Page 67 - 1961-07

m m ü I SOCIALISM) LUI "W ba? 3
wwitfg»W F-iiişmwifnw iwwwiwj
ir. 2042 i miJuaeauBaRZtta sanan

Tricotaje de calitate superioară

(Urmare 'din pag. l-a) Ca principală m ăsură cu carac­ .uomiile rezultate la preţul de cost, VEDERE DIN R. P. POLONĂ. M ina de sulf din localitatea Tarnobrzeslt.
ter general luată în acest a n -d e
'de â' prim i un g rad de um iditate conducerea fabricii a fost numirea peste sarcina planificată, se ridică Cititorii propun: PSOSSAMUL MSIIEMRTQGBSn&E
conform cerinţelor de prelucrare. a cite unui controlor de calitate la m ai m ult de 390.000 lei.
din componenţa fiecărei brigăzi de întreprinderea de gospodărie 20 IULIE 1961 20 IULIE 1961
La secţia circulare, principala Faptul că la articolul ciorapi din orăşenească din Brad să pună cit
sarcină care a stat şi stă în faţa producţie, care să controleze şi. să mai degrabă in funcţiune transfor­ PROGRAMUL 1 : 6,30 Jocuri popu­ DEVA: Cerasella; Eugenie Gran- g a ră ; S e te a , HA Ţ E G : Veneţia,
colectivului esle producerea de cit răspundă împreună cu organele bumbac nu s-a realizat planul de matorul electric situat lingă Şcoala lare romîneşti; 7,30 Sfatul medicului: d e t; H U N ED O ARA : Im a g in i ale luna şi tu ; B R A D : Dragostea le
m ai multe sortim ente şi articole de C.T.C. de calitatea întregii produc­ calitate decit în proporţie de 85,20 medie „Avram Iancu". din cauza Vegetaţiile adenoide; 8,00 Din presa unui trecut glorios; P E T R O Ş A N I: aşteaptă; LO N E A : Alerg după o
ciorapi noi, în raport cu cerinţele ţii, la in trarea ei în m agazia de căruia o bună parte a populaţiei de astăzi; 9,30 Vreau să ş tiu ; 10,40 stea; T E IU Ş : Portretul unul necu­
beneficiarilor. In acest scop au produse finite. la sută faţă de 91 la sută cît pre­ brădene este lipsită de curent mai Muzică uşoară; 12,00 „Din comoara Poveste nordică; Dama de p ică ;
fost m odernizate 40 de maşini vechi. vede sarcina de plan, se datoreşle bine de 5 luni. folclorului nostru“; 12,30 Colocviu des­ ALBA IULIA : U rm aşii; Drumul
P rin aceasta am trecut la tricota- Pentru calificarea muncitorilor in parte unor cauze obiective, cît pre calitate; 13,05 Concert de muzi­
rea a circa 60 de modele noi de nou angajaţi în diferite meserii, a şi lipsurilor interne. Cadrele teh­ că uşoară; 14,30 Muzică din operete;
ciorapi, care sînt apreciate de ba­ fost organizat în acest an curs nice nu s-au ocupat în suficientă
zele noastre de desfacere. de calificare, la care participă cu m ăsură de găsirea unor mijloace
regularitate peste 60 de lucrători, de îm bunătăţire a calităţii ciorapi­
In anul acesta organelor tehni­ iar în scopul îm prospătării cunoş­ lor, nu au controlat felul în care
ce li s-a tra sa t ca sarcină de p ri­ tinţelor profesionale ale muncitori­ se bobinează firele de bumbac, cum
mă im portanţă controlarea la in ­ lor care mînuiesc în prezent maşini se confecţionează şi mai ales. la
trarea în lucru a tricotajelor exis­ moderne, s-au ţinut pînă în pre­ secţia finisaj, cum sînt verificaţi
tente pe m aşini, în vederea respec­ zent 3 conferinţe tehnice pe dife­ de către muncitori, ciorapii din
tării cu stricteţe a normelor teh­ rite teme. bumbac.
nice de fabricaţie. Adică, la fiecare
tricot să fie respectată grosim ea In scopul întăririi răspunderii O parte din vină în ce priveşte
firului, desimea rîndurilor, nuanţa. fiecărui muncitor pentru calitatea neîndeplinirea planului la acest sor­
produselor lor, din iniţiativa orga­ tim ent revine şi conducerii fabricii
Pentru a asigura realizarea unei nizaţiei de partid a fost aplicată prin faptul că nu a tras serios la
producţii de calitate, la secţia cir­ pentru prima dată la noi în fabrică răspundere cadrele tehnico-ingine-
culare au m ai fost luate şi alte metoda autocontrolului. Odată cu reşti de felul cum îşi duc la înde­
m ăsuri c a : gruparea m aşinilor pe aplicarea acestei metode, s-a creat plinire sarcinile ce le revin.
fineţe de tricot, verificarea şi repa­ posibilitatea cunoaşterii de către
rarea maşinilor conform graficului. maiştri a provenienţei defecţiunilor Pentru semestrul II al acestui
De asemenea, s-a m ărit numărul şi luării de m ăsuri urgente de re­ an, învăiînd din Unsurile care au
controlorilor pentru verificarea pro­ mediere a lor. existat, colectivul fabricii noastre
duselor finite cu încă două mun­ se angajează să îm bunătăţească şi
citoare cu experienţă în muncă. Tot din iniţiativa organizaţiei de mai mult calitatea produselor, iar
Totodată, în scopul executării unui partid a fost înfiinţată vitrina cali­ la ciorapi din bumbac, pînă la sîîr-
control mai riguros de către aju­ tăţii, în care sînt expuse o serie de şitul anului, va realiza şi depăşi
torii de m aiştri asupra ciorapilor produse de bună calitate. O dată cu planul de calitate In acest fel anul
din fire de relon, s-a stabilit pen­ acestea, se afişează şi caracterizări 1961 va fi încheiat de m uncitorii,
tru fiecare în parte zone lim itate. ale muncitorilor care le-au execu­ inginerii şi m aiştrii fabricii noastre
Ca rezultat al acestei m ăsuri, pro­ tat. Zi de zi vitrina se îm prospă­ cu planul realizat la toţi indicii
centul tricotajelor de calitatea Il-a tează cu produc tot mai bune,
a scăzut mult. ceea ce face să sporească num ărul spre înalta societate; SIM E R IA : noscut; IL IA : M indrie; ZLAINA:
fruntaşilor în lupta pentru produse Ciniecul m ării; SE B E Ş : Portul Aveau 19 ani; APOLDUL DE
Una din m ăsurile luate de noi d? calitate. In curînd, se vor înfiin­ S U S : Dr. Soim .
la secţia încheiat şi care a dus la ţa în fiecare secţie vitrine ale rebu­ fără ană; O R A Ş T IE : Şeful dr
evitarea completă a rebutării cio­ tului, unde vor fi expuse în mod
rapilor din fire de relon, a fost operativ articole rebútate şi vor fi C u & a re g iu n ii H u n e d o a r a la »o IG,15 Vorbeşte Moscova!; 17,25 Din 1ÎN TREPRIN D EREA
înzestrarea fiecărei lucrătoare cu criticaţi cei ce le-au produs. cîntcccle şi dansurile popoarelor; 18,00
halate şi mănuşi fine. Artişti dc peste hotare, oaspeţi ai CO N STRUCŢII
Prin înfăptuirea măsurilor amin­ Festivalului „Gcorgc Enescu“; 19,05
Colectivului de m uncitori de la tite, cît şi datorită avîntului cu care
scoţia finisat li s-a d at posibilita­ s-a desfăşurat în primul semestru Sebeş ui Sebeş — D acia O ra ş! ie 2 -3 (1-1) Tinereţea ne e dragă; 21,46 Muzică M O NTAJ ONEŞT*
tea de a controla m ai bine fiecare al anului întrecerea socialistă, cali­ dc d a n s; 23,15 Muzică de cameră.
produs, de a observa la timp orice tatea tricotajelor din bumbac s-a Intîlnirea dintre cele două echipe, După pauză (mirt. 54) acelaşi M « » ............ vinde din stocuri dispo-
defecţiune şi de a face o sortare îm b unătăţit cu 23,32 la sută, a cio­ desfăşurată pe stadionul din Sebeş, a G avrilă m ajorează scorul la 2-3, PROGRAMUL II: 12,10 Muzică , - ", V
cit mai corectă pe calităţi de cio­ rapilor din fire de relon a crescut scos în evidenţă faptul că ambele Puţin mai tîrziu, scorul devine 2-2 uşoară; 13/10 Muzică din opereta „SaI- CASAM ELF nibile
rapi. prin confecţionarea şi pune­ la 40,03 la sută faţă de 35.1a sută echipe s-au prezentat slab, mai ales cîmul alb" de Dunacvski; 15,00 Con­ •" i?'T U R IS T ICt *
rea în funcţiune a 3 m aşini de cît prevede sarcina planificată în ce priveşte condiţia fizică. F a­ cert din operele lui Vcrdi; 15,45 Mu­ m ateriale electrotehnice,
control. Planul de producţie al fabricii a zele au altern at de la o poartă la zică uşoară; 16,30 Melodii populare ......tfm rm
fost depăşit cu 0,68 ia sută, ia r eco-1*54 alta, situaţii de gol existînd abia clin diferite regiuni ale ţării: 18,45 Să L arm ătu ri şi fitinguri, echi-
în ultimele minute ale primei re­ învăţăm limba rusă cîntînd; 19,30 i I mmkm
prize. Primul gol a fost înscris de prin punctul înscris de Barbu. Din activitatea sfaturilor populare; t pâm ent, îm brăcăm inte de {
către Barbu de la gazde, spre sfîr­ Oaspeţii îşi asigură victoria în inin. 20,20 Noapte bună, copii: „Păţania * * . n y * x ffcrsa*. >u\N
şitul reprizei a l-a. După numai lui Ureche Zdrenţuită“ de Setion [ lucru, unelte, piese de ^
un minut, oaspeţii iniţiază un con­ Thompson ; 21,10 Emisiune pentru sa­
traatac şi egalează prin Gavrilă. 74 cînd Contor înscrie spectaculos. ^ schim b pentru autovehicu- J

S-au evidenţiat Gavrilă şi Găină (. Ie, tr a c to a r e şi u tila je de 5
de la oaspeţi şi Barbu de la gazde.
1 construcţii, rulm enţi. -j

A arbitrat bine Pitic Loghin Listele se pot cere sau }

Frumos şi repede (Sebeş). consulta la serviciul de )

D. LĂDARU aprovizionare al întreprin- 1
corespondent
derii. i

In jurul unei mese, un grup de oa­ fost acordată. In primele zile ale lunii

meni. Au în faţă schiţa viitorului bu­ iunie, echipa Iui loan Roşitoru a în­ te; 21,45 Părinţi şi copii; 22,30 .Mu­ «yi-iw n»CT,r
zică de dans ; 23,15 Concert de noapte.
levard ce se croieşte în oraşul Deva. ceput tencuiroa laţadei. Nu era Je Turneul de ca lifica re pentru c a m D 'o n a f u AM I N I

Se discută fiecare detaliu în parte. loc uşor. După ce au executat grun­ regional Buletine de ş t i r i : 5,00; 6,00 ;
7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00;
Cum vor arăta strada, zonele verzi. dul, au stropit cu terasit galben. De 19,00; 22,30; 23,52 (program ul I),
12,00; 14,00; 16,00; 18,00; 21,00;
Deocamdată se insistă mai mult la cîteva ori pe zi, loan Roşitoru trecea 4. Recolta Miercurea \ M l 1 1 4:5 t 23,00 (programul II). 4 > 0€ J L P r o s t a s e h t d l a B S t r i a l e D e v a
5. Locomotiva Su beetate 2 0 1 t 3:5 1
detaliul de tencuire şi zugrăvire a faţa­ pe ta toţi ortacii, urmărea cum exe­ Duminică, pe stadioanele din 6. Mureşul -Şibot. ..I......2;0-l 1,1:6 1 aduce Ia cunoştinţă publicului cumpărători
Deva, Orăştie şi Simeria, s-a des­ că a deschis în oraşul Deva, strada
delor blocurilor din noul bulevard. Pen­ cută lucrarea şi dădea indicaţiile ne­ făşurat a doua etapă a turneului ;de i Caza Vodă nr. 33 un magazin
calificare pentru campionatul regio­ cit m ărfuri industriale
tru faptul că aici cesare. Trebuie fă­ nal de fotbal. Intîlnirile, urm ărite cu preţuri reduse.

va fi peste cîţiva C onstructori cut un lucru de cea SE POT GAS*:
ani centrul oraşului, mai bună calitate.

discuţiile nu sînt Si c o n s tru c ţii La sfîrşitul lunii, cu interes de spectatori, au m ulţu­ O m s d t — io t m a l fau m o au e
lipsite de contradic­ tencuitorii au înre­ mit în bună parte. Bine s-a pre­

ţii. E şi normat. gistrat o depăşire de

Se caută soluţiile cele mai bune. 154 la sută. S-au executat în trei sâp- zentat în special echipa studenţilor Cetăţenii din oraşele şi comune­ şeşte cifra de 2 milioane lei. S-a
din Petroşani care a cîştigat la un le oraşului regional Petroşani au reuşit astfel ca angajam entul luat
O asemenea lucrare trebuie execu­ tămîni 1.400 m.p. faţadă de terasit. scor co n clu d en t: 5-3. fost mobilizaţi în acest an de de­ pînă la 23 A ugust să fie depăşit
putaţi la acţiunile de înfrumuseţare cu mai bine de o lună de zile mai
tată cu multă atenţie, de către oameni Faţada blocului „C“ din noul cvartal Iată rezultatele înregistrate în şi gospodărire a localităţilor. In de vreme.
etapa Il-a : Ştiinţa Petroşani—M u­ întrecerea pornită între circumscrip­
cu o calificare înaltă, specializaţi în din oraşul Deva, are un aspect plă­ reşul Şibot 5-0; Locomotiva Subce- ţii şi sfaturile populare s-au luat Inaceastă perioadă s-au ame­ diferit? mătăsuri, fesafuri d
tate-V oinţa Ilia 1-3; Recolta M ier­ angajam ente mobilizatoare privind najat noi spaţii verzi pe o supra­ fesăfurs de Sfrcă, tricotaj*
tencuieli de faţade. Au fost luate pe cut. Echipa condusă de comunistul curea — M inerul Teliuc 2-3. organizarea diferitelor acţiuni gos­ faţă de 61.604 m.p. şl s-au făcut gsSarîfersej încălf* minte perctrw ferm.
podăreşti. Astfel s-a reuşit ca de lucrări de întreţinere pe încă 88.046 şs b ă rb ă te a sc ă , artscefe e ie c t r o f e h n ’-
rîijd toate echipele. Organizaţia de loanRoşitoru are pe bună dreptate Clasamentul după etapa ii-a: la începutul anului şi pînă la sfîr­ m.p. Numai în oraşul Uricani, la
amenajarea spaţiilor verzi — plan­ ce0 de menaj,
partid şi conducerea şantierului, au cu ce se mîndri.
ca reduceri de preturi pînă la 50 la şu ti.
hotărît pînă Ia urmă să încredinţeze De curînd, la blocul „B", a înce­
M agazinul este deschis ziln ic între orele 7-13 şi 17-20
această lucrare echipei de zidari-ten- put să execute faţadele şi echipa de

cuîtori condusă de comunistul loan tencuitoricondusă delosif Tondoni.

Roşitoru. Cele două echipe, sînt hotărîte să exe­ 1. Ştiinţa Petroşani 2 2 0 0 8:2 4 şitul primei decade a lunii iulie, tări de pomi şi flori — s-au efec­
...Echipa Iui loan Roşitoru este for­ cute faţadele la blocuri, mai frumos, 2. Voinţa Ilia 2 1 1 0 4:2 3
mai repede. Şi roadele se văd în fie­ 3. Minerul Teliuc 2 1 0 1 5:5 2 să se presteze 957.496 ore muncă tuat lucrări în valoare de peste
mată din tineri, toţi ntemîşti. Cînd au voluntară, a căror valoare depă­ 100.000 lei.
auzit de noua sarcină ce le-a fost

încredinţată, s-au bucurat şi au hotărît care zi. Faţa blocurilor este frumos

să nu dezmintă încrederea ce le-a executată, de bună calitate.

Contradicţiile economice din partea ţărilor „pieţei comune“. din zona lirei sterline au fost si­ ror interese economice se îmbină nouă reducere a tarifeloi vamale
In prezent este vorba ca Anglia lite să anuleze restricţiile de im­ mai strîns cu cele ale Angliei — la m ărfurile industriale, tocmai
dintre ţările capitaliste port la mărfurile americane. Re­ sînt de asemenea împotriva aderă pentru că Franţa a declarai că se
să părăsească A.E.L.S. şi să adere zultatul a fost că monopolurile rii. Guvernul britanic a trimis chiar va opune acestei reduceri, pînă
din Europa occidentală la „piaţa comună". Acest lucru este americane şi-au lărgit expansiunea mai mulţi m iniştri în aceste ţări cînd Germania occidentală va ac­
preconizai de o parte din cercurile in aceste ţări. Intre 1955 şi 1959 pentru a le dâ „asigurări“ că An­ cepta să cumpere produsele agri­
Recent s-a încheiat sesiunea Con­ dentale este de două ori mai mare prevede de pildă, că după o anu­ capitaliste din Anglia, iar pe plqn cota-parte a Angliei din importul glia nu va adera la piaţa comună cole franceze.
siliului m inisterial al Comunităţii decît cea a Franţei. Economia fran­ mită „perioadă de tranziţie“ ţările internaţional este sprijinit de S.U.A., ţărilor din zona lirei sterline a decît în anumite „condiţii“ care să
Economice Europene, denumită şi ceză este legată din ce în ce mai participante nu vor mai avea drep­ care exercită în acest sens presiuni scăzut de la 34,1 la sută la 28,5 nu lezeze interesele partenerilor ei E ventuala aderare a Angliei la
„piaţa comună“ din care fac par­ mult de economia Germaniei fede­ tul de a încheia separat tra ta te şi asupra guvernului brlianic. Unele la sută, în timp ce cota-parte a din blocurile economice din care piaţa comună, a declarat recent de­
te şase ţ ă r i : Germania occidenta­ rale. Volumul comerţului Franţei acorduri comerciale. Acest drept cercuri capitaliste din Anglia — S.U.A. a crescut de la 12,3 la mai face parte. putatul-^ laburist Denis Elealey, va
lă, Franţa, Italia, Belgia, Olanda cu Germania federală este dublu urm ează să fie transm is aceleiaşi în special vîrfurile marii finanţe — sută la 14,4 la sută. Monopolurile fi u n adev ărat „ d ezastiu “. Un grup
şi Luxemburg. „Cei şase“ nu au faţă de volmul com erţului cu S ta ­ comisii executive, a cărei conduce­ insistă asupra aderării Angliei Ia americane elimină exportul englez Lupta dintre cele două blocuri Je experţi ai Partidului laburist a
putut nici de data aceasta să re­ tele Unite şi de patru ori m ai mare re a fost acaparată temeinic de re­ „piaţa comună“, pentru că consi­ şi de pe pieţele Europei occidenta­ economice nu a luat încă sfîrşit. ajuns la concluzia că în urma ade­
zolve problema unei noi reduceri prezentanţi ai R.F.G. în frunte cu le chiar în ram urile unde pînă nu Din această luptă se vede însă clar rării Angliei la „piaţa com ună“
a taxelor vamale la produsele in­ decît cu alte ţări industriale im ­ Hallstein. deră că, dacă vor subordona ca­ de mult societăţile engleze domi­ că contradicţiile dintre ţările capi­ preţurile la alimente vor creşte în
dustriale în vederea strîngerii uni­ portante. Economiile celorlalte sta­ pitalurile lor uniunilor monopolis­ nau în mod absolut (avioane şi taliste continuă să se adînceascâ. ţară cu 10 la sută. deficitul co­
tăţii economice a ţărilor respective. te membre ale acestui bloc econo­ Aceeaşi situaţie dom neşte şi în te din „piaţa com ună“, — cu to a­ maşini agricole). Aceste blocuri economice, care se merţului exterior se va accentua,
mic sînt într-o stare şi mai evi­ celălalt bloc economic din Europa te că aceasta înseam nă pierderea constituie sub lozinca „integrării“, producţia în ţară va scădea, ceea
Fapt este că acest bloc de state dentă de inferioritate faţă de eco­ occidentală „„Asociaţia europeană independenţei economice şi politice Insistînd asupra aderării Angliei în realitate duc la intensificarea ce va provoca creşterea şom ajului.
capitaliste nu se întemeiază cîtuşi nomia Germaniei occidentale. a liberului schimb“ (A.E.L.S.), a ţării lor — vor avea de pierdut la „piaţa com ună“, S.U.A. urm ă­ contradicţiilor şi a luptei între ţă ­ In urm a concurenţei monopolurilor
de puţin pe dorinţa de colaborare unde puterea dominantă este An­ mai puţin decît dacă vor continua resc s-o îndepărteze de pe pieţele rile imperialiste, reprezintă noi for­ europene, se prevede sporirea nu­
a statelor .respective, ci la baza lui Aservirea economică este inse­ glia. Acest bloc economic, denumit lupta fără vreo şansă de succes Com m onwealthului şi să zdrobeas­ m ărului falim entelor şi o em igrare
stă năzuinţa celor mai puternice parabilă de aservirea politică care şi „zona celor şapte“, pentru că că îri felul acesta zona lirei ster­ me de îm părţire a pieţei mondiale a capitalului englez în ţările Euro-
uniuni monopoliste de a-şi instaura se traduce prin încercările de a se din el fac parte şapte state : An­ împotriva acestor uniuni. Ele argu­ line, care este încă un serios con­ capitaliste între marile uniuni mo­ oei occidentale.
dominaţia în interiorul blocului res­ constitui o Europă occidentală mi- glia, Suedia, Norvegia, Danemar­ mentează că Anglia este eliminată curent pentru zona dolarului. Sub­ nopoliste, de pătrundere a statelor
pectiv şi după aceea de a-şi ex­ litaristă, în care Germania occi­ ca, Austria, Elveţia şi Portugalia tot mai mult de pe pieţele ei tra ­ imperialiste mai puternice în eco­ John Gollan, secretar general al
tinde dominaţia în afară, restrîn- dentală să joace un rol preponde­ oferă un tablou economic cît se diţionale din Corrimonwealth de că­ ordonarea Angliei faţă de blocul nomia partenerilor lor mai slabi. P. C. din M area Britanie, luînd cu-
gînd activitatea blocurilor econo­ rent sub conducerea generală a poate de pestriţ. Vedem astfel ţări tre capitalul am erican şi că leg ă­ economic al pieţei comune, domi­ Intre aceste blocuri economice în ­ vîntui la un m iting care a avut loc
mice capitaliste rivale sau Statelor Unite. Grupul „celor şase“ cu o industrie puternică în stare turile cu ţările din blocul „celor nat de Germania occidentală, va chise există o stare de război eco­ la D oncaster, a declarat că adera­
chiar distrugîndu-le. In cadrul să facă faţă concurenţei, şi cu o şapte“ nu compensează aceste pier­ însemna de asemenea subordona­ nomic. rea Angliei la „piaţa comună“ va
„pieţei comune“ acest rol şi nu reprezintă de fapt decît o bază agricultură capitalistă mare (An­ deri. rea politică a Angliei faţă de ţe­ subm ina independenţa ei şi va duce
l-au asum at monopolurile din economică a N.A.T.O. în Europa glia, Suedia, E lveţia), o ţară cu un lurile guvernului de la Bonn, prin­ Pentru masele muncitoare lupta la scăderea nivelului de trai al oa­
Germania occidentală, care se fo­ occidentală. Sem nînd tratatu l cu nivel mediu de dezvoltare a in­ Fapt este că în lupta împotriva cipalul aliat al S.U.A. din blocul dintre rechinii capitalişti înseam nă menilor muncii. „Piaţa comună“ a
losesc de statu l de la Bonn ca privire Ia „piaţa com ună“, cele dustriei (Austria), ţări agro-indus- concurenţelor lor pe pieţele exter­ militar agresiv al N.A.T.O scăderea continuă a nivelului de spus el, nu este o simplă uniune
principal instrument pentru reali şase ţări şi-au asum at obligaţia triale (D anem arca şi Norvegia) şi ne, monopolurile americane folo­ trai. Intre 1953 şi 1960 indicele comercială şi vam ală. Ea este o
zarea scopurilor lor. Următoarele nu numai de a lichida barierele o ţară agrară înapoiată (Portuga­ sesc pe scară largă metodele mo­ împotriva aderării Angliei la costului vieţii în ţările care lac par­
date confirmă cele arătate mai sus. lia). Deşi datorită configuraţiei lor nopoliste de stat de încurajare a piaţa comună se ridică cercurile te din „piaţa com ună“ a crescut în uniune capitalistă extrem de peri­
existente în comerţul dintre ele. economice interesele acestor ţări exportului. -Exportul S.U.A. este fi­ largi ale opiniei publice progresis­ F ranţa cu 34 la sută, în R.F.G. cu
Greutatea specifică a Germaniei Ele şi-au luat totodată obligaţia ,de nanţat în proporţie de 30-40 la te din această ţa ră , care arată că Î4 la sută, în Italia cu 15 la su ­ culoasă. In „piaţa com ună“ domi­
occidentale devine tot m ai mare în sînt extrem de eterogene, ele ău sută de credite şi ajutoare de stat, această aderare ar însemna o tră­
acest bloc economic. In 1960, pro­ a renunţa la suveranitatea naţio­ în timp ce resursele financiare ale dare a intereselor naţionale ale ţă ­ tă, în Belgia cu 10 la sută, în nă Germania occidentală a lui Ade­
nală în principalele probleme eco­ preferat să constituie un bloc eco­ Angliei nu-i perm it să aloce din rii. O parte din cercurile capita­ O landa cu 21 la sută. Faptul că
ducţia industrială a acestei ţări a nomice şi de a transm ite rezolvarea visteria statului sume atît de im­ liste şi chiar unii membri ai g u ­ Germania occidentală refuză să im­ nauer şi trusturile din Ruhr, spri­
crescut cu 13 la sută, în tim p ce nomic sub oblăduirea Angliei, mai portante pentru acordarea de îm ­ porte produsele agricole ale „par­
producţia industrială a Franţei nu acestor probleme unui organism prum uturi şi credite în vederea fi­ vernului sînt de asemenea împotri­ tenerului“ ei din cadru) „pieţei co­ jinite de Bundeswehrul reînviat,
a crescut decit cu 9 la sută. Pro­ supranaţional — Comisia execu­ ales pentru că nu văd un alt m ij­ va acestei aderări, pentm că îşi mune“ — F ranţa este una din cau­
ducţia de oţel a Germaniei occi­ tivă — în care Germania occiden­ nanţării exportului. Principalul ei dau seama că în această eventua­ care cer să i se pună la dispozi­
tală, Franţa şi Italia şi-au asigu­ loc de a evita consecinţele discri­ instrum ent în lupta pentru pieţe zele principale ale actualei crize
este situaţia ei privilegiată în ţă ­ litate legăturile economice cu ţă ­ din agricultura franceză, a puter ţie arme atomice şi care visează
rat m ajoritatea de voturi. Tratatul m inării vam ale ia care sînt supuse rile Commonwealthului şi în zona rile zonei lirei sterline şi ale Zonei nicelor mişcări ţărăneşti din Fran­
lirei sterline. In ultimul timp însă liberului schimb vor fi definitiv ţa. Sesiunea Consiliului ministe­ la revanşă, „piaţa com ună“ va
ea este elim inată to t m ai m ult şi rupte. Unele ţări din Common­ rial al „pieţei comune“, care s-a
de pe pieţele ei tradiţionale de ex­ wealth — îndeosebi Australia, încheiat la 4 iulie, nu a putut adînci şi mai mult scindarea Euro­
port. Sub presiunea S.U.A., ţările Noua Zeelandă şi Canada, ale că­ adopta hotărirea cu privire la o
pei occidentale în momentul cînd

este necesară mai mult ca oricînd

lichidarea blocurilor şi încetarea

războiului rece.

1. lONESCU