Page 65 - 1961-07

—
Anul XIII. Nr. 2042
Nici i zi pierdută - nisi un huli risipit
©răb@sc res@lfafBJÎ
gnu9us
Membrii gospodăriei agricole
Oplective din satul Brîznic, raio-
'flul Ilia, îndrum aţi Îndeaproape de
(’ătre organizaţia de partid, au tre-
ţu t la stringerea în epoca optimă
ţară pierderi a recoltei de cerea-
păioase.
D upă ce au term inat secerişul
celor o ha. cu orz, colectiviştii au
început recoltatul griului. Pînă în tuturor prevederilor planului de m ă­ care una este electrificată, au în ­ tate peste 90 ha. Exem plul toteş-
prezent cele 87 ha. însămânţate cu
grîu au fost recoltate aproape în
întregime.
Paralel cu secerişul, colectiviştii
'din Briznic, au am enajat şl aria
de treier.
Aşteaptă combina
La gospodăria agricolă colectivă
din Tuştea, grîul însăm înţat pe 106
na., a intrat de mult în pîrgă. El
era bun de secerat cu mal bine de-o
şăptăm înă în urmă. Dar, consiliul
’de conducere al gospodăriei, dînd
'dovadă de lipsă de preocupare pen­
tru seceriş, nu a m obilizat la lu-
Jţru pe membrii colectivişti, aştep-
tînd să sosească combina. Din con­
statările făcute, reiese că grîul co­
lectiviştilor din Tuştea prezintă pe­
ricol de scuturare. Se impun deci
m ăsuri urgente.
Sub caoacifaiea
de lucru
La G.A.G. din Petreşti, din su ­
prafaţa însăm înţată cu păioase,
s-au recoltat pînă în prezent 7 ha.
cu orz şi 51 ha cu grîu. Orzul a
fost şi treierat. Situaţia recoltării
griului este însă cu totul nesatis­
făcătoare. S uprafaţa de num ai 21
ha. cu grîu secerate cu forţele pro­
prii este mult sub posibilitatea co­
lectivei din Petreşti.
Acelaşi lucru se poate spune şi
'despre contribuţia pe care a adus-o
la recoltarea păioaselor combina re­
p a rtiz a tă nici de către S. M. T.
‘din M iercurea. In 10 zile, aceasta nu lective din comună.
a recoltat decît suprafaţa de 30 ha.
cu grîu, revenind în medie pe zi
doar 3 ha.
S ă île u rg e s îta t r itm u l s e c e riş u lu i
In cele mai multe unităţi ag ri­
cole socialiste existente pe raza ora­
şului regional Hunedoara, recolta­
tul cerealelor păioase se desfăşoară
cu intensitate într-un timp relativ
scu d , in gospodăriile colective din
comuna H ăşdat şi în cele care a p a r­
ţin oraşului Călan, s-a recoltat
peste 70 (a sută din suprafaţa cul­
tivată eu grîu. Aproape toate gos­
podăriile colective de aici se află
pe term inale cu secerişul şi în
m ulte din ele s-a început tieierişui.
De îndată ce grîul a dat în pîrgă,
polectiviştii din Călan, H ăşdat,
B atiz şi din alte sate au început
strîn s ’ l recoltei. In num ai cîteva
zile, el au secerat grîul de pe
apioape întreaga suprafaţă. Ace­
eaşi muncă însufleţită se desfăşoară
şi în gospodăriile colective din sa ­
tele Strei, Sîncrai şi Buitur. Aici,
colectiviştii au recoltat manual în ­
semnate suprafeţe cultivate cu grîu.
Cu toate acestea, rezultatele obţi­
nute pînă acum în unităţile agri­
cole socialiste de pe raza oraşului
regional Hunedoara nu sînt pe mă-
WMtTMei-xic:i
. Grîul colectiviştilor din Ilia a legat rod bogat. Stringerea lui la timp şi fără pierderi a preocupai zi de zi pe membrii gospo­
dăriei agricole colective din Ilia. Zilnic, zeci de colectivişti, alături de combină, lucrau manual la recoltatul griului. Ş i munca lor a
lost încununată de succes. El au s trîns păioasele de pe întreaga sup rafaţă ocupcdă cu aceste plante.
In fo to : Se recoltează g rîu l de pe ultimele hectare.
Miercuri 19 iulie 1901
Rezultate bune Sa Şoimuş
In comuna noastră, cam pania de
recoltare a păioaselor a fost pre­
gătită-din timp. Planul de măsuri
întocmit de comitetul executiv al
sfatului popular a asigurat o co­
ordonare a tuturor lucrărilor de re­
coltare, în aşa fel îneît ele să se
încadreze în termenele optime.
Pentru ducerea la îndeplinire a
suri privind urm ărirea recoltatu­
lui, pregătirea trelerişului şi depo­
zitarea boabelor, s-a constituit un
colectiv de coordonare a campaniei
de recoltare.
Activitatea acestui colectiv este
îndrum ată de membrii comitetului
comunal de partid şi sprijinită de
membrii comitetului executiv al sfa­
tului popular, care au fost reparti­
zaţi să răspundă de mersul recol­
tatului, pe sate şi unităţi agricole
socialiste.
Toţi aceşti factori au urm ărit în ­ cel tîrziu la 20 iulie vom raporta
ceperea Ia timp a recoltatului. Teh­
nicianul agronom a stabilit parce­
lele unde grîu! a fost copt pentru
a se putea secera. Astfel, secerişul
a început la 8 iulie a.c,
Munca fiind temeinic organizată
s-a reuşit ca în mai puţin de o
şăptăm înă, peste 50 Ia sută din su­
prafaţa în săm înţată cu grîu să fie
recoltată.
Seceratul putea f i terminat
In comuna H ărău au fost însă-
m înţate cu păioase 663 ha. din care
44 cu orz. Pînă în prezent, aici au
fost recoltate 615 ha. cu grîu şi nu­
mai 15 ha. cu orz. Recoltarea s-a
efectuat în cea mai mare parte cu
forţele existente în gospodăriile co­
După cum se vede, au mal ră ­
m as nerecoltate 29 ha. cu orz şi
aproape 50 ha. cu grîu. Acest lucru
denotă o oarecare lipsă de preocu­
pare din partea consiliilor de con­
ducere ale gospodăriilor colective
de pe raza comunei H arău faţă de.
sura posibilităţilor. In intervalul
de la 12— 16 iulie, s-au recoltat
doar 1.077 ha., ceea ce înseam nă
că viteza medie de lucru planificată
nu este realizată decît în proporţie
de 65 la sută.
In vreme ce în comune fruntaşe
ca H ăşdat şi Călan s-a strîns recol­
ta de pe 70—75 Ia sută din su p ra­
feţele cultivate cu grîu, în satele
Peştişul Mare, Răcăştie, Nădăştia
Inferioară etc., secerişul decurge
încă anevoios. Datorită slabei orga­
nizări a muncii, mijloacele tehnice
şi forţele de muncă existente nu
sînt folosite din plin.
M ulte gospodării colective de pc
raza oraşului regional Hunedoara
ar îl putut sa strîngă recolta de
pe suprafeţe mai m ari dacă, în loc
să aştepte combinele sau seceră-
torile legăiori de la S.M.T., ar fi
folosit forţele proprii la recoltat.
Astfel, deşi grîul colectiviştilor din
satul N ădăştia Inferioară s-a copt,
sau a ajuns de muite zile în pîrgă
pe m ari suprafeţe, colectiviştii n-au
recoltat pînă la 17 Iulie decît apro-
m o m M J m w m .m im
Rezutlatele obţinute sînt rodul
întrecerii care a cuprins toate gos­
podăriile colective din comuna noa­
stră. Pînă la data de 15 iulie,
G.A.C. din Şoimuş a recoltat 76
la sută. iar G.A.C. din Balata pes­
te 60 la sută din suprafaţa în să­
m înţată cu grîu.
Cele trei arii am enajate, dintre
ceput să cunoască şi eie fream ătul
unei activităţi însufleţite. In dimi­
neaţa ziiei de 17 iulie a început
treierişul în satul Şoimuş, urmînd
ca această lucrare să înceapă şi-n
celelalte sate ale comunei noastre.
Pentru înlăturarea oricărui peri­
col de incendiu, ariile au fost do­
tate cu butoaie de apă, lăzi cu ni­
sip şi pompe de apă, iar form aţi­
ile de pompieri voluntari au fost
instruite asupra sarcinilor ce le
revin. Rezultate obţinute pînă acum,
ne îndreptăţesc să afirmăm că pînă
term inarea recoltării păioaseior de
pe raza comunei Şoimuş Şşii rea-
lirarea într-un procent ridicat a
treierisului.
GH. OPREA
preşedintele sfatului popular al
comunei Şoimuş
strîngerea recoltei. Am mal putea
adăuga apoi că şi cele două com­
bine repartizate aici de către S.M.T.
Dobra au participat într-o măsură
nesatisfăcătoare la grăbirea ritm u­
lui de recoltare. De mai bine de-o
şăptăm înă, ele fiu ‘a i f ’reuşit să re-
colleze decît 28 iia. cu grîu şi 15
ha. cu orz.
Dacă cele două combine ar fi
lucrat din plin, la nivelul capaci­
tăţii lor, rezultatele ar fi fost mult
m ai bune. Recoltatul grîulul de pe
întreaga suprafaţă însăm înţată pu­
tea fi term inat.
ximativ 20 la sută din suprafaţa
ocupată cu această plantă.
In unele gospodării agricole co­
lective există neajunsuri şi de altă
natură : m aşinile şi tractoarele tri­
mise aici în ajutorul colectiviştilor,
stau. fie datorită faptului că n-au
ce să lucreze, fie pentru că S.M.T.
din O răştie a trim is m aşini repa­
rate de m întuială (aşa s-a întîm-
plat la Batiz şi în alte sate), şi
acum se pierde timp cu punerea lor
ia punct.
Aproape îri toate unităţile a g ri­
cole socialiste de pe raza oraşului
regionaţ Hunedoara, grîul s-a copt
de mult. Pentru a înlătura pierde­
rile de recoltă şi a urgenta seceri­
şul griului care pînă la 16 iulie
fusese recoltat de pe num ai 50 la
sută din suprafaţa cultivată, este
necesar ca atîf comitetul orăşenesc
de partid, sfatul popular orăşenesc,
cît şi organele agricole să ia ope­
rativ măsuri politico-organizâtorlce
pentru a mobiliza toate forţele în
vederea terminării grabnice a se­
cerişului.
4 pagini 20 bani
Din zori
Y v> în seară
p in a
De cum se face ziuă şi pînă sea­
ra tîrziu, coasele colectiviştilor din
Toteşti, taie şi culcă în pale, braz­
de întregi de grîu. Legătorii sînt
aproape, şi pe mirişti îşi fac ime­
diat apariţia zeci şi sule de clăi.
Pînă în prezent, din cele 135 ha.
însămînţale cu grîu, au fost recol­
tenilor a fost* urmat şi de colecti­ Aurel Tegară, Tricotaje de calitate
viştii din Reia şi Nălaţi. Mobill- (oiu, David Peiru, Andrei superioară
zîndu-şi toate forţele la lucru, co­ Tuth şi Ştefan Feneş, pe
lectiviştii din Reia au secerai circa SIM ION GROZA că care au făcut
45 ha. din cele 67 cultivate cu grîu, care-i. prezintă fotografia de direotorul fabricii de tricotaje posibilă o orga­
iar la Nălaţi, recoltarea se apropie faţă, sînt cîţiva electricieni nizare mai bună
de sfîrşit. „Sebeşul" din Sebeş
fruntaşi de la laminorul de
Rezultate la fel de bune la se­ 650 mm. al C.S. Hunedoara.
ceriş obţin şi colectiviştii din Ber-
ihelot, Fărcăd.in, Găuricea şi Pîclişa. Luptînd cu însu­
fleţire pentru Tra­
ducerea în viaţă a lucrului şi au
A 10=000-a to ii aglomerat peste pian a sarcinilor tra­
sate de Congresul al 111-lea a! dat posibilitate oam enilor să-şi rea­
C o lectiv u l fa b ric ii de a g lo m e ra re a m in e re u rilo r de Ia partidului, m uncitorii, m aiştrii şi lizeze înainte de termen sarcinile
>> C o m b in a tu l s id e ru rg ic din H u n e d o a r a a liv r a t lu n i, 17 iulie
^ a.c., fu rnaiiştilor, cea de-a 10.000-a tona de m inereu aglo- Inginerii fabricii noastre au înche­ din plan.
Una din m ăsurile înfăptuite încă
m erat peste sarcinile de plan de ta începutul anului şi pînă iat cu succes primul sem estru de
<L a c u m . Ei a u r e a liz a t de la în c e p u tu l a n u lu i eco n o m ii la p re ţu l activitate din acest an. Aceasta, din prim ele zile ale anului şi de
i>> de c o st p la n ific a t în v a lo a re de p e ste 500.000 lei. datorită avîntului cu care s-a des­ care depindea în mare parte rea­
făşurat întrecerea socialistă între lizarea sarcinilor de producţie spo­
$ C onţinutul de fier al ag lo m eratu lu i a crescut în ultim ul tim p secţii şi brigăzi, datorită înfăptuirii rite din acest an, a fost înzestra­
3> la 48 ia s u tă fa ţă de 43 la s u t ă c ît e ra p la n ific a tă . înainte de termen a măsurilor cu­ rea fabricii cu maşini noi şi reor­
prinse în planul tehnico-organiza- ganizarea locurilor de muncă. In
L M uncitorii, tehnicienii şi inginerii fabricii de aglom erare toric întocm it încă la începutul an u ­ acest scop a fost utilată secţia de
aplică cu rezultate tot m ai b u n e procedeul de autofondare lui. bază, depănat, cu 10 m aşini m o­
introdus la sîîrşitu l anului trecu t. Folosirea aglom eratului au- derne de mare capacitate. Odată
Aşa de exemplu, din cele 63 dc cu introducerea acestor m aşini, s-a
to îo n d an t în în cărcătu ra fu rn a le lo r a dus la îm b u n ătăţirea ca­ m ăsuri tehnice şi organizatorice
lităţii fontei şi la reducerea co n su m u lu i de cocs pe tona de fontă propuse în mare parte de muncitori creat posibilitatea desfiinţării schim­
cu 6 pînă la 8 la su tă.
cu ocazia dezbaterii cifrelor de plan bului de noapte în care se obţi­
pentru anul 1961, conducerea fabri­ neau produse de slabă calitate. Iot
cii, sprijinită de comitetul sindica­ la această secţie, pentru a se ob­
tului şi sub îndrum area perm anen­ ţine un tricot mai bun şi mal uşor
tă a organizaţiei de partid, a apli­ de prelucrat, s-a am enajat o came-
cat în producţie încă din primele
luni ale anului 42 de m ăsuri, al­ .ră specială de um iditate în care se
tele 15 fiind în curs de înfăptuire. introduc firele de bumbac în scopul
M ai mult, s-au luat o serie de
m ăsuri urgente la locurile de inun- (Continuare în pag. 3-a)
Mealisâs®! g o sp o d ă r e şti
Mobilizarea cetăţenilor la acţiuni şi Lazăr Suciu, au prestat muncă
gospodăreşti, constituie o problemă în valoare de 6.000 lei.
mereu actuală pentru comitetul De asemenea, deputata Piri Fe-
executiv al sfatului popular comu­ kete, preşedinta comisiei comunale
nal din lila care sub îndrum area de femei, a mobilizat femeile din
permanentă a comitetului comunal circum scripţie, prestînd peste 150
de partid, a obţinut o serie de rea­ ore muncă patriotică la lucrările
lizări.
de întreţinerea parcului comunal.
In ultimele două luni de pildă, Cu acest prilej, femeile au luat sub
cetăţenii, mobilizaţi de deputaţi, au patronajul lor curăţenia şi între­
prestat peste 2.500 ore muncă pa­
»SIS triotică a căror valoare depăşeşte ţinerea parcului.
sum a de 7.000 Iei. Printre reali­
Comunistul Petru Ebert lu­ In cadrul acţiunilor gospodăreşti
crează ca strungar la secţia a zările mal Importante obţinute în
3-a a Atelierelor R.M.R. Simc- s-au mai plantat arbori ornamen­
ria. Folosind din plin tim pul această perioadă, se num ără şi con­ tali, evidenţiindu-se circumscripţia
de lucru, dind o atenţie deose­
bită confecţionării pieselor, el struirea po'dulul de beton spre s a ­ deputatului Constantin Florea, s-au
depăşeşte norma lunar cu 15-20 efectuat lucrări de curăţiri de şan­
la sută, dînd în acelaşi timp tul Bacea, la care cetăţenii, mobi­ ţuri şi pietruiri pe străzile comu­
produse de bună calitate.
lizaţi de deputaţii Iulius H ărăguş nei etc.
M. R.
S t malla sto
In aceste zile pe şantierele pa­ şi aceasta numai pentru lucrările — Brigada pe care o conduc de­
triei noastre munca se desfăşoară ce aparţin s'tricl de furnal... ? ţine drapelul de brigadă fruntaşă
fără întrerupere. La Hunedoara, pe întreprindere din luna trecută
constructorii înalţă cu fiecare zl tot Pretutindeni, cu acelaşi elan şi şi sîntem hotărîţi să-l păşirăm.
mai mult, noua secţie de furnale. hotarîre îşi desfăşoară aciivilalea, Pentru aceasta am organizat m un­
căţăraţi la mare înălţime, lăcătuşii ca brigăzii pe trei schimburi şi am
— Ş tiţi cît a durat turnarea fun­ montori din brigăzile comuniştilor studiat proiectele cu toată brigada,
daţiei la furnalul nr. 6 ? Aproape Nicolae Rusu, Gheorghe Cuşmir,
Ştefan Sehely şi alţii. Lucrările de
trei luni. La furnalul nr. 7 turnarea montaj cunosc aici un ritm nemai- în aşa fel ca fiecare om să cunoas­
s-a executat in 11 zile, deşi canti­ întilnit pînă în prezent.
tatea de beton lurnată a fost de
— Dacă vom avea asigurate din că şi să ştie ce are de făcut —
timp toate proiectele şi materialele spune şeful de brigadă Ştefan
două ori mai mare — ne spune in­ necesare, termenul de execuţie al Szekely.
ginerul Alexandru Lugojan. Pen­ Tot despre însufleţirea colectivu­
lui de muncitori de a grăbi lucră­
tru ca lucrările să ajungă în sta­ La niveiui rile, vorbeşte faptul că angajamen­
diul actual a fost nevoie de exca­ tul sudorului loan Fillmon, de a
executa la caupere peste 30 metri
varen a circa 500.000 m.c. pămînt tehnicii moderne sudură Utilară şi circulară in aceas­
şi zgură — continuă el. tă lună, a fost preluată şi de bri­
gada de sudori a Iul Victor Lupii.
La 14 iulie 1960, prim ul excava- ¦ Şi angajamentul se înfăptuieşte.
Alte fapte: brigada comunistului
tor intra în muntele de zgură, dis­ furnalului se va putea reduce cn loan Mihăilea a instalat într-o sin­
părut astăzi ca prin minune. In m ult, deoarece avem un avans la gură lună peste 300 m.l. conducte
locul lui se înalţă coşul de fum de unele lucrări de circa o lună. Ingi­ de peste 500 mm. diametru din re­
100 m. nerul Cristescu, şeful lotului nr. 2 ţeaua de apă a furnalului nr. 7.
(montaj-instalaţii), îşi susţine afir­ Aceeaşi brigadă a executat volun-
Cifre — care de care mai conclu­ 'tar instalaţia reţelei de apă pota­
maţia cu cifre. bilă a furnalului.
dente — vin să întregească afir­ — A şa bunăoară, adaugă el,
maţiile comunistului Alexandru Lu­ Aşa se desfăşoară munca pe şan­
construcţia de susţinere de sub gî- tierul noilor furnale din Hunedoa­
gojan. tul furnalului e terminată în pro­ ra şi acest lucru e de natură să
— Pînă în prezent, numai pentru porţie de 93,5 la sută, iar blindajul garanteze că in ce-l priveşte, con­
furnalului în proporţie de 87,5 la structorii marelui agregat îşi vor
furnalul nr. 7 s-au turnat peste sută. Din volum ul de lucrări ce
3.500 m.c. belcn armai şi s-au în­ trebuie executai la hala de turnare,
globat 3.400 tone fier beton. Pe 57 la sută s-au şi efectuat. La
şantier lucrează oameni cu multă jghiaburile de fontă şi zgură avem
experienţă în muncă. Altcum nici deja executat mai m ult de 62 la
nu se puteau obţine asemenea rea­ sută din plan.
lizări. Unul din ei e Francisc Lasz-
lo, fruntaşul şantierului la lucră­ Chemarea la întrecere lansată de
comunistul Nicolae Rusu, a fost
prim ită cu însufleţire. Rezultatele
rile de dulgherie. Ş i fiindcă veni m uncii oamenilor, m ăsurile ce îndeplini cu cinste sarcinile.
vorba de dulgheri, ştiţi că ei au s-au luat, vorbesc despre acest
T. OVIDIU
executat circa 68.000 m.p. cofraje fapt.