Page 69 - 1961-07

unedoara-Deva \
I.
Anul XIII. Nr. 2043
mmm
Zilnic, peste 1.300 colectivişti la secerat
Gei 1.300 colectivişti din Daia
pom ină care participă zilnic la lu­
cru, au secerat ptnă în prezent
?rîul de pe 700 ha. din cele 916
dultivate.
Pentru ca şi treierişul să decurgă
în ritm rapid, colectiviştii au ame­
najat ariile de treier, au instalat ba­
tozele şi au început transportul
snopilor.
Numai în
S trîngerea la timp şi fără pierderi
!'] recoltei de cereale păioase a stat
ţi centrul activităţii comitetului
Lbmunal de partid şi a consiliului
de conducere al gospodăriei agri-
Cple colective din Zam. Cu cîtva
timp înainte de începerea campa­
niei, consiliul de conducere şi bri­
gadierii. îndrum aţi de către orga­
nizaţia de partid din gospodărie,
au întocm it un plan de muncă o-
peratlv pe campanie, repartizînd
fiecărui comunist, sarcini concrete
în scopul strîngerii la timp a re­
coltei de grîu. Colectiviştii au fost
mobilizaţi la lucru în num ăr mare
şl au reuşit ca numai în două zile
să secere peste 30 ha. din cele 42
cultivate. Cu aceeaşi intensitate s-a
Necazul colectiviştilor din Măr Uneşti
La gospodăria agricolă colectivă din
Mărtineşti grîul ocupă o suprafaţă de
93 ha. Insămînţat şi întreţinui cores­
punzător, grîu) promite o recoltă boga­
ţii. Pentru a-l secera şi treiera la timp, jumătate. In mod firesc colectiviştii se
colectiviştii au cerut şi ajutorul staţiu­ întreabă: „Oare conducerea S.M.T. de
nii de maşini şi tractoare din Orăşlie.
Conducerea staţiunii, prin agronomul
de sector, a încheiat contract de lucrări
cu G.A.G. Mărtineşti. Cînd grîul s-a
constatat că e bun de secerat, S.M.T.-
ul a repartizat colectiviştilor din Măr­
tineşti 3 secerători-legători. Pînă aici
Colectiviştii din Turdaş se preocupă nu num ai de strîngerea la timp şi fără pierderi a recoltei de
cereale păioase ci şi de soarta viitoarei recolte. Prin arături de vară, ei asigură’ urm ătoarei culturi con­
diţii optime de dezvoltare şi rodire.
IN F O T O : tractoriştii Ioan Curuia, Nicolae Sarlea şi Ion Tom uţă de la S. M. T. O răştie efecţuînd
arături de vară pe ogoarele gospodăriei colective din Turdaş.
La şcoala constructorilor
Acum, în zilele toride de vară,
oamenii îşi dichisesc cil ine-
ticulozliate tim pul liber. La o ba­
bană sau la bibliotecă, la stadion
sau pe malul Cernei, iată diverse
alternative pentru hunedoreni.
Există însă un număr de oa­
meni, din rîndul constructorilor,
tineri şi vîrstnici, bărbaţi şi femei,
zidari, dulgheri, lăcătuşi, instala­
tori, sudori, electricieni şi tneca-
nin. într-un cuvînt, oameni de
toate meseriile, care, în ciuda ca­
niculei, zilnic cu caietul subsipară
îşi poartă paşii-către şcoala de ca­
lificare a întreprinderii de cons­
trucţii siderurgice din localitate-
M uncitorii-elevi sînt anim aţi de
dorinţa de a se califica fiecare in
meseria pe care o practică.
^ m ajuns ta şcoală tocmai ll­
ora cînd soneria electrică ves­
tea ieşirea elevilor într-o pauză de
zece minute. Coridorul şcolii, des­
tul de lung. devenise neîncăpător
'Alături, în cabinetul direcţiei, con
si.liul' pedagogic dezbătea proble
me din cele m ai im portante pentru
bunul mers al şcolii. La „sfat" si
adunaseră lectorii, recrutaţi cu
mult dlseernamînt din rindurile
fruntaşilor " ifr'•cerii socialiste pe
profesii, şefi. de brigadă, maiştri,
tehnicieni şi ingineri cu multă ex­
perienţă-ca Eugen Deak, Constan­
tin Pilea, Dănilă Tanasie ICorel
Joi 20 iulie 1961
Membrii gospodăriei colective din
Daia se preocupă şl de asigurarea
recoltei viitoare. In acest scop ei
efectuează arătu ri de vară pe su ­
prafeţele de teren recoltate. Pînă
în prezent au arat peste 125 ha.
Pentru hrana animalelor, colecti­
viştii de aici au însilozat 70 v a­
goane de trifoi şi lucerna masă
verde şi au depozitat 65 vagoane
de trifoi.
două zile
muncit şi în urm ătoarele zile, ast­
fel că în prezent grîul este secerat
aproape în întregime
Cele mai bune rezultate la sece­
rişul griului 'e-a obţinut echipa I-a
din brigada I-a condusă de M aria
Moţ care a m obilizat la lucru pe
toţi colectiviştii.
Critica a ajutat
Corespondentul Aron Şindea ne
face cunoscut că în urm a criticii
aduse de ziarul nostru asupra rit­
mului nesatisfăcător în care se des­
făşura recoltarea păioaselor în
gospodăriile agricole colective de
pe raza comunei Burjuc, lucrurile
s-au îm bunătăţit.
totul e bine, deoarece conducerea
S.M.T. şi-a respectat obligaţia. Dar
cînd să înceapă lucrul, secerătorîle nu
au funcţionat. Tăiau, ce-i drept spicele dotat cu tot materialul necesar, au
bine, dar în urma lor, rămîneau neie-
gate. Făceau, cum s-ar zice, treaba pe
ce a permis să se efectueze reparaţii
de slabă calitate ? De ce trimite în te­
ren maşini care nu ajută în mod cores­
punzător desfăşurarea muncii ?“
Doda, Petre lonescu, precum şt
şefii comitetelor de clasă. Vorbea
directorul şcolii.
— Din 1951 pînă în prezent, cei
peste 8.000 m uncitori-elevi care
au prim it carnete de calificare în
diferite specialităţi au contribuit
din plin la construirea noii Hune-
doare socialiste. Nouă ne revine
sarcina ca în anul acesta, faţă de.
anii trecuţi, să calificăm cu peste
1.000 m uncitori mai mult. Totoda­
tă, avem obligaţia de a-l învăţa
pe elevii noştri să muncească în
aşa fel îneît să poată executa tu
crări la nivelul tehnicii noi.
Pentru a ridica pe culmi tot mat
înalte calitatea învăţăm întului, lec­
torii s-au angajat încă de la des
chiderea cursurilor să-şi sistema
Uzeze materia, să studieze litera
tură tehnică de specialitate. Ini­
ţiativa „Să predăm la un nivel ca­
litativ cît mai ridicai" propusă d>
comunistul Petre lonescu, a fost
însuşită de toţi lectorii. Datorită
acestor preocupări, elevii frecven­
tează cursurile cu regularitate. In
nerioada 1 ianuarie—3ff iunie au
fosj prezenţi la ore peste 9a ia
sulă din e i ; în cataloage sînt rare
cazurile elevilor cu note sub 7. La
lucrările scrise de pildă, la cursul
de sudori, din 10 ! elevi, 86 au ob­
ţinui. note între 7 şi 9.
Pcnlru ca teoria să fie aplicată
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE; UNIŢI-VAI
Cu fo rţe le
combinei
Membrii gospodăriei agricole co­
lective din Haţeg nu au precupeţit
nici un efort la efectuarea muncilor
din campania agricolă de vară.
Ei au terminal la timp întreţine­
rea culturilor prăsitoare şi cînd grîul
a fost bun de secerat, colectiviştii
an început lucrul manual. Pînă în
prezent ei au secerat grîul de pe o
suprafaţă de peste 30 ha.
Cu cîteva zile în urmă, în aju­
torul colectiviştilor din Haţeg a so­
sit şi o combină de la gospodăria
agricolă de stat care a recoltat grîul
aproape în întregime.
Concomitent cu secerişul, colec­
tiviştii au recoltat trifoiul de pe 18
ha., ovăzul masă verde de pe 10 ha.,
mazărea pentru furaj de pe 5 ha. şi
finul de pe 80 ha.
Consiliile de conducere ale celor
trei gospodării agricole colective
din comuna Burjuc, îndrum ate mai
îndeaproape de către comitetul co­
muna! de partid, au mobilizat la
lucru toate forţele existente şi au
reuşit să obţină realizări însem­
nate. Astfel, la gospodăriile colec­
tive din Burjuc, Tisa şi Tătărăşti,
cele 127 ha. cultivate cu grîu sînt
recoltate aproape în întregime.
Pentru a lichida decalajul mare în-j
tre seceriş şi treieriş, colectiviştii
au am enajat ariile de treier, le-au
aşezat batozele şi au început tra n s­
portul snopilor.
Munca fiind bine organizată, co­
lectiviştii din Burjuc au reuşit ca,
paralel cu secerişul, să cosească şi
să siringă fînul de pe 250 ha.
cu succes in practică, colectivul 1
de conducere al şcolii se preocupă ,
îndeaproape de urmărirea pregăti- )
rii practice a muncitorilor-elevi. V
Pentru cei care nu lucrează ne- \
mijlocit in meserie s-au organizat ¦
lecţii practice la care asistă tecto- ţ e terenul—i-a spus el Iul Ion ITăn-
rii, m uncitorii fiind îndrum aţi în
executarea lucrărilor conform pro­
cesului tehnologic.
Cel 102 elevi de la cursul de su­
dori, de exemplu, în perioada 20-
30 iunie au dat examen practic pe
care l-au promovat cu toţii. In a-
fara celor 53 cursuri de calificare,
în cadrul şcolii funcţionează un
curs pentru pregătirea muncitori­
lor la exam enul de burse, pentru
admiterea în învăţăm întul supe­
rior, un curs de maiştri anul H
şl un curs de pregătire pentru ad­
miterea în învăţăm întul mediu.
Comitetul de partid, cît şl ser­
viciul cadre-personal se preocupă
îndeaproape de bunul mers al sco- <
Iii de calificare anatizînd activi-
tatea colectivului şcolii, dî.nd indi­
caţii. concrete in vederea califică­
rii muncitorilor la un nivel cores­
punzător, cerut de necesităţile spo-
ŞT. N. GAFTONIF.
tehnician, şantierul nr. 3 —
I.C.S.H.. Căian
(Continuare tn pag 2 a)
4 pagini 20 bani
in in t e r io r u l
z ia ru lu i
Petre Ţ îrău: Să organizăm te­
meinic' festivalul regional de teatrul
Petre Fărcaşiu: La spitalul din
Pîclişa: Lipsă de spirit gospodă­
resc (pag. 2-a)
N. Badiu : îmbunătăţirea tehno­
logiei şi a calităţii produselor —
preocupare de frunte a organiza­
ţiei de partid (pag. 3-a)
A.
LA C. S. HUNEDOARA
Calitatea — obiectiv principal
oooooooo al întrecerii socialiste x>oooooo
C o cs cu rezisfenfă ridicată
c a rezultat al măsurilor teh-
nico-organizatorice luate
în acest an la cocseria combi­
natului, rezistenţa cocsului în
primul semestru a crescut la
^ 297 kg. faţă de circa 295 kg.
cît s-a obţinut în aceeaşi peri­ succese în muncă.
Mici o tonă ide fontă declasată
espectînd cu stricteţe grafi­
R ‘cele de descărcare, reţetele
A de dozare, m ărind debitul de
ş aer insuflat în furnale, desfăşu-
^ rînd larg întrecerea socialistă
‘ pentru fontă multă şi bună, co­
lectivul secţiei I-a furnale a reu­
şit să reducă în luna trecută
procentul de declasate la 0,28 la
sută faţă de 5 la sută cît pre­
vede cifra admisă.
Rebut sui mi s
^"^rganîzînd mai bine munca,
sporind indicii de utilizare
ai cuptoarelor, executînd o pre­
gătire cît mai corectă a m ate­
riilor prime pe şarje, oţelaril de
la secţia I-a /Martiri, obţin re­
zultate tot mai bune în întrecere. la 1,36 la sută faţă de admis.
oooo<x>oooooooooooooooooooooooo<x>ooooooooooo<xxxxxxz
Viitorul tractorist
In satul Balata sosise combina
trim isă d către S.M.T. Dobra pentru
a ajuta colectiviştilor la recoltatul
griului. O conducea tînărul comu­
nist Nicolaie Ardeleana.
— Pînă se înserează, voi face o
probă, să vedem cum merge şi cum
cilă, preşedintele gospodăriei co­
lective Trebuie însă doi oameni ca
ajutori pe combină, şi cîţiva sari
— M erg eu, s-a auzit o voce din-
tr-un grup de tineri care erau strîn ş;
pe iîngă m aşina argintie.
— Crezi că vei putea, Emanoilc ?
l-a întrebat preşedintele.
— Voi încerca. Şi aşa, în seara
asta, după cum spuneaţi, faceţi doar
probă combinei.
— Bine, să vedem. Pînă una alta
fugi după Valeria Lupan. Apoi, în-
toreîndu-se către combiner, i-a spus
acestuia : vei litera cu doi tineri.
Cred că te vei înţelege, «înteţi doar
de aceeaşi vîrstă.
...Proba a trecut cu bine. De a lt­
fel, tînărul Emanoil Bota, în vîrstă
de num ai 16 ani, este învăţat să ia
examenele num ai cu bine şi foarte
— ooo-~
In tabere
Zilele trecute, încă un număr de 210
pionieri şi şcolari din raionul Brad au
plecat în taberele ce s-au organizat în
cele mai pitoreşti locuri ale regiunii
noastre. Cei trimişi, sînt pionieri şi
şcolari fruntaşi la învăţătură şi în ac­ 1961 vor fi date în folosinţa
ţiunile obşteşti.
Brigada condusă de Nicolae Boleanu de Ia sectoriu
nr. 9 investiţii al minei Petrila, a realizat în luna trecută
o viteză la înaintare de 78 m.l, executînd în acelaşi timp
lucrări de bună calitate.
1N FOTO : Un schimb de brigadă format din Cons­
tantin Focşeneanu, şef de schimb, Gheorghe Nicoară şi
Neagu Turculeţ, vagonetari, în faţa panoului.
y X/N/'V-'VV'NA/v/V V'v'V
oadă a anului trecut. In prime­
le 16 zile din luna curentă, re­
zistenţa cocsului a crescut la
300 kg. Aceasta dovedeşte că
cocsarii desfăşoară o însufleţită
întrecere pentru a obţine în
cinstea zilei de 23 August noi
In luna aceasta, furnaliştii au
obţinut rezultate şl mai frum oa­
se. Ei n-au declasat nici o tonă
de fontă, dînd peste plan, în
acelaşi timp, peste 600 tone
fontă. Fruntaşi în realizarea
acestor succese s-au situat co­
lectivele care deservesc furna­
lele nr. 1 şi 2.
Dacă în luna trecută ei au re- ^
dus rebutul de la 2,80 la sută
cît prevedea cifra adm isă la 2,16
la sută, în perioada 1-13 Iulie
Inclusiv, rebutul a fost micşorat
D e la în c e p u tu l a n u lu i
De la începutul anului şi pînă acum,
ia cabinetul tehnic al fabricii chimice
din Orăştie, au fost depuse 85 de ino­
vaţii din care 61 au fost deja aplicate
în procesul de producţie, restul fiind
în studiu şi în curs de experimentare.
In total valoarea economiilor antecal-
La propunerea muncitorilor
Ţinînd cont de propunerile muncito­ cele mai noi indicaţii igienico-sanitare.
rilor mineri, conducerea întreprinderii
miniere Gheiar a trecut la reparaţia ca­
pitală a băii comunale din localitate.
O brigadă complexă de muncitori ca­
lificaţi, condusă de comunistul Nicolae
Lăscuţoi, a executat aceste lucrări după
=m~
bine. Nici de data aceasta nu s-a
iăsat mai prejos.
— Cîteodată însă, sus pe combi­
nă, spunea Valeria Lupan, Emanoil
mai uita de saci Rămînea cu ochii
la tractor Privea la toate m işcările
ce le făcea tractoristul. Vrea să de­
vină tractorist.
Intr-adevăr, acesta este visul tînă-
rului Emanoil Bota Anul acesta a
term inat şcoala elem entară de 7 ani.
In toam nă, e hotărît să dea examen
de adm itere la Şcoala profesională
de mecanici agricoli.
Va lua examenul cu siguranţă.
Pentru un tînăr ca el. inimos şi p a­
sionat, ca de altfel pentru toţi tine­
rii patriei noastre, visul se trans­
formă, prin învăţătură şi muncă, în
realitale.
T. HORIA
.V *. ^ - A ~ *s -v ^ /S./N? V/N/V/'i
Cartierele Gheorghi Dinii- ^
trov şi Livezeni din oraşul
Petroşani sînt noi. Aici, în
anii din urmă, s-au construit
^ pentru mineri, din fondurile
statului, un mare număr de
apartamente în blocuri. N u­
mărul apartamentelor ce ur-
) mează a fi date în folosinţa
( este în continuă creştere. A st­
fel, pînă la sfîrşitul anului
minerilor, de aici încă 292 a-
partamenle în blocuri.
In clişeu: vedere parţială
a noului cartier Livezeni din
Petroşani. „Noii locatari" se
sfătuiesc...
iniţiativa dă ro a d e
Era prin luna martie, anul aces­ mul. In felul acesta, locui întîi îri
ta. In sală, la o şedinţă sindicală, întrecerea dintre cei doi, a fost ocu­
erau prezenţi nu numai îngrijitorii pat de Joca. Nti se ştie pentru eît
de la ferma de porci, ei şi cei dc timp, deoarece de la începutul a n u ­
la ferma de vaci a secţiei. lui şi pînă la 16 iulie, Joca m ul­
Din iniţiativa com itetului sin d i­ sese 23.601 litri lapte, iar Schus-
catului, cei mai buni în g rijitori de ter Matei 22.5 litri. Şi diferenţa
anim ale au chemat la întrecere so­ mi-I prea mare...
cialistă pe tovarăşii lor de muncă. întrecerea dintre îngrijitori-mul-
Dintre îngrijitorii- gători se anunţă
mulgători, primul l.n G^ .,.4.5o. pe cap d,e vaca„ a fi tot mai pa-
care a luat cu sionantă. Dacă ia
vîntul a fost iosTf fu ra ja tă , 3,500 l. lapte mijlocul lunii iu-
______________________ lie Pamfii Guţ
Joca : m u,sese cu ? 50(]
— Eu chem la întrecere pe toţi litri lapte mai mult decît Avram
îngrijitori,i-m ulgători din secţia Popa, se datoreşte probabil şi fap­
noastră, pentru a realiza o medie tului că în lotul lui Popa au existat
anuală de 3.500 litri lapte pe cap în această perioadă mai m ulte vaci
de vacă furajată. Vreau să mă în ­ în gestaţie.
trec îndeosebi cu Schuster Matei. Im portant este că iniţiativa Iul
Luna trecută, de la lotul meu. am W agner M ihal de la G.A.S Pe-
muls numai 1.665 litri lapte, iar el treşti a fost îm brăţişată cu d ra­
4.054 litri. Cu toate acestea, am goste şi la O răştie, cu toate că fer­
curajul să-l chem ia întrecere. ma de vaci s-a înfiinţat aici abia
în m artie anul trecut, iar anim alele
— Mă prind, tovarăşe Joca... nu fost achiziţionate de la alte
Pamfii Guţ, Avram Popa, toţi nltăţi.
îngrijitorii-m ulgători au răspuns a-
tunci chemării la întrecere. Şi, tot atîl de importării este i'.ip-
(ul că iniţiativa dă roade. O spune
cantitatea de 87 457 1. lapte m uls
...De atunci au trecut mai bine de la începutul anului şi pînă în
de 4 luni. Graficul pentru urm ări­ 16 Iulie de cei patru îng rijito ri-
rea producţiei de lapte ce există în m ulgători.
grajdul vacilor de la secţia Gelmar
a G A S. O răştie, nu rareori' pro­ A. DAVID
voca emoţii legitime.
Vie a ctiv ita te
Luna iunie a fost pentru Schus­ la bibliotecă
ter Matei destul de grea, deoarece
Iosif Joca mulsese 6.051 litri lapte, Biblioteca comunală din Iscronl,
fată de 3.926 litri cît mulsese pri- oraşul regional Petroşani, desfă­
şoară o vie activitate de populari­
zare şi răspîndire a cărţii în m ij­
locul ţăranilor muncitori. In cursul
sem estrului I a. c., la bibli iecă au
fost înscrişi L7.5 cititori. Dintre a j
cuiate se ridică la 2.241.000 lei. ceştia 368 sînt ţărani muncitori, tn
aceasta' pWwad'cT'au fost~difuzate
Printre, inovaţiile mai evidente apli­ 5.657 cărţi şi broşuri.
cate în ultima vreme, se numără cele
propuse de sec{ia i-a, respectiv de co­ Pentru a atrage cît mai m ulţi
lectivul de muncitori compus din Va- ţărani muncitori la bibliotecă, Iov.
sile Chişcan, Ştefan Szegliedi şi Aurel Ketneny Ecalerina, bibliotecară, a
Udilă. organizat 45 de acţiuni de masă.
Printre acestea, se numără 21 con­
ferinţe, 4 consfătuiri, 3 recenzii şl
17 seri literare şi dim ineţi de bas­
me.
R. BALŞAN ]
corespondent
~ -O -
Gazanele, care pînă acum foloseau Un nou bloc dat
drept combustibil pentru încălzitul apei în folosinţă
lemnul, funcţionează în prezent cu com­
bustibil special, prin injectoare de Zilele trecute, în cvartalul „23
pulverizare. August“ din oraşul Deva a fost
dat în folosinţă şi blocul D 2 cu
Capacitatea duşurilor s-a mărit sim­ 48 de apartam ente. Aici s au mu-i
ţitor faţă de trecut, iar pentru amatorii tat m ineri de la Exploatarea m i­
de înnot s-a reamenajat un bazin. nieră din localitate. Cu aceasta,-
PAVEL BLAGA i numărul apartamentelor date în fo­
losinţă în cvartalul „23 A ugust1*
corespondent
se ridică la 128.
3HS1-
;