Page 68 - 1961-07
P. 68
pag. DRUMUL SOCIALISMULUI N r. 2042
35Enag??Bga^jP!WB-waiaMB—B
ULTIMELE ŞTIRI «ULTIMELE ŞTIRI SOOOOC()OCOOOODS033000CX300000CX5eOOOOOOOOOOOOOOOGOOee>OOOOOOOOOGOOOOOOOOOOO; /eooooc
d i tarile
U.R.S.S.
Ai doilea furnal al Kazahstamlui
ULTIMELE ŞTIRI * ULTIME L E ŞTIRI La uzina m etalurgică din K a jutorul unor aparate de reglare
raganda a fost construit un nou electronice. Pentru prim a oară
IN AMERICA LATINĂ: §g !||fe||g!f! 0 IU pO ti !WS Am iralul Rickower recunoaşte., fu rnal — unul din cele mai- în m etalurgia sovietică, noul
m ari din Uniunea Sovietică. furnal va funcţiona la o tem
dominaţiei monopolürüor nord-aiericaiie W A SHINGTON 18 (A gerpres). Uniunii Sovietice în acest dome p e ra tu ră a aerului insuflat de
niu, a spus că Statele Unite „vor Noul furnal al K azahstanu- 1200 g rad e şi presiunea gazului
După cum anunţă agenţia U- răm îne inevitabil PE LOCUL AL 1ui se deosebeşte p rin ţr-u n în a lt sub gura de alim entare a fur
nited Press International, în ca nivel te h n ic : la el sînt integral nalului de 1,8 atm osfere, ceea
drul unui interviu radiotelevizat autom atizate alegerea, dozarea
şi încărcarea coloanei de m a ce va perm ite să se elaboreze
BU EN O S A IR ES 18 (Agerpres). M O N T E V ID E O 18 (Agerpres). a subliniat economistul. E l a ară1- am iralul american Rickower, re- DOILEA“ dacă nu vor reuşi să teriale în cuptor, încălzirea ae
rului in su flat şi alte operaţii m ai intens procesul şarjei şi să
Cercurile economice din Argen Economistul uruguayan Ma'rio ţ’at că în numai cîţiva ani condi ferin d u -se la stad iu l actual al aju n g ă dini urm ă pe sovietici îm tehnologice. Debitarea gazului
în cowper se realizează cu a- se reducă considerabil consumul
tina sînt neliniştite de consecin de Souza a declarat că organizarea ţiile de trai ale poporului în Cuba ştiinţei atomice din S.U.A., şi fă- ce priveşte form area cadrelor de de cocs.
ţele dezastruoase pe care le au unei „zone a comerţului liber“ în s-au îmbunătăţit considerabil, ceea cînd o com paraţie cu realizările ingineri şi tehnicieni.
preţurile de dum ping stabilite cî America Latină este împotriva in ce face pe imperialiştii din S.U.A.
R. P. BULGARIA
monopolurile S.U.A. pe piaţa m on tereselor naţionale ale ţărilor din să se team ă că aceasta va constitui
dială. In comerţul exterior al A r America L atină şi nu poate con un exemplu de urmat pentru cele In parlamentul vest-german Noutăti ak tehnicii
gentinei are o influenţă nefavora tribui la vreo îmbunătăţire a si lalte ţări ale Americii Latine.
bilă vînzarea surplusurilor agricole tuaţiei economice a acestor ţări. Economistul uruguayan a cerut (In non proiect de Icfc Colectivul întreprinderii „U- gas s-au pus bazele unei noi
ale S.U.A. G riul şi porumbul a r El a subliniat că unul dintre să se depună eforturi în lupta îm citehprom“ din Sofia a con producţii. Pentru prim a dată în
gentinian au fost înlăturate de că potriva comerţului monopolurilor struit prototipul industrial al B ulgaria se vor confecţiona aici
scopurile organizării „zonei co unei mori cu bile destinată cer plăci din stuf presat consoli
cetărilor de laborator, care va date cu asfalt.
tre S.U.A. de pe citeva pieţe. merţului liber“ este de a împie şi pentru un comerţ liber cu ţă l i lif©srcffi foştilor nazişti înlocui cîteva tipuri1 de mori cu
Anul trecut; Argentina a cum dica ţările America Latine să facă rile din întreaga lume. bile, im portate pină acum din Plăcile vor fi confecţionate cv
alte ţări. ajutorul unei maşini deservită
părat din S.U.A. mărfuri în va comerţ cu lagărul socialist. Tk B E R L IN 18 (A gerpres). prietarii concernelor care au fost dte 15 m uncitori şi un tehnician
loare de 250 milioane 'olari. în Soluţia pentru îm bunătăţirea si Ziarul „Neues D eutschland“ confiscate drept reparaţii de răz 'k Intr-un minut, aceasta produce
tim p ce ea a exportat în S.U.A. N E W Y O R K 18 (Agerpres). relatează că p a rtid u l g u v ern a boi, precum şi foştii proprietari Combinatul industrial „Pro trei m etri p ă tra ţi de placă lai;;
mărfuri în valoare de numai 90 tuaţiei economice a ţărilor din Reprezentanţii societăţilor de mental din G erm ania occidentală ai unor bunuri aflate în străină gres“ din Plovdiv a elaborai de 1,20 m etri, care poate fi tă
milioane dolari. America Latină este numai naţio transporturi aeriene din America tate la izbucnirea războiului şi prototipul unei noi maşini pen iată în dim ensiunile dorite.
nalizarea industriilor, ca în Cuba, tru curăţirea roşiilor de pieli Grosimea plăcilor este între 2
Latină condamnă „practica mono ţă. Noua m aşină, care esle con şi 15 cm.
struită pe principiul cojirii ro
polistă şi încălca'rea acordurilor in „U.C.D.“ a prezentat parlam en Care, conform uzanţelor interna şiilor cu ajutorul aburului fier Ca m aterie primă peni;
binte, are o capacitate de trei noua producţie se -vor utiliza
GREVE IN ARGENTINA ternaţionale bilaterale cu privire la tului un proiect de lege pentru ţionale au fost confiscate. Pentru tone pe oră. Ea va fi folosită uriaşele rezerve de stuf din ju
transportul aerian“ de către mo despăgubirea profitorilor regim u plătirea tuturor acestor despăgu pe scară la rg ă la fabricile de rul lacurilor de la B u rg as, pre
BU EN O S A IR E S 18 (A ger- Aceeaşi agenţie relatează că nopolurile no'rd-americane de trans lui hitlerist, care în primii ani biri se propune alocarea unui conserve, unde va înlocui m un
prr< L m arinarii din flota comercială porturi aeriene. dte după încheierea războiului au fond de 10 m iliarde dte m ărci, ca m anuală. cum şi tulpini uscate de floa
şi m uncitorii din porturi au de fost siliţi să dea înapoi o parte care vor trebui să fie plătite de
A genţia A ssociated Press a- c la ra t la 17 iulie o grevă de 24 Ziarul ;,Ne\v York W orld Tele- din avuţia agonisită prin jaf şi contribuabilii vest-germani. ? rea-soarelui şi m ăturică.
m m ţă că în urm a apelului Con de ore care a op rit activ itatea gramm and Sun“ publică declaraţia crime în tim pul celui de-al trei La cea m ai nouă secţie a u-
federaţiei generale a oamenilor din num eroase porturi. M ai m ul- uno'r reprezentanţi ai diferitelor lea Reich. P rintre persoanele ca Ziarul relatează de asemenea, zinei „Gocio ivanov" din Bur- Plăcile produse de uzina
m uncii din A rg en tin a, „la 18 iu te nave şi vase transoceanice au' societăţi de transporturi aeriene re urm ează să primească despă că crim inalii nazişti au o situ a
fost nevoite să-şi amîne pleca din Peru, Ecuador, Honduras care g u b iri sînt cei care s-au îm bo ţie dom inantă în economia G er ..Gocio Ivanov“ vor fi folosite
lie m ajoritatea sindicatelor din rea acuză monopolurile americane că găţit de pe urm a confiscării pro maniei occidentale. Astfel în con
întreaga ţară au declarat o gre prietăţilor evreilor şi care au cernul „I. G. Farben“, care şi în ?n construcţii.
vă de 24 de ore care a p aralizat in acelaşi timp numeroşi pro încearcă să înlăture societăţile de fost siliţi să le dea înapoi, pro-' prezent produce m aterial de răz
aclivitatea transporturilor pu fesori şi învăţători de la şcolile transporturi aeriene Internaţionale boi, posturile de conducere sînt
blice, întreprinderilor comerciale, de s ta t au declarat o grevă dte din America Latină“. ocupate de 14 crim inali dte ră z
ziaielor, agenţiilor de inform aţii, trei zile în sprijinul revendicării boi In fruntea Băncii germane,
radioului şi televiziunii“. Agen Ipr de m ajorare a salariilor. care a avut un rol prim ordial în
ţia _ subliniază că greva a fost finanţarea forţelor armate hitle-
declarată „în semn de protest Greva a fost declarată atunei riste şi care îndeplineşte acum
îm potriva creşterii costului vie cjnd guvernul a anunţat că chel
ţii, a planului guvernului de a tuielile m ilitare ale ţării vor fi j Conferinţa anuală a sindicatului aşelaşi rol în Germania occiden
tală, se află fostul consilier per
reorganiza tran sp o rtu rile pe ca sporite cu încă două m iliarde de muncitorilor din industria electrotehnică sonal al lui Hitler, Hermann
lea ferată şi traseelor autobuze pesos, aju n g în d astfel la 15 m ili Abs. Printre m agnaţii financiari
lor, prin concedierea de m unci arde de pesos, în tim p ce alo PO R TSM O U TH 18 (A gerpres). rînd slăbirea încordării interna din G erm ania hitleristă, cărora
tori, precum şi îm potriva întem caţiile pentru învăţăm înt vor ră- L a 17 iulie a început la P o rt ţionale şi lichidarea primejdiei
niţării unor conducători sindi mîne aceleaşi. smouth conferinţa anuală a sin războiului. H itler le-a decernat titlul de
cali“. dicatului m uncitorilor din indus „W irtschäftsf !ihrer“ (conducători
tria electrotehnică la care parti Referatul la conferinţă a fost ai economiei), există m ulţi care
Peru — tară a contrastelor cipă 400 de delegaţi reprezentînd prezentat de Foulkes, preşedinte ocupă posturi de conducere în
le sindicatului, care a chem at pe m inistere şi în m arile întreprin
deri. P rintre aceştia figurează
R ichard Fischer, H. Bodfen, F.
LO N D RA (Agerpres). zut de săraci. Peru este o ţară do 242.000 de membri ai sindicatu delegaţi să dea dovadă de coe B auer etc. In posturile de con N oul tractor „Polgar“, produs în R. P. Bulgaria
( Sub titlul „Slumsurile pestilen m inată în mod efectiv de o mică lui. ziune pentru a da o ripostă ni ducere ale concernelor se află
ţiale clin Peru“, ziarul britanic oligarhie, pe care unii o evaluează micitoare atacurilor îndreptate numeroşi foşti generali şi ofiţeri
;,The G uardin“ publică un articol la 25 de familii. Clasele ei do Pe ordinea de zi a conferinţei îm potriva acestui sindicat. Dele hitlerişti. P rin tre aceştia este şi
fig u rează 188 proiecte dte rezolu fostul feldm areşal şi adjunct al
semnat de James Morris din care minante sînt de origine spaniolă; ţie. In m ulte dintre aceste rezo gatul Secţiei din Londra a aces lui Goering, E rhard Milch, care
extragem : d ar proletariatul este în cea' mai lu ţii se cere m ajorarea salariilor, tui sindicat a subliniat în cuvîn- este în prezent şeful secţiei de R. S. CEHOSLOVACĂ
mare parte de origină indiană. reducerea duratei săptăm înii de tarea sa că,: 'în ciuda cam paniei livrări a concernului Klekner.
„In spatele Lirnei, acolo unde Bogăţiile sînt distribuite atît de lucru şi sporirea duratei conce m îrşave îriipofriva conducerii sin O expoziţie vermanentă de maşini-unelte
arizii Anzi se lasă într-o pantă inegal îneît deşi Lima posedă lo diilor. dicatului, membrii sindicatului C rim inalul de război Friedrich
lină spre ocean, se află o colină cuinţe de un lux neîntrecut, în m a continuă să acorde încredere con Flick, condam nat la procesul de In fostul palat al expoziţiilor lor tehnicieni care studiază în
numită San Cristobal în faţa că sivul Anîţilor milioane de indieni Şi în acest an, pe ordinea de la N ürnberg, conduce acum a- din P rag a s-a deschis recent o şcolile superioare.
reia se deschide o vedere splendi celaşi concern în fruntea căruia! expoziţie perm anentă unde vor
fi expuse ultimele tipuri de m a Intr-un viitor apropiat se va
dă asupra capitalei ; luxoasele ca- sînt în pragul înfom etării şi 70 zi au fost in d u se rezoluţii ce- ducerii lor. se afla şi în timpul războiului. şini şi maşini-unelte. Expoziţia deschide în cadrul expoziţiei c’
are drept stop popularizarea sală de conferinţe unde vor fi
roiere San Isidro şi M iraflores la sută din noii născuţi indieni atît pe plan intern cit şi pe plan prezentate şi filme, mai ales
extern a celor mai noi realizări pentru dem onstrarea maşinilor
strălucesc auriu, iar în centrul ora mor înainte de a atinge vîrsta de ale Cehoslovaciei în acest do grele ce nu pot fi am p lasate în
meniu. sală ca şi a noilor realizări în
şului se înalţă zgîrie no'rli, precum doi ani. SCURTE S T IH — SCURTE ŞTIRI acest domeniu în alte ţări. Se
şi turnurile şi vechile palate care Peru prezintă toate simptomcic D ar expoziţia va sluji, în pri vor ţine, de asemenea, expuneri
mul rînd, specialiştilor din u- com pletate cu dem o n straţii prac
au făcut pe vremuri din această clajice ale unei oligarhii : latifun zine punîndu-i la curent cu teh tice, asupra unor metode avan
nologia avansată. Lucratori sate de muncă.
capitală a viceregilor spanioli pri diari care stau departe de moşiile OSLO. Potrivit datelor oficiale Agenţia subliniază că munci portului de banane al Ecuadoru permanenţi vor prezenta vizita
mul oraş al emisferei sud-ameri- lor uriaşe unde domneşte o stare publicate la Oslo, balanţa comer lui, relevă ziarul „La H ora“, va torilor fiecare m aşină în func In total, la expoziţie vor lî
cane. semifeudală, un analfabetism larg torii de la întreprinderile de pre aduce serioase prejudicii econo ţiune şi le vor oferi inform aţiile prezentate în perm anenţă 40-15
răspîndit,- lipsă de răspundere po cială a Norvegiei a înregistrat miei acestei ţări ale cărei prin tehnice necesare. La rîndul lor, de exponate, care vor fi schim
D ar chiar la picioarele spectato litică, intrigi ale intereselor finan în prim a ju m ătate a anului 1961 lucrarea bumbacului din partea cipale venituri provin din expor specialiştii din întreprinderi vor bate la interval de 3—7 luni.
rului, pe povîrnişul colinei, începe ciare. un deficit în sum ă de 1.670 m i tul de banane. afla care sînt maşinile şi pro
un spectacol de coşmar : un car lioane coroane, adică cu 317 m i mexicană a Californiei au decla cesele tehnologice cele mai po In această „Casă a tehnicii“
tier de cocioabe atît de pestilen Această tragedie se întîm plă în lioane coroane mai m ult decît în NEW YORK. După cum anun trivite pentru uzina respectivă. vor avea posibilitatea să cu
ţial. atit de murdar, atît de îngro tr-o ţară vastă, semipopulată, bo perioada corespunzătoare a anu ra t că se solidarizează cu cere ţă observatorul pentru proble Aici va fi de fapt un centru de noască telurica av an sată a in
zitor, de aglomerat, atit de lipsit gată în toate felurile de minerale, lui 1960. mele muncii al ziarului „New consultaţii pentru tehnicieni şi
de apă, lumină, sănătate, atît de cate nu avea nevoie decît de o rea m uncitorilor din oraşul Rey York Tim es“, din cercetarea con tehnologi. E xpoziţia va fi, dte dustriei constructoare de maşini
asaltat de gunoaiele prin care um restructurare a economiei sale pen Ziarul britanic „Financial fidenţială efectuată de m inistrul asemenea, de m are folos tineri
blă fără rost copii zci'renţuroşi, în tru a fi bogată şi fericită. Linia Tim es“ precizează anailizîmd a- nosa. A' •' t,- * • • din Cehoslovacia atît vizitato
ceste cifre că deficitul comercial QUITO. Ziarul ecuadoriam „La rii din stră in ă ta te , cît şi cei din
Hora“ relatează că societatea
ţară.
cît nu este posibil să treci prin ei de coastă ar putea satisface pe al Norvegiei în lunia iunie 1961 nord-am ericană „United Fruit Muncii, A. G oldberg, a reieşit că
uliţele sale fără a ţine batista la deplin necesităţile irigaţiei, insulele a a tin s u n nivel record — 329 Con-pany“, a redus cu o treime în urm ătoarele 6 luni nivelul şo
nas. din la'rgul coastei sale sînt pline milioane coroane. exportul de banane din Ecuador. m ajului în S.U.A. se va menţine
de guano (îngrăşăminte naturale — Ziarul subliniază că în prima şi va reprezenta cel p u ţin 6 Ia
Lima este înconjurată de ase ţi,r.) şi dei-acurmezişul Anzilor se MEXICO CITY. A genţia Pren- sută din totalul forţelor de
menea slumsuri numite ;,Barriaras“
in care locuiesc circa un sfert de găsesc comorile neexploatate ale s.a L atin a a n u n ţă că m uncitorii jum ătate a acestui an s-a înre muncă.
milion din cei 1.200.000 de locui munţilor; unde cresc 58 de feluri din oraşul mexican Reynosa, au gistrat deja o m are scădere a După calculele M inisterului
tori ai săi. ’4e arbori; unde se pot pescui 40 cerut exproprierea întreprinderii exportului de banane. Noua m ă Muncii, în ianuarie anul viitor R. P. POLONĂ
Nicăieri în lume nu am resimţit de specii de peşti comestibili; un sură a societăţii americane care şomajul va continua să depă
d e se pot cţulege 71 de feluri de de prelucrarea bumbacului „An- deţine controlul total asupra ex- şească cifra de 5 milioane per Extinderea reţelei de televiziune
atit de izbitor contrastul dintre cei plante medicinale". derson and C layton“, proprieta soane.
1 nem ăsurat de bogaţi şi cei necre- te nord-am ericană.
(Urmare din ziarul UMUL seseră contribuţia lor la construirea In planul de dezvoltare a r a tena de peste 200 m. înălţim e a ooooooooooooeoooeoooooeooocooo»
Drumul socialismului“ nr. 2041) navei cosmice puteau, pe drept cu- diodifuziunii şi televiziunii din noului centru.
La ora 9 şi 51 de m inute a fost de Inri Gagarin lele de măsurat, rezolva o serie de vânt; să se mândrească cu ta. R. P . Polonă se acordă o deo
Gbservîncl cu atenţie indicaţiile declanşat sistemul automat de o- alte probleme complicate. In afară sebită atenţie lărg irii reţelei de T otodată, în trep rin d erile de
aparatelor am determinat că „Vos- rientare. După ieşirea navei din pilot-cosmonaut al U.R.S.S. de aceasta aveam la dispoziţie un Căutam să-m i reprezint pe oa centre de radio-televiziune. aparate de radio, T-18 din
to k“, urm ărindu-ji cu precizie tra umbră, s-a efectuat orientarea d u Erou al Uniunii Sovietice sistem de conducere manuală a menii care au luat parte la cons Gdansk, produc în acest an
iectoria orbitei intră treptat în pă Soare. Razele lui străbateau zborului navei. Era suficient să trucţia navei, şi prin faţa mea ve Mereu noi şi moderne obiec două noi modtele de a p a ra te de
partea întunecată a planetei noas atmosfera terestră, orizontul de condiţiile imponderabilităţii pulsul apăs pe un buton, pentru ca în deam, parcă şiruri întregi de oa tive vin să m ărească num ărul te le v iz iu n e : „ P e g a z “ dte tip
tre. Intrarea navei în umbră a fost venise portocaliu deschis, căpătând şi respiraţia erau normale; dispozi meni ai muncii, ca la demonstraţia celor existente. Un rol deosebit p o p u lar şi „T ry to n “ , am bele cu
de scurtă durată. Cât ai clipi din treptat toate culorile curcubeului X ţia sufletească excelentă; judecata treaga conducere a zborului şi a de 1 M ai în Piaţa Roşie. Ce bine de im portant îl va avea in anii lăm pi kinoscopice cu unghi de
ochi în fur s-a făcut întuneric bez~ azuriu, albastru, violet, negru. Efra şi capacitatea de muncă s-au păs aterizării navei „Vostok“- să trea mi-ar părea să-i văd cum lucrea viitori noul centru de radio-te deviere pină la 90 de grade. Se
' nă. M i-am dat seama că zbor dea o gamă de ctdori extraordinară l trat în întregime. că în seama mea. A p o i urma să ză în laboratoare, în uzine, să le leviziune de la Olsztyn, a cărui ştie că cu cît unghiul de de
supra unui ocean, deoarece nici calculez locul aterizării, să menţin strâng mâinile, să le aduc sincere construcţie va începe încă în viere e mai m are, cu atît e
măcar puzderia de luminiţe ale Qa pe pînzele pictorului N ikolai In şaloţetă aveam montaţi cîţi orientarea navei cu mijloacele m aA mulţumiri. Cel mai minunat lucru cursul acestui an. El va fi pre posibilă reducerea dimensiuni
oraşelor nu se observau. R e rib ! va electrozi uşori, care transformau miale- şi în m omentul necesar să pe acest Pământ-este omul, ocupat v ăzu t cu un p o st dte tran sm isie lor ap aratu lu i, m ai ales în a-
parametrii fiziologici — bătăile declanşez instalaţiile de frînare. cu munca creatoare. de 10 kW. — cu m u lt m ai pu dîncime.
Străbătînd emisfera vestică a Ora 9 şi 52 de minute. Z b u inimii, oscilaţiile pulsului în vasele Dar, deocamdată, nimic din toa ternic decît actualul, care are
planetei mi-am amintit de Columb rând deasupra Capului Horn, am sanguine, mişcările respiratorii ale te acestea nu era necesar; deoarece Cercetam cu privii ea, frământat doar o putere de 0,16 kW., — şr Specialiştii întreprinderilor
care a trecut prin atîtea chinuri şi transmis t coşului pieptului, — în impulsuri automatica lucra impecabil. Sa de emoţie, lumea din jurul meu, cu o antenă de 300 m. înălţim e. din G dansk au în vedere încă
] Suferinţe pină a descoperit Lţi-' electrice. Sisteme speciale de am vanţii gândiseră şi cumpăniseră străduindu-mă să nu-m i scape ni un nou tip dte a p a ra t de tele
!¦'mea Nouă, dar aceasta a primit *— Zborul decurge normal-, mă plificare şi măsură asigurau trans mic-, să mă orientez, să înţeleg to Tot pe linia lărgirii reţelei viziune, a cărui lam pă kinosco-
Ş numele lui Americo V espucci care sţtţtt bine. Aparatele de bord func miterea pe Pămînt prin canale ra tul. Prin ochiurile de bord, stelele de centre de radio-televiziune pîcă să aibă ungh iu l de deviere
I 'Şi-a dobîndit nemurirea prin cele ţionează normal. dio a impulsurilor care caracteri cu sclipirea lor rece şi puternică, se situează şl noul centru de te pînă la 110 grade, ceea ce va
1Treizeci şi două de pagini ale cărţii zau respiraţia şi circulaţia sân păreau o spuză de diamante. Pină leviziune de Ia K rakovia cu permite construirea unui aparat
‘sale Descrierea noilor pământuri A m consultat graficul zborului. gelui în tot timpul zborului. Astfel; la ele era departe, poale zeci de post dte tra n sm isie p ropriu. U- de dim ensiuni şi m ai mici.
E qIuI se desfăşura cu precizie, cei de pe Pămînt cunoşteau starea ani de zbor, dar lotuşi; de aici, de ziriele de oţel din Cracovia au (De la corespondentul Agerpres
m citit despre această greşeală jfVostok“ zbura cu o viteză de a~ organismului meu mai bine ca pe orbită, drumul spre aceste stele realizat înfr-un ritm rapid an la Varşovia).
istorică şi în cartea lui Ştefan proximativ 28.000 kilometri pe mine. era cu m ult mai scurt decît de pe
'Zw eig. oră. O asemenea viteză este greu Pămînt. Eram mândru gindin- R. D. GERMANĂ
să ţi-o reprezinţi pe Pămînt. In D in momentul desprinderii ra du-m ă la faptul că m i s-a încre
(Jindindu-mă la America nu pu- tim pul zborului nu simţeam nici chetei de rampa de lansare; siste totul. dinţat nava cosmică, această co A început umplerea lacului de acumulare
ţşam să nu-mi amintesc de ameri foame, nici sete. Dar; conform mele automate au preluat în între moară nepreţuită a stalului in care; de la Pöhl
canii care îşi puseseră în gînd Să programului stabilit; la intervale gime conducerea navei. F,le miş Proiectantul-Şef ne povestise fusese investită atîta muncă şi
pcmiească în urma noastră în Cos fixate dinainte, mă hrăneam şi cau ármele; îndreptînd racheta pe despre lupta care s~a dus pentru atîtea sume de bani ai poporului. In munţii Saxoniei, în raio au fost tu rn a ţi 130.000 m. c.
mos. Presupuneam că acest lucru bepm aţă dintr-un dispozitiv spe traiectoria fixată, conduceau insta micşorarea greutăţii şi a gabarite Cu toate că aveam de lucru, nu nul Plauen, regiunea Karl- de beton.
îl va face AUeti Shepard-, proba cial. Era o mincare pregătită după laţiile motoare, dînd viteza nece lor fiecărei piese a navei cosmice, M arx-S tadt pe valea rîului
bil pentru că îl simpatizam mai reţetă, la Academia de ştiinţe me sară navei, aruncau,la o parte trep despre faptul că savanţii sovietici puteam să nu mă gîndesc. Îm i tre Trieb, se construieşte barajul D upă b arajele de la Sosa_ şi
m ult decît pe ceilalţi. E l nu lup dicale. M încam la fel ca pe P ă tele consumate ale rachetei. A u to care lucrează în domeniul automa de la Pohl, care după term ina C ranzahl, b arajul de la Pohl
tase în Coreea, ca ceilalţi doi co mînt ; o singură neplăcere, în să : matica menţinea temperatura ne ceau prin minte fel de fel de gin- re, în anul 1963, va form a un este cel de-al treilea baraj con
legi ai săi. V or sluji, oare cosmo nu puteam deschide prea mult gu cesară în interiorul navei, o orienta ticii, crează sisteme alcătuite din lac de acum ulare cu un volum
nauţii americani cauza păcii, la fel ra. D eşi ştiam că funcţionarea or în spaţiu, punea în mişcare apara- duri, toate pline de lumină. M i-am de 64 m ilioane m. c. apă. B a struit după război în regiunea
cum facem noi, sau vor rămâne ganismului meu este urmărită de mii de elemente, făuresc instalaţii rajul care va avea în total o K arl-M arx-Stadt şi va fi ca
robii celor ce pregătesc un nou pe Pămînt, nu m-am putut răbda amintii cum, în ajunul zborului, lungim e de 312 m. şi o înălţim e m ărim e cel de-al p a tru le a b a
război ? Ce bine ar fi dacă popoa să num ii ascult bătăile inimii. In in stare să se adapteze singure la de 57 m. va fi term in a t în p ri raj din R. D. G erm ană. El va
rele întregii lum i ar da ascultare am hoinărit pe străzile Moscovei, m ul trim e stru al anului 1962. asigura o cantitate suficientă
glasului inţelep al lui N ik ita Set— condiţiile schimbate care pot in de apă întreprindterilor indus
g b esvh i H nişciov şi şi-ar îndrepta cum am mers în Piaţa Roşie şi am U m plerea lacului dte acum u triale ale regiunii şi va reduce
toate «forturile în vederea asigu terveni în timpul zborului. N e vor lare de la Pohl a început. Pînă la minimum pericolul inunda
rării ntifii păci trainice îndelunga^ zăbovit mult timp lingă Mauzoleu. acum în b araju l de zăgăzuire ţiilor pe cursul inferior al rîu-
ti. bea cu pasiune. despre dispozitive lui Elster.
M ă gândeam la faptul că nava
complicate, care asigură o mare
cosmică poartă ideile lui Lenin în
siguranţă a sistemului de condu
jurul întregului Pămînt.
cere. ¦¦ ,
(Va urma)
Aceste amintiri licăreau prin ! ^eeeeeiooooooc-ssöoooooooooocxxjooooooooooooooooooooooQoeeooooooooooGooooooooooo
minte fulgerător. A m inlindu-m i
despre toate acestea am început să
mă gândesc la Proieclantul-Şef.
Colectivele ştiinţifice care îşi a Ju-
Rcdacţi» ţi adm inistraţia ziarului: Deva str. 6 M artie nr. 9. Telefon: 188; 189 ; 75. Taxa plătită în fiumerar conform aprobării D irecţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263,320 din 6 noiembrie 1949. Tiparul !,6 A ugust- Petroşani
