Page 7 - 1961-07

m . 202s m m m sociâHSMULUî 8’

După o tonă de zile de ia consfătuirea coeistruotoriior huiiedsrem

X*1 Să îmbunătăţim continuu ritmul
şi calitatea construcţiilor de locuinţe!

Munca politică — Cu aproape o lună de zile in urmă, redacţia ziarului nostru Vrem să ne
respectăm
mai aproape a organizat pe şantierul de construcţii de locuinţe din Hunedoara
de producţie o discuţie cu privire la ritmul de muncă şi calitatea lucrărilor. angajamentul!
Pe Ungă aspectele pozitive din activitatea de fiecare zi a cons­

! Deşi In munca politica ce se- desfă­ tructorilor de aici in discuţii s-au arătat şi unele deficienţe şi Noi, cei din brigadă, ne-am
şoară pe şantier s-au obţinut realizări greutăţi. Parte din acestea erau legate de însăşi activitatea din luat angajamentul să terminăm
Importante care au condus la mobili­ cadrul grupului IV I.C.S.H. iar parte din ele proveneau de la în 45 de zile complet zidăria la
zarea colectivului de muncă pentru în­ beneficiari şi proiectanţi. Pentru a vedea in ce măsură s-au pre­ un bloc cu 3 etaje şi 48 de apar­
făptuirea sarcinilor ae plan, totuşi nu ocupat constructorul, proiectantul şi beneficiarul de remedierea tamente. Cind ne-am luat anga­
ne-am ridicat la nivelul sarcinilor, lipsurilor şi înfăptuirea propunerilor făcute de participanţii la jamentul, am chibzuit bine fie­
n-am dovedit suficientă preocuparg discuţii, am solicitat unor tovarăşi de aici să răspundă la cîteva care lucru şi am stabilit timpul
pentru înfăptuirea propriilor noastre probleme legate de felul in care se desfăşoară munca pe şan­ de executare a lucrărilor. Totul
hotărîri. Pornind de ia propunerile fă­ tiere. Iată ce ne-au relatat tov. Petre Gheorghe, secretarul orga­ a mers bine, putem spune chiar
cute atunci, biroul organizaţiei de par­ nizaţiei de partid, ing. Vasile Cotlet, şeful grupului IV foarte bine, pină la etajul I.' Aici
tid a întocmit un plan de măsuri. Pre­ I.C.S.H., Alexandru Uoboli, meşter de şantier, şi Andrei Weber, arn început să şchiopătăm. Ne
vederile planului au tost transmise şef de brigadă de zidari. lipsesc fîşiilc pentru planşee. Â-
cum aici am întrerupt aproape
grupelor de partid, care le-au prelucrat complet lucrul şi ne-am mutat La uzina de materii plastice S-
la blocul cu magazine pentru a
cu membrii şi candidaţii de partid. B e n e f i c i a r e i m is m a n i f e s t ă executa acolo unele lucrări. Dar ¦„Pplivinilaţetat" din Erevan, ca- \
Printre altele s-a trasat sarcină con­ această schimbare de la un loc
ducerii grupului să pună de acord pla­ s u fic ie n t in tec e s de muncă la altul nu face decît l pílala R. S. S. Armene. (
să scadă elanul oamenilor. Şi
apoi însuşi faptul că nu şîntem IN FOTO: In secţia de buia-
ajutaţi să no îndeplinim angaja­
nul de lucrări fizice cu cel de aprovi­ Dacă in primul semestrul şan­ popular orăşenesc, nu s-au luat mentul luat — datorită unoî ’ fol — material care serveşte ca
măsuri de urgentarea primirii lipsuri de materiale care pot fi } 1materie primă penlru producerea
zionare. in felul acesta s-a remediat tierul nostru nu a reuşit să-şi proiectelor. Iată ce spun cifrele remediate — face ca echipa să 3 lULUi luai porterului: Duminică de iulie; 16,30
în această privinţă. Planul pe nu dea randamentul scontat. \ unor piese de automobil. PROGRAMUL 1: 5,49 Melodii popu­ Vorbeşte Moscova!!; 1810b Muzică din
o bună parte din lipsurile în aprovi­ realizeze sarcinile de plan, apoi 1961 prevede începerea a 1.204 lare romîneşti; 6,10 Muzică uşoară ; operete; 19;30 inovatori şi inovaţii\
apartamente. Din acestea însă, 7,30 Statul medicului • Prevenirea bo­ 20.30 Seară bucureşteana — radiore-
zionare. Tot Ia indicaţia biroului orga­ la această situaţie, pe lingă li­ la 24 iunie, erau atacate doar V-/W V '/*A A A A Vv^V vV vV V W V V lilor contagioase care apar în timpul portaj ; 20,40 GanţoneteJ 21,30 Lecturi
112; la restul, în afara blocuri­ verii; 8,C0 Din presa de ais-tăzi; 9,(10 ia cererea ascultătorilor; 22,30 Gîntece
nizaţiei de bază s-a stabilit formarea nele deficienţe proprii, a contri­ lor T 1, 2, 3 şi 4, ne lipseşte do­ Punete gerontoîogice Tinereţea ne e d rag a; 19,10 Muzică lirice; 23,15 Muzică simtonică.
cumentaţia. Şi aceasta în vre­ populară rusă; 12,09 Cîntece: despre
unui colectiv tehnic care să studieze buit' şi slabul interes manifestat me ce cea mai mare parte din primul cosmonaut;, 12,1b „Prin ţara 4 IULIE 19<ii
aceste apartamente au termen constructorilor comunismului“' — în ­ PROGRAMUL l: b.40 La braţ. cil
documentaţiile sosite la şantier şi astfel de beneficiarii lucrărilor. Princi­ de predare la sfîrşittiî anului. In regiunea noastră semnări de' călătorie ale- scriitorilor tinereţea. — program de muzică uşoa­
noştri; care au vizitat. uniunea Sovie­ ră ; 6.45 Dansuri de estradă ; 8,00 Din
aâ se evite unele greşeli de proiectare. palul beneficiar este l.G.O. Hu­ Nu in suficientă măsură s-au Grija faţă- de om pe care o acordă tică i 14,00 Muzică din lilme; 16,15 presa de astăzi; 9,15 Muzică uşoară; -
preocupat de asigurarea docu­ statul nostru democrat-popular a dus Note de lector; 17,30 Roza vuiturilor ‘ 11,03 Muzică de estrdJâ;. 11,45 Radio
Principalele obiective ale muncii po­ nedoara. Şi iată de ce spunem mentaţiei conducerile întreprin­ la prelungirea, duratei vieţii medii, la 19,00 Almanah ştiinţific; 20,26 Noapte Prichindei: „Prietenii lui Pctrişox",
derilor miniere Teîiuc şi Ghelar. creşterea numerică a populaţiei vîrst- bună, copii: „Umbra lebedei“ de Ai. sceneta de Marin '!iraian>; 12,30 In faţa
litice sînt însă legate de ritm, calitate aceasta. Deşi ne-au sosit cu mul­ Astfel, la Tetluc, din cefe 161 a- Cerem ca serviciul aprovizio­ nice. Această situaţie a impus luarea M itru; 20,50 Tribuna Radio. O pro­ hărţii: UrugAuai; 15,10 Concert de mu-
partamente planificate să se nării de Ia I.C.S.H. să-şi facă de măsuri prolilactice şi. curative asu­ zici uşoară romîneasca; 16,15 Vor­
şi preţ de cost. Ca urmare s-au luat tă întîrziere proiectele pentru construiască, au început doar aşa cum trebuie datoria.. Dacă pra persoanelor vîrstnîce în scopul blemă actuală: încheierea, tratatului de
36. iar la Ghelar dîn 97 au în­ şantierul va fi aprovizionat rit­ prelungirii vieţii active şi a creşterii pace cu Germania; 22,50 „Sonatele beşte Moscova I ; 18,30 Limba noastră
măsuri pentru întocmirea de grafice blocurile T i, T2, T 3 şi T4, ceput 36. mic cu materialele necesare, randamentului lor în muncă. De această', pentru pian de M ozarf, — vorbeşte acad., proî. AL Graur;
problemă se ocupă Institutul de geria­
de desfăşurarea lucrărilor de' construc­ au trecut multe zile pînă cind Grupul de şantiere se găseşte trie „Prot. dr. &. i. Parhon" din.' Bu­ PROGRAMUL fi1: 12.10 Din cînte- 19,00 Revista economica radio; 20,30
In situaţia de a avea la ora ac­ cureştii Ir acest’ scap, institutul de ge­ cele şi dansurile popoarelor; 12;40
ţii a blocurilor. In acestea sînf stabi­ l.G.O. Hunedoara s-a hotărît să tuală doar 27 la sută dîn proiec­ riatrie a întnnţat în centrele muncito­ Muzică uşoară ; 14.50 Din Carnetul re-. Muzică populară romînească; 21,15 Jur-i
tele- de locuinţe ce urmează a reştii m întreprinderi, şi unităţi agri­ naiul satelor; 22,30' Gîntece de dra­
lite volumul de lucru şl timpul de exe­ elibereze amplasamentul. AstfeJ, fi începute în acest an. Or tim­ constructorii vor obţine succese cole socialiste,, puncte gerontologice. goste.
pul fiind înaintat, se impun ceie
cuţie. Graficele au tost atişate pe fie­ noi nu am putut trece la executa­ mai urgente măsuri. deosebite în muncă., în regiunea Hunedoara, în cinstea
aniversării á 49 de ani de ia înfiin­
care bloc, iar pe ele au tost scrise nu­ rea lucrărilor, deşi posibilităţi Ing. VASILE COTLET ANDREI WEBER ţarea P.G.R., s-a u .organizat b puncte
şeful grupului IV de şantiere gerontoîogice. Ele îuncţîonează pe lin­
mele brigăzilor care le execută. Tot (forţe de muncă) aveam. l.G.O. de Brigadă, de zidari gă serviciile medico-sanrtare din Com­
1.0.S rt. binatul siderurgic Hunedoara (două.
I» scopul stimulării elanului tn muncă Hunedoara îşi luase obligaţia r^r-xt—* fir punete)', U. M. Ctigfr, ti. M. tupen®
şi E. M. Barza.
pe blocuri- şi fa locurile de muncă au de a demola baracamentele ce
Punctele gerontoîogice sînt conduse
fost afişate lozinci care vorbesc de an­ erau aici. In luna iunie ritmul de pe plan regional de un medic coordo­
lucru este mai accélérât ca nator (dr. Cristian Georgescu) avînd
gajamentele constructorilor, de metode­ / Dar cele mai mari greutăţi pină acum. Totuşi, in ca­ sprijinul electiv al secţiei sanitare a ÎNTREPRINDEREA DE C O N S TR U C ŢII
le de muncă înaintate, de fruntaşi-* le întîmpinăm din lipsa docu­ drul şantierului, sînt încă Sfatului ^popular regional.
şantierului etc. 'J atenţie deosebită-s-a mentaţiei tehnice. Nici acum la deficienţe ce frînează im­ ŞI M O N T A J E MINIERE PETRO ŞA NI
dat gospodăririi materialelor în scopul blocurile S, R şi D nu am pri­ pulsionarea ritmului. Slaba
evitării complecte a risipei. mit documentaţia pentru lucră­ preocupare pentru asigura­ Strada Mihail Eminescu nr. 17
rile'edilitare. Or aceste lucrări, rea cu materiale face să
in legătură cu calitatea lucrărilor, necesitînd un timp mat lung de se piardă încă timp preţios. \ W S A J SE % 71 \ %
8-a reacfivizaţ.-comisia de autorecepţie De asemenea. -nu a existat
care tace ieşiri pe teren in tiecare săp- execuţie, nu ne vor permite să destulă preocupare pentru - uif inginer principal norme montaje
tânjţhâ. nc încadrăm in graficul de lu­ angajarea de muncitori ca­
re să facă faţă volumului - m inginer -principal: contracte •
Rezultatele obţinute pină acum sînt cru. Mai rău este insă că nici de lucru.
mulţumitoare. .Marea majoritate a bri­ acum, deşi în repetate rinduri
găzilor au reuşit sâ-şl depăşească sar­ a fost" sesizat I. G. O. şi statul Dacă pe şantier mai sînt
cinile de plan, să obţină Indici înalţi deficienţe şi Upstiril acestea
provin şi de la slabul spri­
de productivitate a muncii. Nu s-a a- Hsreu aeeiaşî ritm jin, ‘ Îndrumare şi control ~ un inginer pentru verificare tfc proiecte
jnns însă la nivelul cerinţelor în pri­ din partea. direcţiei tehnice
vinţa calităţii. Pozitiv este însă faptul Coordonez lucrările la două blocuri: şi la discuţia organizată de ziar, slaba a I.C.S.H. Conducerea teh­ In cadrul punctelor gerontoîogice se şl d e r a ¦
că Ia autorecepţie comisia din cadrul S—138 şi 139. Ceie două Drigâzi -com­ aprovizionare a şantierului. Bunăoară, nică va trebui să se preo­ aplică terapia biotraticâ cu gerovital
şantierului rnaniîestă multă exigenţă. plexe care lucrează Ia construcţia blo­ de două. zile lucrările la blocul 138 cupe în egală măsură şi de H 3, produs al proî. dr. Ana Asían. - Ufi inginer contre! tete calitate
Aşa, de pildă, ia blocul 12b s-au făcut curilor au dat dovadă de multă hăr­ merg anemic deoarece ne lipsesc lîşiile construcţiile industriale ca
o serie de obiectium de calitate, mă­ nicie. Atît brigada condusă de Vasile cu goluri pentru planşee şi avem un şi de cele de locuinţe. E- La punctele gerontoîogice din Gugfr - m inginer p r« p s l mecanic
runte după unii, însă de mare impor­ Garlaonţ, cît şi cea condusă de Ioan front de lucru toarte- mic. De ăsemenea xistă la grupul IV I.C.S.H. şi Hunedoara s-au etectuat o parte din'
tanţă, legate de zugrăveli, vopsitorii, Urstiţ îşi depăşesc în medie sarcinile nu sîntem aprovizionaţi cu suficientă examenele obiective la muncitorii care " - m‘ tefadan I. metralcg
de pian cu b—10 la sută. Şi ritmul cărămidă. Ba mat mult) acum s-a stri­ forţe suficiente pentru a se urmează să tie trataţi cu gerovital H 3.
parciiete etc. Pentru îmbunătăţirea ca­ cat şi macaraua turn şl repararea ei Deşi este o acţiune sanitară deosebit - un contabil principal
din unele zile ne tacoe¦să credem că se tace cu mare greutate. impulsiona ritmul şi îmbu­ de importantă,, ia S.M.6. L.upeni, punct
lităţii, biroul organizaţiei de bază şi-a subvenţionat direct de institutul ge­ - un inginer principal Hionfaje (construcţii)
propus să deslâşoare o muncă deose­ vor realiza şi mai mult. Un astfel de Consider că toate aceste lipsuri- pot nătăţi calitatea, ele trebuie rontologie, nu s-a tâcut tratamentul
bită penlru ridicarea conştiinţei fiecă­ ritm, dacă este menţinut, ne va asigura fi- remediate de către conducerea teh­ cu toate că a primit de aproape o lună - m tcfiircian II utilaje
rui muncitor în parte. nu numai îndeplinirea sarcinilor de nică a l.G.S.H. Va freDUi însă să e- însă să fie stimulate, spri­ de zile fiolele cu gerovital. Este ne­
pian dar 'ş i recuperarea în mare parte jinite. cesar ea în viitor acestei acţiuni, nou. C o ri căiţii t e cSe sESIarfiBias'e s i a r e strsî cel©
întreprinse în- ţara noastră, să i se a
cardé tot'sprijinul. p r© v 3 s m te d e H.C.M .

PETRE GHEORGHE a rămînerilor în urmă. Din păcate însă, xiste mai multă preocupare. © îerfele se v o r a d re s a d ire c t to ire p rin d e rti d e
nu se munceşte în fiecare zi în acelaşi
secretarut organizaţiei de bază ritm. Cauza este, aşa cum am arătat ALEXANDRU DOBOLî c o n a lrţx c iiî şs m o n ta je m iin ie re P e îro f a n I , s tr a d a
meşter
P.M.K. M iitaifi Jfîm în escu rsr. 17.

<----f u J l - J u J V

0’000000000<x> < xxxx> 000< xxxxxxxx> 00< xxx> 00< x> 0c> 0000000000< xxxxi îxXXXXXJOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC^OOOOOOOOOOOOOOO) .»oooooooooo .^ o o o o o o ^ o o c x x ^ o o o c .T ^ o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o c x ^ o o o o

Nepotrivire de accşhd aflaseră totul. Au intrat şi in colea discuţiile referitoare la situaţia nepotrivirea de caracter despre con* glnd. Ce vor spune cei de tu fabrică?
sa. faci atil'a caz? Or nu crezi că tocmai Ce va spune el acasă ? Cum să-şi cal­
55 caracter“ posesia scrisorilor. Hatărireq despre iu, care vorbeşti despre caracter-, ai ce el-pe inimă? Toate acestea ll ro­
felul cum trebuie să procedeze, cu Ilie — Iile, nu vrem decît să te aju­ dat dovadă că ie-ai îndepărtat ¦de la deau. -Şi apoi ama ambiţia lui: a luai
a fost luată pe loc. tăm, îl spuse unul dintre -ci. Ifi sln- unele .reguli ale moralei noastre n o i'/ 0 hofSrîre şi rta-i era indiferent dezno-
Cind Ilie s-a întors acasă, pe ma­ tem prieteni şi găsim de datoria noas­ Aprofundează m a i bine lucrurile', şi dămîntul.
tră să-ţi dovedim prin fapte prietenia schimbă-ţi modul de a le. privi. Tu.
Inlr-una din zile, Mie Scorţan, se magazine spaţioase, iar deasupra lor, Acasăj soţia şi copiii nu o duceau să a găsit o înştiinţare, potrivit căreia Spane-ne, ce te-a determinat să pleci uiţi, se pare, că familia in statut, nos­ Zilele se scurgeau unele după al­
ttebuia să se prezinte la tribunalul de la serviciu şi de-acasă ? tru este. acea unitate indestructibilă pe tele. Pină la data prezentării la tribu­
văzu pornit la drum. A părăsit lo­ in cîteva etaje, apartamente confor­ tocmai bine. Plecarea Iui neaşteptată raional, in urma cererii lui' de des­ care se clădeşte puternica: 'societate so­ nal au rămas mai puţin de 48 de
facerea căsătoriei. După cîteva minute — Să mă lăsaţi in pace, răspunse cialistă, că in cadrul familiei, bărbo­ ore. Se gindea se frămînta. Cum îşi
cul de muncă de la fabrică, şi-a tabile. In alte părţi ale oraşului a gă­ din sânul familiei d determinai o sta­ de meditaţie (?), a aruncat fiţuica el cu un ton plin de furie. Nu v-am iul şi femeia îşi organizează.' viafa va face apariţia în faţa oamenilor ?
lăsdt ortacii şi a plecat. A plecaI respectivă şi s-a dus Ia calcare. cerut nici un ajutor. Ceea ce vreţi în comun intr-un mod cu totul nou.
in acelaşi timp şi de-acasă, fără să sii parcuri, zone verzi, şcoli şi clu­ re anormală de lucruri. Cu timpul a să-mi daţi nu primesc. Eu imi cunosc Uiţi că bărbatul şi femeia sini parti­ ...Drumul pinâ la destinaţie ( s-a
lase prea multe explicaţii soţiei şi O asemenea înştiinţare a primit şt Intenţia mai bine ca oricare. Ştiu ce- cipanţi activi la lupta pentru prospe­ părut o veşnicie, iar de la gară pină
copiilor săi. La fabrică avusese ceva buri n o i; pe şosele întinsa şi asfal­ fost insă remediată parţial. Organele soţia lui. Aceasta a privit-o insă cu am făcut şi nu vreau să dau socoteală ritatea societăţii noastre noi, că in fa­ la tribunal nesfirşil. Cu o Umiditate şt
cu şeful de echipă; i s-a părui că alţi ochi... Prinzindu-şi capul cu mli- nimănui... Să mă lăsaţi in pace... Nu milie ei sînt prieteni sinceri, devotaţi emoţie la care se adăuga ruşinea fără
şeful nu-l are la inimă şi-i face şi­ tate şiruri lungi de case şi blocuri noi locale s-au îngrijii' de familie şi, după nile, a pornit Intr-un plins de la care am nevoie de sfaturile voastre. fără margini cauzei lor comune. In margini, păşea treaptă cu treaptă pină
cana şi cind trebuie, şi cind nu tre­ nu se mai putea abţine. A tresărit doar concepţia lor nu trebuie să-şi facă
buie. De aceea, Ilie, nu se frămin- strălucind scara la lumina fluorescen­ un timp scurt, soţia lui a primit un auzind vocea înduioşată a copilului cel Şi spunind acestea, şi-a luat haina, locul anumite- prejudecăţi străine regu­ in holul din faţa sălii de şedinţe. A-
iu prea mult pentru faptul că ple­ mare : „mămică, ce ie doare" ? PUnsul hotărit să plece. lilor moralei comuniste.
case de la fabrică. Şi, după cile spu­ tă de curind instalată. Noul l-a intim- serviciu la fabrică din care putea o copleşise. Prin faţa ei se perindau vea o figură de om pierdut, străin de
nea el, pentru fapiul că a plecai diferite scene şi episoide din viafa — Tu greşeşti profund. Raţionezi¦ Ai plecai de acasă lăsindu-ţi copiii părţile locului. Privirile-i erau aruncate
de-acasă nici atît. Pe el de /apt U pinat pe Ilie peste to i: impresia ce să se întreţină împreună: cu copiii. In familiară; îl vedea pe Ilie cum, in fără să aprofundezi lucrurile. Noi ştim lipsiţi de dragostea şi căldura tatălui aiurea. Nu vroia să vadă pe nimeni.
batea de mult gindul să plece de- primii' ani de căsnicie, se interesa de că ai un,, fond bun, te cunoaştem ca lor, ţi-ai lăsat soţia fără să te intere­ Dar chiar fără să vrea, pe o bancă
acasă. Ajunsese la concluzia, nu se şl-o făcuse după atîtea schimbări şi > familie totuşi se simţea lipsa soţului casă, cum ardea de dorinţa de a avea un om de ispravă. Acum ţi-a intrat seze cum se va descurca cu cei doi din hol, dădu cu ochii de cîţiva oa­
ştie din ce motive, că există „ne­ copii, cum se ocupa apoi de copii şi in cap o idee stupidă şi te ţii morţiş copii şi cine-i va ajuta la treburile meni' cunoscuţi. A rămas de-a drep­
potrivire de caracter" între el şi so­ transformări a pus stăpînire pe întrea­ şi tatăl copiilor. De la unii cunoscuţi de treburile casei. de ea. Noi vedem altfel lucrurile. Şi familiare. Copiii ţi-au adresai cîteva tul încremenit. Zărise printre ei. pe
ţie. Şi pasă-mi-te, la această con­ dc aceea vrem să te ajutăm să înţe­ cuvinte pornite din suflet: „tăticule, de soţia M , apoi copiii. Ei stăteau ală­
cluzie nu a putuiajunge decît după ga sa fire. şi prieteni, Elena, mama copiilor a- Şi tohişi, nu acesta este bărbatul legi că ai greşit profund cind te-ai ho­ ce ne-ai lăsat, vino acasă" I Nu te-a turi de unii oameni din fabrică: pre­
mai bine de 10 ani de convieţuire meu — şi-a spus ea tn cele din urmă. tărit să pleci aşa cum ai plecat. Ai durul inima la gindul că ei te dbresc şedintele comitetului sindicat, directo­
cu solia, timp în care, ambii, au In cartierul unde copilărise el şi un­ flase, ,.motivul" pentru care a pleca! Trebuie să fie ceva la mijloc, vreo in­ plecat de la serviciu ţâră să ai aproba­ şi iu refuzi să mergi în mijlocul lor? rul, şeful echipei din care făcea parte
adus pe lume doi copii. fluenţă răufăcătoare. Trebuie să am o rea conducerii întreprinderii. Iţi dai IIie etc.
de şi-a trăit o parte din viaţă s-a Ilie — „nepotrivirea de caracter". La discuţie cu el. seama ce-ai făcut ? Ai lăsat un gol în Comportarea nefirească ţi-ai com­
— E grav, şi-o fi spus e l/ Nepo­ echipa din care făceai parte; sarcinile plectat-o- adresindu-te tribunalului ra­ Scena a fost nespus de palpitantă.
trivirea de caracter e motiv de di­ iniîlnH cu prieteni, cunoscuţi etc. O cele auzite, ea şl-a făcut un proces O frărhintau insă şi alte gînduri: îşi ional să-ţi desfacă căsătoria pentru „ne­ Sub privirile celor prezenţi cei doi co­
vorţ! plec de-acasă şi-o să cer tri­ punea întrebarea dacă nu cumva llie ce-ţi reveneau din planul de produc­ potrivire de caracter". Cum vei argu­ pii s-au oprit tocmai în braţele lui
bunalului desfacerea căsătoriei. revedere între vechi prieteni întotdea­ adine al conştiinţei; încerca să găseas­ s-o fi ataşat de altă femeie: Şi dacă ţie au rămas pe seama celorlalţi tova­ menta acest motiv ? In sala tribuna­ Ilie. A încercat să-i cuprindă pe amin-
da, cine o fi acea_ femeie ; cum de l-a răşi de muncă. La începutul anului, lului vor ţi oameni cu care ai lu­ doi in braţe dar i-a fost imposibil.
Pus la ,Adăpostul" acestui motiv, una e plăcută. Curiozităţile reciproca că vreo explicaţie. N-a găsit. A ajuns sucit capul intr-un asemenea hal. La zici că ţi-ai luat angajamente frumoa­ crat-,'. vor fi,, probabil: copiii tăi,, so­ Picioarele i s-au îngreunat, iar vocea
llie Scorţan, cum S-ar zice, şi-a luat gindul că îl ştia pe soţul ei un om se in direcţia realizării de economii şt ţia r ţi se va cere să susţii „motivul“*' 1 s-a oprit complect. Cind şi-a deschis
traista şi-a plecat la drum. Şi tiu despre muncă, viaţă, familie sînt ex­ la concluzia că singura soluţie ar fi care a ţinut atît de mult ta ea şi la îmbunătăţirii calităţii produselor. Cum ochii in jurul tui văzuse pe toţi cei de
s-a oprit pînă în oraşul Galaţi, Aco­ primate în întrebări după întrebări- să-i scrie, să-i explice totul şi să cea­ copii, renunţa la o astfel de conclu­ priveşti acum acel angajament ? Unde- Dinda-i şi alte sfaturi şi recoman­ pe bancă.
lo avea rude, părinţi şi prieteni dlh zie. In cele din urmă, Elena a pus ţl este răspunderea faţă de cuvlntul dări, prietenii lui Ilie au plecat ru-
copilărie. In mijlocul acestora se — Ce mai faci? Unde lucrezi? Ce-ţi ră de la el unele lămuriri. Lasfirşitul punctul pe J " : dacă a plecat, plecat dat faţă de conducerea întreprinderii: gîndu-t să se înapoieze acasă şi in L-au întimpinal cu tradiţionalul „bi­
vedea liniştit. Mai pe la unii, mai face familia? Copiii sini mari, învaţă rîndiirilor adresate erau aşternute cu să fie. Ne-om descurca şi fără el; am faţă de statul nostru? Priveşte in ju­ fabrică. ne ai venit", llie însă nu putu rosti
bine ta şcoală? şi alte asemenea în­ stingăcie cîteva cuvinte: „tăticule, de un serviciu frumos, cîştig bine şi asi­ rul tău şi-ai să vezi cum oamenii îşi nici un cuvint.
pe ia alţii, timpul trece, Se gindea trebări i-au fost puse tui Scorţan a- ce ne-ai lăsat? Vino acasă". Erau cu­ gur creşterea copiilor. Mă voi duce realizează angajamentele, cum luptă După mai bine de ciieva ore de me­
proape de fiecare cunoscut al său. Răs­ vinte scrise de copiii lui: Citinda-le, In faţa completului de judecată cu pentru îmbunătăţirea calităţii produse­ ditare asupra celor auzite, Ilie plecă A încercat să-şi privească soţia, co­
bă o să-şi găsească un serviciu In punsurile ce le dădea el insă erau eva­ Itie a tresărit Şi-a simţit inima că i hotărîrea de-a spune răspicat: sînt de lor ; cit de satisfăcuţi pleacă acasă, la culcare. O fi fost ora 1-2 noaptea. piii... Prin minte ii fulgerau toate mc*
oraşul respectiv şi, totul o să mear- zive. La începui spunea că a mers la se stringe; lacrimile l-au copleşit. Şi acord să divorţez de el fără nici Un la sfirşit de schimb, cu sarcinile de De adormit insă nici vorbă. Prin min­ mentele din discuţia ce o avusese cu
rgă... „că pe roate". Gataţi pentru a-şi petrece o parte din totuşi, ii venea greu să recunoască fel de condiţii; nu primesc de la el plan depăşite. Iar tu, tu pierzi vremea tea Tui se depanau fel de fel de mo­ prietenii săi în urmă cu cîteva zile.
concediu de odihnă. După cîteva zile faptul că a greşit. încerca să-şi dea nici im ban pentru întreţinerea copii­ umblînd de colo, pină colo. mente şi aspecte din viaţa familiară
Numai că lucrurile n-au decurs aşa (uitase probabil ce a spus la început) dreptate singur. Ba mai mult, se ve­ lor ! şi din fabrică. Oricum ar fi judecat, Fără să-şi amintească cum, se po­
cum prevăzuse el. se interesa de un serviciu etc. dea in !aţa completului de judecată a- — In acelaşi fel ai plecat şi de- la gindul că trebuie să se întoarcă de meni alături de soţie, imbrăţişind-o. In
părîndu-şi cu fermitate „cauza". Intr-o încurcătură mai ' mare se gă­ acasă, interveni în discuţie un alt unde a plecat, se oprea. Iii venea mijlocul lor se aflau copiii, in jur alţi
...Ajuns in oraşul respectiv, Ilie a ră­ A trecut o săptămină, două, o lună, sea insă Ilie. A doua zi, după ce l-au tovarăş. De ce? Nil ţi se pare copi­ greu să se împace cu un asemenea oameni. ' După cîteva minute de tă­
mas uimii. Nu mai cunoştea locurile. şi aproape încă una. I se terminaseră Faptul că nu primise aviz de tran­ vizitat acasă, prietenii lui l-au mtü- lăresc şi cw totul neîntemeiat motivul cere semnificativă, cu un efort deose­
'Acolo unde cu 5-6 ani in urmă era banii. De-acasă nu aştepta deoarece... sfer, continua să-l neliniştească. Fără nit şi i-au luat la întrebări. El însă 0- după care te ascunzi? In ee constă bit, llie a putut răsti, cm o> voce ră­
un teren viran, găsise un cartier Serviciu a găsit dar trebuia să-şi în­ - să lucreze nu mai putea sta : avea guşifă: citevw cuvinte,: Lenuţu, pot să
frumos de locuinţe muncitoreşti, în lo­ tocmească formele de angajare. Avea nevoie de bani, de mutaţie la noul vin acasă?...
cui cocioabelor de pe colţul străzii nevoie de adeverinţă de la locui de domiciliu etc. etc.
pe care şi et locuia ehtdva, văzuse muncă unde fusese înainte, de tran­
sfer etc. Era pus intr-o mare încurcă­ Aproape toţi cunoscuţii îl vedeau a-
tură. S-a adresat întreprinderii de la bătut, măcinat de gînduri. Se între­
care a plecat pentru a-i aproba tran­ bau unii pe alţii: ce-o fi cu Ilie ? Pină
sferul. Răspunsul primit a fost ne­ la urmă s-au hotărît să stea de vorbă
gativ. Tovarăşii respectivi aflaseră to­ cu el în mod amănunţit şi să-l ajute.
tul şi s-au hotărît să-l readucă la fa­ Şi astfel, cîţiva dintre ei, intr-o după-
masă s-au dus la el acasă. Nu~l-au

brică şl Ia familie. In locul răspunsu­ găsit. Au găsit numai părinţii, pen­

lui pe care-i aştepta, Ilie a primit o sionari de nu ştiu citi- ani, stind di

scrisoare plină de îndemnuri şi reco­ vorbă despre llie. In discuţii au in­

mandări tovărăşeşti. trat şi oaspeţii veniţi: De la părinţi