.P.A. un intenţia cercurilor militariste de la lichidării Republicii Democrate
în condiţiile zborului cosmic îl va planurile imperialiştilor din S.U.A. să zădărnicească toate maşinaţiuni- interviu în care îşi exprimă „sa Bonn de a ;,participa, sub egida Germane.
constitui aplicarea metodelor biote- şi ale acoliţilor lor clin Vietnamul
lemetriei dinamice în practica me de sud, care urmăresc să împiedice le imperialiştilor americani şi a la
dicinii cosmice. aducerea la îndeplinire a acorduri-
cheilor lor şi să obţină victoria.
tisfacţia“ pentru rezultatele acestor N.A.T.O.-'; la planurile strategilor
tratative. americani în legătură cu Berlinul
UMUL zelor sale, din cînd în cînd aco- ;,Satisfacţia“ lui Strauss este les occidental. Lupta muncitorilor
peream ochiurile de bord cu jalu ne de înţeles avînd în vedere că îndată după ce au fost date pu austrieci pentru
(Urmare din ziarul de / uri Gagarin ne-a educat Patria-mamă, ne-a cul zele y.otectoare. la Washington au fost acceptate
-.ţDriimi’l socialismului“ nr. 2040) tivat din fragedă copilărie cele m ai diversele sale cereri orientate spre blicităţii declaraţiile lui Strauss în majorarea salariilor
pilot-cosmonaut al U.R.S.S. nobile sentimente. Pe globul pâ~ Voiam să contemplu hm a, să întărirea potenţialului militar al S.U.A., secretarul de stat al Minis ia amploare
Imponderabilitatea este, pentru Erou al Uniunii Sovietice mîntesc nu există ţară mai întinsă, aflu cum arată ea în Cosmos. D in R.F. Germane. terului de Război vest-german,
noi, locuitorii Pământului; un feno mai bogată şi mai frumoasă ca ţa păcate însă, ea s-a aflat în tim Hopf, a precizat că — în virtutea V IEN A 17 (A gerpres).
men cam straniu. Dar organismul clipă, uitînd în ce stare mă aflu, ra noastră, Uniunea Sovietică. pul zborului navei înafara câmpu Dealtfel Strauss însuşi a arătat angajam entelor de colaborare cu M uncitorii austrieci continuă
se obişnuieşte în scurt tim p cu el-, am pus creionul alături, dar el a lui meu vizual. -„Totuşi — m-am că principala temă a discuţiilor pe aliaţii occidentali în înarmarea lupta pentru m ajorarea salariilor
toate membrele devenind foarte u- zburat de lingă mine. N -a m încer Încă pe cînd eram băieţaş am ci gîndit eu, — o voi vedea cu ocazia care le-a avut la Pentagon o cons Bundeswehrului, cheltuielile mili şi îm potriva creşterii p u ţu rilo r
şoare. Ce se întîmplase cu mine in cat să-l prind, deoarece impresiile tit cu pasiune „Cuvânt despre oas altui zbor“. tituie colaborarea şi pe viitor“ tare ale Republicii Federale vor la produsele alim entare şi la ar
acest timp ? Mă desprinsesem de am continuat să le spun cu voce tea lui Igor"- — această veche cu dintre cercurile militare din R. F. spori, în anul viitor, cu 2,3 m iliar ticolele de prim ă necesitate.
fotoliu şi atîrnam între tavanul şi tare, iar cuvintele erau înregistrate legere de povestiri ruseşti, care în Tăceam observaţii nu numai a- G erm ană şi industria de arm am ent de mărci. Un capitol special, a După cum anunţă ziarul
podeaua cabinei. Trecerea la aceas pe bandă. Continuam să ţin legă truchipează sentimentele de credin supra cerului, ci şi asupra Pămân americană. In acest sens, în cadrul arătat el, îl constituie cheltuielile „Volksstim m e“. aproxim ativ 500
tă stare s-a desfăşurat foarte lent. tura cu Pămîntul prin radio. ţă faţă de Patrie. In timpul re tului. Cum arată suprafaţa apelor ? modernizării armamentului arma pentru trimiterea trupelor vest- de m uncitori şi fun cţio n ari dfe la
Cînd a început să dispară influen creaţiilor îmi plăcea să rămîn în Ca mişte pete întunecate care lică tei federale, au fost formulate o germane la baze militare din străi U zina „E m al-W erk" din Vienai
ţa gravitaţiei m -am simţit foarte ¦„Pămintul“- mă întreba, ce văd. clasă lingă hartă şi să privesc m ă resc abia perceptibil. E percepti serie de comenzi de armament con nătate. au cerut ca sind'catele lor să ia
bine. Toate au devenit mai uşoa jos. Relatam că planeta noastră reţele fluvii ruseşti: Volga, Nipru, bilă, oare, sfericitatea Pământului ? venţional şi de rachete cu _iocos m ăsuri pentru a asigura puterea
re .Şi mîinile, şi picioarele, între-' arată aproximativ la fel cum este Obi, Enisei, Am ur, care împîn- Desigur I Cînd priveşti spre ori nuclear la firme din Statele Unite. Anunţarea tuturor acestor măsuri de cum părare a salariilor.
gul organism parcă nu-m i m ai ar văzută de pe un avion cu reacţie zeau ca nişte vine albastre, trupul zont observi trecerea bruscă de la N um ai între 1 ianuarie 1961 şi 30 contrare intereselor păcii în Euro Aceleaşi revendicări au fost
parţinea. Ele nu mai cîntăreau ni care zboară la mari înălţimi. Se puternicei noastre ţări, şi visam să suprafaţa luminată a Pământului iunie 1962, valoarea totală a aces pa, după ultimele propuneri so form ulate de muncitorii feroviari
mic. N u şezi, nu stai întins, ci te conturau clar lanţurile de munţi, plec în călătorii lungi. Şi iată că spre întunericul-beznă al cerului. tor comenzi, a precizat Strauss, sc vietice de reglementare paşnică a din o raşu l In n sb ru c k şi de lu
afli suspendat in cabină. Toate 0- fluviile mari, marile masive pădtr mă aflam în cea mai lungă călăto Pămîntul incintă privirea cu varie va ridica la 400 milioane dolari. crătorii de la centru! administrai-;
bieclele care nu sînt legate de ce roase, petele lacurilor, malurile în rie din viaţă — zburam în tatea culorilor vii. El este încon problemei germane, dovedeşte că tiv al provinciei Tirol
va, plutesc. Privindu-le-, nti-ţi dai tinse ale mărilor. jurul globului pământesc! Şi, la jurat de o aureolă albastră-porto- Strauss a avut la Washington
seama — e vis sau realitate ? A - înălţimea de trei sute de kilometrii calie. A poi fâşia de lumină se în discuţii şi cu subsecretarul de stat cercurile militariste de la Washing
tîrnau în aer şi porthartul-, şi creio ¦„Vostok“- zbura în mare viteză mulţumeam în gînd partidului şi tunecă treptat, capătă culoarea pe Chester Bowles, precum şi cu mi-
nul, şi blocnotesul... Iar picăturile deasupra întinderilor nesfîrşite ale poporului care mi-au oferit această ruzelei, devine apoi albastră, viole ton şi Bonn nu doresc o asemenea
d e lichid, care se revărsau clin- Patriei, pe care o iubeam ca pe fericire de a fi primul care vede tă, şi trece, însfîrşit în zona întu
tr-un furtun, luau formă de balo- o mamă. Şi cum să n-o iubim, noi şi apoi povesteşte oamenilor cele necată complet. Această trecere es reglementare.
naşe, se mişcau liber în spaţiu, iar copiii ei, dacă popoarele întregii văzute în Cosmos. te deosebit de frumoasă şi-ţi în
cînd se ciocneau, de pereţii cabi lum i îşi îndreaptă spre Patria cântă privirea. SCURTE ŞTIRI — SCURTE ŞTIRI
nei se lipeau de ei, ca rouă pe noastră, privirile pline de spe Vedeam norii şi umbrele lor pe
flori. ranţă. D intr-o ţară mai ieri flă Pămîntul îndepărtai şi drag. P en In cabină s-a revărsat, venind BERLIN. Agenţia A.D.N. a- porană din Staţiunea balneară pentru propăşirea populaţiei de
mândă şi înapoiată, ea s-a trans tru o clipă, în mine s-a redeştep din Patrie, muzica. A uzeam glasu nunţă că la Conakry a fost în Saint-Tropez (în sudul Franţei) culoare din Statele Unite.
Imponderabilitatea nu influenţea format înlr-un puternic stat indus tat fiul de colhoznic. Cerul com rile dragi care cântau unul dintre cheiat urt acord cu privire la co 57 de tablouri în valoare de a-
ză cu nimic capacităţile de muncă tríalo-colhoznic. Poporul sovietici plet întunecat arăta ca un cîmp cele mai îndrăgite cântece — „V a laborarea tehnico-ştiinfifica între proxim ativ 2 milioane de dolari. Congresul a reafirm at hotărî-
ale omului. A m lucrat tot timpul. organizat şi educat de Partidul Co arat, pe care erau semănate stela. lurile Amurului". M i-am amintii R. D. G erm ană şi R epublica G ui rea populaţiei de culoare de a
Urmăream funcţionarea utilajului, munist, şi-a scuturat de pe el raci atunci ca americanii au scris : „Ni neea. Acest acord va contribui C orespondentul dini S aint-T ro lupta pentru „O Americă a li
făceam observaţii prin ochiurile de lele lum ii vechi, şi-a îndreptat 11- E le erau strălucitoare şi cura meni nu poate prevede exact ce la consolidarea relaţiilor de prie pez al agenţiei France Presse re bertăţii, egalităţii şi securităţii
bord, făceam însemnări în jurnalul merii lui voiniceşti şi a pornit îna te ca nişte cristale de rubin. Soa influenţă va avea spaţiul cosmic tenie dintre cele două state. latează că între picturile furate pentru toţi cetăţenii ei“.
d e bord. Scriam cu un creion de inte, pe drumul arătat de Lenin. rele era atît de strălucitor, încit asupra omului. Este ştiut numai că se află tab lo u ri de U trillo, Mai-
, grafit, aşa cum mă aflam — echi - Puternicul nostru popor condus de era imposibil sări priveşti cu ochiul în Cosmos omul se va simţi singur, W ASHINGTON. După cum a- tisse, Dcrain, Rouaulf, Van Dou- D ELH l. In ultimele zile re
p a t în costumul special şi cu m ănu partid a instaurat puterea celor ce liber. E l era de zeci sau chiar de deprimat". Dar nu, eu nu mă sim nunţă ageufia United Press In- gen şi Bonnard.
şile pe mâini. Scriam uşor şi fre muncesc, a creat primul stat so sute de ori mai strălucitor decît îl ţeam singur. Spintecând Cosmosul, termatiomal, Jerome W eisner, con giuni întinse din sudul, estul şl
iiţele se aşlerneau una după alta pe cialist din lume. vedem de pe Pământ. Era mai stră lucram, trădam viaţa întregii mele silier ştiinţific al preşedintelui LAGOS. Agenţia France Press vestul Indiei au fost inundate din
hiftia jurnalului de bord. Pentru o lucitor decît metalul topit, cu care ţări. Rdclio-ul mă lega d.e Pământ. Kcnnedy s-a plîns în faţa unui anunţă că Dennis Osadebey, gu cauza revărsării apelor şi a ploi
După exemplul eroicilor săi fii lucrasem pe cinci eram turnător. Primeam comenzi, transmiteam da grup de studenţi că „realizările vernatorul general ad-interim al lor torenţiale. Iii num eroase lo
Pentru a slăbi forţa orbitoare a ra- te despre funcţionarea, tuturor s i s calităţi în special din sudul Ini-
temelor navei, în fiecare sovietice in domeniul cosmic au Nigeriei, a refuzat să primească diei, activitatea este paralizată
transmis de pe Pământ simţeam făcut ca în străinătate ştiinţa scrisorile de acreditare ale am complet, circulaţia pe liniile fe
sovietică să fie considerată su rate ş! transportul auto sînt sus
sprijinul poporului, guvernului basadorului Portugaliei. pendate. legăturile telefonice şi
p erioară celei am ericane“. telegrafice sînt întrerupte. S-au
partidului. NEW YORK. După cum rela în re g is tra t pierderi m ateriale de
PA RIS. La 15 iulie au fost fu tează agenţia Associated Press, zeci de m ilioane rupii. In u n d a
(Va urma) rate din Muzeul de artă contem- la Philadelphia are loc congre
sul anual al Asociaţiei naţionale ţiile au provocat m oartea a zeci
de oameni.
Redacţia şi adm inistraţia ziarului ; Deva str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188: 189 ; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. —- Tiparul „6 August Petroşani
i
