Page 66 - 1961-07
P. 66
dap '/ DM1MUL SOCIALISMULUI W iTST
Creşterea animalelor— mijloc Cofistiltaţft medica! ta Ioc« I Je muncă
important de sporire a veniturilor ii;
De curînd, la spitalul dta Ghelar dicale efectuate şt preseripple pen
a av u t Ioc o şedinţă de lucru. Me tru tratam ent,; eoîectM ştil aur pri
în gospodăria colectivă dici,. cadre medicale medic şr su m it şi preţioase. îndrum ări eu pri
ro ri de caritate, după: ce a® an a vire la îngrijirea sănătăţii.
Gospodăria agricolă colectivă valorificaţi imediat după înţărcare, lizat modul în care se fac consul D atorită inrfrativeî personalului T u tu m il este op MC I i
„V iaţă Nouă“ din satul Sîntandrei acum gospodăria a contractat cu taţiile medicale, au luat: hotărârea, m edical de aici,, m ulţi ţărani sînt cultură care a- pM p
cunoaşte din experienţă proprie că statul un număr însem nat de porci ca ţăranilor colectivişti din împre scutiţi acum de a m erge pînă In duce coleclivLştir ¦¦Hs
numai prin sporirea num ărului de graşi. De asemenea, tot pe baza jurim ile Ghelarului să li se asigure lor mari venituri
animale proprietate obştească, se prăsilei proprii, efectivele de ovi asistenţă medicală la locul de m un Ghelar pentru consultaţii1 medicale, băneşti. Bazaţi
pot obţine venituri mari în tot tim ne au crescut în anul acesta cu că. După aceasta, o brigadă în pe acest consi
pul anului. Deşi înfiinţată de mult 151 mieluţe, iar efectivele de ta u tim p în care se pot ocupa de mun derent, colecti
tim p, pînă în anul 1959 această rine vor ajunge să numere la snr- frunte cu dr. Romeo M ărăşescu, viştii din Gîrbo-
unitate nu creştea decît un număr şitul anului 200 capete. directorul spitalului, s-a deplasat cile agricole din campania de vară.
restrâns de animate de producţie pe teren. Pe: lingă consultaţiile me- PAVEL BLAGA
— 42 vaci de lapte şi 309 oi. D a
torită acestui fapt, veniturile din dirigintei« Ofrcittfiîi P. T. T. R.
creşterea animalelor nu reprezen Gheîar
tau decît 20 la sută din venitul
total al gospodăriei. Acest lucru Paftilel cu creşterea num ărului de Indici de calitate superiori va. au cultivat
punea gospodăria în situaţia de ă animale proprietate obştească, gos in acest an 59
nu putea repartiza membrilor ei podăria se ocupă îndeaproape şi de ha. cu tutun.
bani decît în trimestrul al IV-iea asigurarea unei baze furajere co Prăşit la vreme,
cînd se valorificau produsele din respunzătoare. In acest scop au el a şi produs
cultura plantelor. fost cultivate anul acesta trifoi pe
60 ha., lucerna pe 70: ha. ovăz pe Desfăşurînd larg întrecerea so Geta M anolache şi Aleixalndru prim a recoltă pe
Fiind îndeaproape ajutaţi şi în 17 ha. şi porumb pentru siloz pe cialistă pe profesii, muncitorii de Godjn au reuşit să reducă aproape mare parte din
drumaţi de către organele de par 27 ha. Pînă în prezent, atlt tri la U.I.L. Sebeş luptă cu însufleţire «ample* bracul tehnic,. calitatea suprafaţă. Acum,
tid, colectiviştii din Sîntandrei au foiul eît şi lucerna, ovăzul şi finul pentru realizarea planului de pro cherestelei fiind ridicată conslde; colectiviştii din
trecut din anul 1960 la dezvolta au fost recoltate, transportate şi ducţie la toţi indicii şi pentru îm rabil. In com paraţie cu realizările Girbova efectu
rea fermelor de animale, ajungînd înm agazinate în condiţii din cele bunătăţirea calităţii produselor. în medii obţinute în 1960 la sortim en ează prăşită ci
ca pînă la sfîrşitui aceluiaşi an să mai bune. luna iunie, spre exemplu, planul tele superioare de cherestea, la IV-a pe ultime
deţină ca proprietate obştească un de debitare a cherestelei a fost care s-a realizat un indice de cali le suprafeţe cul
num ăr de 124 bovine din care 67 Datorită bunei îngrijiri şi hrăniri realizat în proporţie de 104 la tate de 3,80 la sută, în cursul se tivate cu tutun.
vaci de lapte, 4 junlncl, 32 capete a animalelor, şi producţiile obţinute
tineret (m ajoritatea femei), 498 sînt destul de mari. In anul tre sută. m estrului I a.c. s-a realizat 19 la
ovine, 46 porcine etc. cut, bunăoară, producţia de lapte
pe cap de vacă furajată a crescut La secţia binale s-au dat peste sută. Asemenea indici de calitate au
O dezvoltare şi mat mare a aces faţă de 1959 cu peste 300 de litri,
tui sector s-a înregistrat aici în cea de oaie cu 6 litri, iar cea de plan 82 m.p. de uşi şi ferestre de fost obţinuţi pentru prima dată în
acest an. Prin folosirea cu chib lînă cu 0,300 kg. pe cap de oaie.
zuinţă a creditelor acordate de stat, bună calitate, iar muncitorii din istoria fabricii de industrializare a
pe term en lung şi fără dobîndă, şi
a fondurilor proprii, gospodăria Mărirea efectivelor de animale cadrul secţiei de confecţionat lăzi lemnului din Sebeş. I •vwwíSi
şi-a planificat să cumpere pînă la impune insă şi asigurarea sectoru şi-au realizat planul în proporţie
sfîrşitui anului încă 40 de vaci şi lui zootehnic cu construcţiile nece de 136 la sută. In hala de gatere CLEMENT BODEA ¦J
viţele. Pînă în prezent au şi fost sare. In gospodăria colectivă din schimburile conduse de m aiştrii preşedintele comitetului sindica i
cum părate 12 vaci de rasă cu o Sîntandrei, problema adăpostirii —
productivitate ridicată şi 7 - juninci pentru moment cel puţin — este tului al I. F. Sebeş
care vor intra curînd în grupa va- oarecum rezolvată. Grajdurile pen
cîk>r. tru bovine' şi saivanul pentru oi au Folosind posibilităi'tfe focale Cărfi apărute Succesele preparatorilor
o capacitate corespunzătoare. Mal
In procurarea dîn timp a anim a rău se stă aici cu spaţiul pentru In raionul Ilia construcţiile de care s-au construit 10 g rajd u ri cu N. V. GOGOL: Serile în cătunul dc La ultima consfătuire de produc sută faţă de procentul admis,, iar la
lelor, gospodăria se conduce după adăpostirea porcilor, în special al grajduri, saivane, m aternităţi etc. o capacitate de 750 capete vite Ungă Dilcanka — povestiri. Traducere ţie ce a avut loc la, sectorul de cărbunele spălat, cu 0,50 la sută;
o socoteală foarte simplă şi ren scroafelor fătătoare. Curînd însă. şi în gospodăriile agricole colective mari. de Anda Boidur şi Ada Steinberg. preparare a cărbunelui din Petrila,. S-au obţinut de asemenea econo
tabilă. O vacă bună procurată în acest neajuns va fi rezolvat. Co se desfăşoară cu intensitate. In Prefaţă de Tamara Gane. („BibTîfrte- s-au scos în evidenţă succesele de mii la consum ul de aer com prim at
perioada mai-iunie poate da pînă lectiviştii au planificat ca în acest acest scop colectiviştii folosesc toa S-a stabilit ca pînă la sfîrşitui ca pentru toţi") nr. 79. seamă înregistrate de preparatori şi la energia electrică în valoare
în luna octombrie — cînd se ter an să construiască o maternitate te posibilităţile locale, căutînd să anului să fie construite şi alte g ra j în cursul lunii iunie Planul de c ă r de 27.000 iei:.
m ină păşunatul — o producţie de spaţioasă. Pentru realizarea aces reducă cît mai mult preţul de cost duri pentru gospodăriile agricole BAGOVIA: Scrieri alese — Studiu bune net a fost realizat în propor
circa 1.000 litri lapte. A ceastă pro teia s-au procurat pînă în prezent al construcţiilor. colective; C ărăm ida necesară va fi introductiv de Ov. S. Grohmălniceanu. ţie de 102,7 la sută, la cărbuni bri La obţinerea acestor rezultate,
ducţie se obţine cu cheltuieli mi peste 6.000 kg. ciment, m ari can de asemenea confecţionată pe plan Evocare şi bibliografie de Agatiîa Gri- cea. mai mare. contribuţie şi-a adu
nime deoarece vaca nu consumă tităţi de lemn etc., urmînd ca după Printre aceste resurse locale se local. Se prevede să se mai facă gorescu-Bacovia („Scriitori romîni“). chete 102,3 ia sută şi cărbune spe s-o schimbul condus de maistrul
dlecît iarba de pe păşune. Prin v a term inarea lucrărilor agricole de num ără şi cărămida, care în cea încă un milion de cărămizi. Pen Aurel Onea care a fost distins cu
vară să se înceapă de zor la ridi mai mare parte a fost şi continuă M. SADOVEANU: Mitrea Cocor. cial spălat pentru semicarbonizare drapelul de schimb fruntaş
lorificarea laptelui se poate obţine carea construcţiei respective. să fie făcută de către colectivişti. tru aceasta, sfatul popular raional Aventură în tunca Dunării. Prefaţă de
Astfel, de la începutul anului şi Pompiliu Mareea („Biblioteca pentru 114,3 Ia sută. Cenuşa cărbunelui CONSTANTIN BADUŢA
un venit de aproxim ativ 1.300 lei pînă în prezent, s-au confecţionat a pus la dispoziţia colectiviştilor toţi") nr. 78.
prin muncă patriotică în întreg ra special a fost redusă eu 0,40 ta corespondent
de la fiecare vacă procurată în ionul, 759.000 buc. cărăm idă cu două prese, care vor funcţiona, în NIGUŢA TÁNASE: Am fugit de-a-
Cadre noi de conductori auto
această perioadă. In felul acesta, raport de urgenţă, la fiecare gos casă — povestire. Ilustraţii de Du
D atorită sporirii num ărului de mitru Negrea. şi tractorişti
lupă calculele făcute de colecti animale au crescut simţitor şi ve podărie agricolă colectivă.
niturile gospodăriei. Aceasta a fă
vişti, gospodăria va realiza un ve In Hunedoara, Petroşani, Călan, în cadrul întreprinderilor de tran
nit de peste 20.000 lei numai de la Deva şi în alte părţi ale regiunii sporturi din Deva, Sebeş şi Alba Iulia.
vacile cum părate pînă acum ori de cut posibil ca în luna aprilie gos noastre, se ridică noi construcţii. Aici se pregătesc sute d.e noi con
la cele ce vor mai fi cum părate în podăria să repartizeze colectivişti Pe şantiere sosesc mereu maşini ducători auto. De asemenea, în ca
foarte scurt timp. lor primul avans de 3 lei la zîua- basculante şi autocamioane. In drul staţiunilor de maşini şi trac
Pentru dezvoltarea fermelor, co muncă. Prin procurarea din timp a scopul pregătirii unor noi cadre toare din Miercurea, O răştie şi AU
lectiviştii din Sîntandrei dau o animalelor de producţie planifica de conducători auto care să deser ba Iulia, au funcţionat şcoli de ca
mare atenţie creşterii, animalelor vească aceste maşini, s-au înfiin lificare pentru tractorişti. Numai
tinere provenite din prăsilă proprie. te, gospodăria va obţine venituri ţat cursuri de calificare. Un ase de la începutul anului şi pînă în
Dacă în anii trecuţi toţi purceii erau din ce în ce mal mari. Ele vor menea curs a fost organizat şi în prezent, -cursurile acestor şcoli au
ajunge pînă la sfîrşitui anului, In timp ce m a cadrul I.C.S. H unedoara, care a fost absolvite de peste 140 trac
mele lucrează în
num ai din sectorul zootehnic, la fabrică, la creşă, fost frecventat pînă acum de 60 de torişti.
copiii sînt în
aproape o jum ătate de milion, grijiţi în condi elevi. Conducerea întreprinderii a Cu prilejul examenului dat de
ţiile cele mai
în acest fel vor fi create condiţii bune. dat un sprijin efectiv în pregătirea către conductorii auto, s-a con
In clişeu : As de noi cadre de conductori auto, statat că elevii şi-au însuşit în mare
pect de la creşa
de a se trece de la acordarea avan fabricii de hîrtie punînd la dispoziţia acestora auto m ăsură lecţiile predate. Astfel, la
„I M ai“ din Pe-
surilor trim estriale, la acordarea de treşli camioane cu dublă comandă, piese I.C.S.H ., mai bine de 60 la sută
avansuri lunare. de schimb, un motor complet, mo din aceşti elevi au obţinut califi
V. PIŢAN toare secţionate, planşe în cu cativul de „foarte bine“.
lori etc. NICOLAE POPA
Asemenea cursuri funcţionează şi corespondent
:g g g ...-----------. . . . . . . =------------
Feste 0,000 »re de muncă patriotică Avansuri în bani sniru colectivişti
In cursul semestrului I a.c. co spartă şi s-au efectuat diferite lu De curînd, colectiviştilor din co ridică la cîte 8 lei pentru fiecare
lectivul de muncă de la Atelierul crări de am enajare şi înfrum useţa m una Vefel raionul Ilia, li s-a îm zi-muncă. Astfel, colectivistul Ro-
L regional C.F.R. din Alba Iulia re a subunităţilor. De asemenea, părţit cel de-al doilea avans în bani mulus Gaşpar, a primit pînă acum
a prestat peste 9.000 ore de muncă s-au colectat şr expediat oţelăriilor pentru zilele-muncă efectuate de la drept avans peste 2.300 lei, Aurel
patriotică. Au fost efectuate lucrări patriei 357.000 kg. fier vechi. începutul anului şi pînă în pre Puiţ, peste 2.000 lei, Luchian Popa
de curăţire a 2.350 m. de şanţuri, zent. Valoarea acestor avansuri se aproape 1.500 lei etc.
s-an adunat 124 m c. de piatră VIOREL BIMBEA
maistru
Filmul „Imagini ale unul trecut „imagini ale unui trecut glorios“ rele, se înalţă uzine, fabrici, locu §© înfăptuiesc
glorios“ este un puternic document inţe, iar spre seninul. cerului se ri
privind lupta partidului nostru de-a QÂn film de m am fo rţă dică sondele. an gajam en tele
lungul celor patru decenii de ac
tivitate. Deşi pelicula înfăţişează !Mitriietii)-edaea tiaă De-a lungul Întregului film, con din colectiv
episoade mai vechi, începînd cu gresele partidului, conferinţele na
primele mişcări muncitoreşti din M area Revoluţie Socialistă din ţară, una din sutele de sonde care fi înfrântă. O luptă fermă, de largă ţionale, plenarele C.C. ale parti îndeplinirea angajam entelor din de muncă, introducerea pe scară
ţara noastră, cu reliefarea condi Octombrie, răsunetul ei puternic pe populează nu numai pămînturile pe amploare se desfăşoară pentru a dului, marchează principalele eta contractul colectiv a constituit pen tot mai largă a metodei de lucru
ţiilor social-istorice în care se plă întreg globul pămîntesc, partici trolifere ale patriei, ci le găseşfi bara calea fascismului. In timpul pe ale desfăşurării luptei pentru tru conducerea adm inistrativă şi prodsincron la produsele contrac
mădeşte mişcarea muncitorească, parea trupelor de voluntari romîni pînă în depărtata Indie — o ima războiului nedrept pornit împotriva cucerirea şi consolidarea puterii comitetul sindicatului de Ia fabrica tate, organizarea de cursuri de ri
„tirul conducător ă l filmului răm îne la revoluţie şi influenţa revoluţiei gine a prezentului, a viitorului lu Uniunii Sovietice, comuniştii se demoerat-populare. „Simion Bărnuţiu“ din Sebeş o dicarea calificării muncitorilor Ia
lupta încununată de succes dusă socialiste în rîndurile păturilor mun minos. află la datorie, lămurind masele preocupare permanentă. care participă un număr însem nat
de poporul muncitor, sub condu citoreşti din ţara noastră, sînt re asupra caracterului nejust al răz Revenind ca un leit-motiv în de lucrători, sînt alte angajamen
cerea fermă a partidului marxist- date prin im agini pregnante, fo*lo- Asocierea celor două imagini boiului, sabotînd funcţionarea m a obiectiv, Muzeul de Istorie al par Cele 17 angajam ente cu term en te din contractul colectiv care au
leninist, creat la 8 Mai 1921. sindu-se un bogat m aterial din pre crează un contrast puternic, relie- şinii de război fasciste... tidului, face o legătură unitară în pînă la sfîrşitui primului semestru fost înfăptuite din timp de către
sa vremii. Greva generală din 1920, fînd fiecare epocă, un mod de a tre secvenţele de film din afară şi din acest an, au fost înfăptuite. conducerea întreprinderii, cu spri
Folosind un bogat şi variat ma cu întreaga ei amploare, constituie produce, de a gîndi, de a trăi... ...23 August 1944. Filmul în fă bogatul material documentar aflat M al mult decît atît, angajam ente jinul comitetului sindicatului.
terial istoric — stam pe, picturi, fo în film preludiul unui mare eveni ţişează aspecte ale luptei pentru aici: Un muncitor vîrstnic şi un ţă a căror termen de realizare expira
tografii, publicaţii, secvenţe de ju r ment în viaţa poporului nostru — ...Intr-o mină din Valea plînge- doborîrea regimului antonescian; ran cu tîm plele albite, privesc cu în sem estrul II au fost de aseme Au fost cuprinse de asemenea: în
nale cinem atografice etc. — crea înfiinţarea partidului marxist-leni- rii de ieri... Lipsa de lemn care lupta gărzilor patriotice, pentru atentă aducere aminte documentele nea îndeplinite. contractul colectiv şi înfăptuite la
torii filmului au reuşit să creeze nist al clasei m uncitoare, ca cen costă mai mult decît viaţa mine alungarea fasciştilor din ţa r ă ; so trecutului de luptă al partidului şi timp m ăsuri ca repararea şi ame
nu num ai un docum entar istoric de tru unic conducător. rului face ca galeria să se prăbu sirea armatelor sovietice întîmpi- ochii li se umezesc. Un grup de Printre principalele angajam ente najarea băii fabricii, construirea
m are valoare, ci un convingător şească. Alte victime. In august nate cu dragoste şi prietenie de studenţi ai facultăţii de istorie îşi înfăptuite, care au dus la îmbu unui şopron pentru depozitarea bi
act de acuzare la adresa strîmbei Se votează făurirea partidului 1929, minerii se ridică la luptă către oamenii muncii, şi continua Iau notiţe, un. grup de pionieri as nătăţirea condiţiilor de lucru ale cicletelor lucrătorilor, organizarea
ocîrmuiri burghezo-moşiereştr, un marxist-leninist, afilierea lui la In pentru o viaţă omenească, pentru rea luptei, cot la cot eu glorioa cultă cu ochii m ăriţi explicaţiile da m uncitorilor şi prin aceasta la de de competiţii sportive, ca volei,
zguduitor document privind jertfele ternaţionala Comunistă, dar dele pîrne, pentru libertăţi democratice. sele arm ate ale ţării socialism ului te de îndrum ătorul muzeului. păşirea sarcinilor de plan la toţi gim nastică, fotbal etc.
nenumărate pe care poporul le-a gaţii la Congres sînt arestaţi, Greva este înăbuşită în sînge. indicii, se. pot aminti : reorganiza
dat în lupta sa pentru pîine, pen schinguiţi. Ţara era secătuită în urma ani Filmul este însoţit de o muzică rea muncii în secţia de marochtnă- Printre angajamentele înfăptuite
tru o viaţă omenească,, pentru li 1933. Griviţa. Lupta m uncitori lor de jaf, ruinele distragerilor să- excelentă, aleasă eu grijă şi migală rie, în brigăzi complexe,, cu lucru înainte de termen se pot enumera
bertate. Anul 1924. Partidul este trecut lor ceferişti şi petrolişti se întin vÎFşite de fascişti în retragere con dintre cM ecele revoluţionare ale în serie, confecţionarea şi- punerea construirea unui elevator pentriJ:
în ilegalitate. Condiţiile de luptă de cuprinzînd principalele centre fe stituiau răni grele, pentru vinde poporului, dintre cele m at frumoa în funcţiune a unuii lift care a fă scoaterea pieilor crude din pivniţă
Primele secvenţe ale filmului con devin deosebit de aspre. Se înăs roviare din ţară. Ca secretar al carea cărora se cerea un efort al se cîntece de m asă create în anii cut posibil transportul mecanic al şi montarea unui nou sistem de
turează succint, prin cîteva peisaje preşte viaţa muncitorilor, a ţăra comitetului de acţiune este ales to întregului popor. La chemarea par puterii populare. materiilor prime de ta parter la pompare a apei de la rîu la fa
din patria noastră liberă, atmosfera nilor, a tuturor păturilor muncitoa varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. tidului, masele alungă de la pu etaj. brică.
de optimism în care poporul nos re. Se apropie criza generală. La Greva este reprimată sălbatic. Pe tere pe călăul Rădescu. Guvernul Cineaştii noştri au dovedit multă
tru îşi construieşte azi viaţa după minele din Valea .Jiuhji exploziile ecran apar într-un nimb de lumină democrat dă păm înt ţăranilor să- pricepere şt o înaltă măiestrie, fău O mare atenţie s-a acordat în Cele arătate mai sus sînt doar
care au jinduit înaintaşii şoştrr. se ţin lanţ. Şirurile de coşciuge eroii de la Griviţa, ziarele partide raet Se porneşte o uriaşă muncă rind un asemenea film. Firescul, cu acest, an îndepliniri! angajam en O' p arte din m ăsurile care au dat
Apoi obiectivul se întoarce îîi tre care conţin corpurile arse ale mi lor frăţeşti din alte ţări şi popu pentru reconstrucţia ţării. In fa forţa lui convingătoare, autenticul telor din. contractul colectiv în: ce muncitorilor posibilitatea îndeplini
cut, dezvăluind secvenţă cu secven nerilor înceţoşează ochii sutelor de laţia din Bucureşti se solidarizează brici şi uzine, muncitorii lucrează inspirat, originalitatea, sinteza ar priveşte asigurarea, securităţii mun rii planului de produeţîe pe pri
ţă pagini de tristă am intire din văduve şi orfani. In Valea Praho cu lupta ceferiştifor, numai „ju riş în condiţii grele, lipsiţi de hrană tistică — lată cîteva atribute pre cii; Aşa,: de exemplu, s-a asigurat m ul semestru. în proporţie de 101,84
domnia prusacilor de Hohenzollern, vei ţiţeiul se scoate din atdîneuri tii“ regimului apocaliptic întocmesc dar însufleţiţi de perspectivele m ă zente în fiecare secvenţă, prezente o funcţionare normală a maşini
paginile luptei ţăranilor pentru pă- cu preţul vieţii, al sîrrgeluî. dosare de... „omor scuzabil“. reţe ale viitorului. Este alungat de-a lungul peliculei. lor şî utilajelor şi s-a-u construit la sută, cît şî îndeplinirii şi depă
m înt şi libertate reprim ată sălb a şi m ontat dispozitive de protecţie şirii planului de calitate la toate
tic la 1907, pagini din viaţa m i Două imagini deosebit de suges Deosebit de zguduitoare sînt sce de pe tron, la 30 decembrie 1947, Un film care emoţionează, care adecvate fiecărui utilaj, iar pen sortimentele.
zeră a muncitorilor din aceea vre tive : prima — coborârea în puţu nele procesului de Ia Craiova, şi mobilizează la luptă, la muncă, un tru muncitorii care lucrează în con
apoi scenele de la Doftana. Din ultimul rege din Istoria Romînieî, film care cultivă sentimentul mîn- diţii toxice s-a luat m ăsura de a In prezent colectivul fabricii „Si
me. Războiul im perialist din anii rile petrolifere cu bîrdăul legat cu secvenţele ce se perindă pe ecran, drieî patriotice în inima fiecărui ce se distribui zilnic 0,5 litri lapte. mion Bărnuţiu“ din Sebeş, sub îrn
reconstituite cu multă măiestrie, pe iar la f t iunie 1948 se înfăptuieşte tăţean. cinstit f De aceea este nece drumarea organizaţiei de partid,
1914-1018 care a secerat mii de lanţ — o imagine a trecutului; a bază de stam pe, înţelegi că lupta sar ca organizaţiile de partid, or Un alt angajam ent îndeplinit este slepune eforturi sporite pentru în
se «uluieşte, că voinţa de oţel a naţionalizarea întreprinderilor. Ţa procurarea a 15 m aşini de cusut făptuirea celorlalte angajamente
vieţi pentru a rotunji averile po doua — pe cerul senin se profilea comuniştilor din închisori nu poate ganizaţiile de m asă. să mobilizeze şi introducerea for în procesul de elin contractul colectiv înainte de
ra întreagă freamătă de bucurie, producţie în terme.iul stabilit. Îm termen.
tentaţilor vremii, este cuprins în ză o sondă moderna, fabricată în roase cît m ai la rg i la vizionarea bunătăţirea ilum inatului ta locurile
pe ogoarele patriei aleargă tractoa 1. DUMITRU
cîteva secvenţe deosebit de grăi acestui film de o m are forţă în-
toare structiv-educativă.
PETRE Ţ1RAU
