Page 70 - 1961-07
P. 70
r>««r» 2* DRUMUL SOCIM.1SMVLUI N r.M ia
HMaEragagrani
oR3?asix:3^igîKig^^As^aami^jB&a?g ¦MMtsiBnarevag^a y m itig
Să organizăm temeinic Avansuri zilei Siu/enie ifa a n d ei“
festivalul regional de teatru cclectiviştilor
Festivalul regional al formaţiilor din Lonca, Simeria, Lupeni, Pe- aceste stări de lucruri impuneau o Pe lingă avansurile băneşti îm- !
de teatru organizat în acest an trila, au prezentat în concurs for mai mare exigenţă faţă de alege părţile colectiviştilor, în tot mai
eonstituie un puternic mijloc de m aţii slabe, nefinisate, departe do rea repertoriului, care trebuie să
activizare a tuturor artiştilor posibilităţile mari pe care le ara acopere în primul rînd cerinţele multe gospodării agricole colective
amatori care au îndrăgit scena. fiecare 'dintre aceste unităţi. îndeo vieţii colectivului şi să fie pe a început şi împărţirea avansurilor
Intitulat „Aniversarea Republicii“, sebi pentru formaţiile din Valea m ăsura forţelor de care dispune o în natură.
festivalul cuprinde în concurs, pî- Jiului şi Simeria, care au fiecare formaţie de amatori. De aici nece
nă Ia faza de regiune, form aţiile un instructor salariat, este inexpli sitatea ca formaţiile cele mai com La G.A.C. din Petreşti s-a îm
de amatori ale sindicatelor şi ale cabilă atît starea de lucruri din petente să aprobe repertoriul, să părţit în aceste zile avansul de 40
aşezămintelor culturale, echipele de anul precedent, cît şi actuala si vegheze la stricta respectare a pie la suiă din producţia de brînză ob
păpuşari am atori, recitatori şi ci tuaţie, cînd formaţiile de teatru selor cuprinse în listele de reper ţinută in acest an, revenind pentru
titori artistici individual sau colec stagnează, Iar instructorii, în mul-* torii. ziua-muncă cîte 340 de grame.
tive cu m ontaje literare, care să nu te cazuri, sînt lipsiţi de răspunde
depăşească însă 20 de minute. rea faţă de formaţia încredinţată. Este de asemenea necesar ca Colectiviştii cu un număr mare
De aceea, învăţînd din experienţa încă de pe acum, de la înscrierea de zile-muncă au prim it cantităţi
Festivalul îşi fixează drept scop anului trecut şi trăg în d concluzi în concurs, să fie repartizaţi a r mari de brînză. Astfel, Troian Ver-
să realizeze o înviorare a activită ile necesare din activitatea ce se tiştii profesionişti şi alte forţe exis ghel care a efectuat 230 zile-muncă
ţii pc acest tărîm şi să pregătească desfăşoară în acest an, este nece tente în regiune să ajute concret a prim it drept avans, 78,9. kgr., Si-
condiţiile pentru participarea ma sar să se io m ăsurile cuvenite. formaţiile aflate în concurs. O mion Tul 59,5 kgr., iar Maria Vlad,
sivă a form aţiilor la cel de al III-: atenţie deosebită trebuie acordată pentru rele 140 zile-muncă, 47,6
lea Festival bienal de teatru „I. L’, In primul rînd trebuie să se sta cititorilor şi recitatorilor artistici. kgr. brînză.
C aragiale“. Una din condiţiile pen bilească repertoriul şi să se asi Nici num ărul mic şi nici nivelul
tru participare la concurs o consti gure pînă la data fixată în regula de interpretare al acestora n-au SpectacsSe
tuie tocmai activitatea intensă ce ment înscrierea masivă a formaţi reuşit să satisfacă la concursul aie artiştilor amatori
urmează să se desfăşoare în acea ilor de teatru, a cititorilor şi reci precedent cerinţele exigente ale ju
stă perioadă, precum şi îm bogăţi tatorilor artistic! în concurs. Esto riului. De aceea trebuie muncit în Zilele trecute orchestra de muzică
rea repertoriului cu noi piese v a necesar să se vegheze asupra re aşa fel îneît fiecare club, fiecare populară a Casei raionale de cultu
loroase, alese cu preponderenţă din pertoriului. Practica ne-a dovedit casă raională de cultură şi m ajo
ropertoriul contemporan, pe tema că în unele formaţii există tendin ritatea căminelor culturale să pre ră din Orăştie a prezentat un reu
tică contemporană, cît mai apropia zinte în concurs cititori şi recita şit spectacol la Geoagiu-Băi, în faţa
tă de viaţă şi preocupările colecti ţa de alunecare înspre piese nere- tori artistici. Pe parcurs, cu aceş oamenilor muncii veniţi aici la o-
vului de muncă unde activează for prezentative, piese ce n-au nimic tia se pot organiza întîlniri pe pian dihnă. De mult succes s-au bucurat
maţia respectivă. comun cu viaţa colectivului de raional, în care oameni de specia melodiile „La Obreja într-o grădi
muncă, unde îşi desfăşoară forma litate să le îm părtăşească din ex nă", „Bade cu şerparul verde" şl
Conform regulamentului, faza I-a ţia activitatea. Cum poate ajuta, perienţa lor, să-i ajute să-şi ridice altele interpretate de soliştii vocali
intercomunală se desfăşoară între de exemplu, piesa „Siciliana" ac nivelul de citire şi recitare artis ai orchestrei.
i septembrie — 15 octombrie, iar tivitatea întreprinderii „4 Ardea tică,
faza raională-orăşenească între 15 lul" din Alba Iulia ? Sau ce ta n In curind. orchestra Casei raionale
octombrie — 20 noiembrie. Form a genţă pate avea aceiaşi piesă cu Aceeaşi cerinţă imperioasă o re de cultură va prezenta spectacole
ţiile selecţionate de către juriile activitatea Şcolii medii din H a clamă activitatea pe tărîm ul for pentru colectivişti la ariile din Tur-
stabilite vor participa la faza re ţeg ? Se ştie că în piesa amintită maţiilor de păpuşari. Avem în re daş, Şibot, Bcrlu şi Romos.
gională (finală) ce se va desfă e vorba de fuga unor intelectuali giune un num ăr neîngăduit de mic
şura între 20 noiembrie şi 30 de de munca la sate. Or, pentru mun de asemenea formaţii. Nici măcar Filmul sovietic „Eugenie Gran- căminului său, dragostea faţă
cembrie 196!. Un important număr citorii din Alba Iulia şi elevii din casele de cultură raionale nu au
de formaţii de teatru care nu şi-au H aţeg se puteau găsi piese cu alte toate formaţii de păpuşari. De ase del" este transpunerea pe ecran de fiica sa
întrerupt activitatea se pregătesc teme, mai adecvate preocupărilor menea cluburile sindicatelor stau
pentru participare Ia concurs. For specifice lor. Formaţia de teatru rău cu formaţiile de am atori p ă a binecunoscutului roman cu a- După moartea tatălui. Eugenie,
maţii de teatru ca cele ale clubului din Alba Iulia, fără a avea nici puşari, iar acele cămine culturale
m uncitoresc C.S.H. şi I.C.S. H u o aprobare, din partea secţiei raio care au încercat să-şi înjghebeze Prin índigujfQst Văii Büfrína c celaşi nume al marelui scriitor rămasă moştenitoarea unei a-
nedoara, ale clubului muncitoresc nale de învăţăm înt, a început să asemenea formaţii pot fi num ărate
Cugir, ale căm inelor culturale din organizeze chiar şi turnee cu pe degetele de ia o mînă. In ac francez Honoi de Balzac. El veri imense, a devenit una clin
Săsciori, G urasada şi altele se pre această piesă slab realizată artistic-
gătesc şi în acest an să partici ţiunea de răspîndlre a formaţiilor 7C0 hectare vor redă drama tinerei Eugenie ceh. mai bogate femei din Fran- J
pe la festivalul de teatru. Vinovaţi pentru această stare de Grandet, una din nenumăratele ta. Aceasta însă nu i-a adus fe- -j
lucruri sînt tovarăşii de la sec de păpuşari în regiune, trebuie fo
Insă, faţă de cerinţele mari ale ţia de învăţăm înt şi cultură a sfa agriculturi! victime ale butglieziei. ricirea. Viaţa i-a fost întotdeauna -,
muncii de popularizare a acestor tului popular regional (tov. Săvu- losit din plin întreg personalul ca
acţiuni, pînă în prezent s-a făcut lescu Ion şi Costea Ion) care au A trecut aproape un an de atunci, dăriei agricole colective din Sîrbi Fiică a unui om pe cît de bo- lipsită de bucurii, de dragostea -j
puţin. De aceea şi înscrierile la fes aprobat punerea în scenă a piesei pabil de la Teatrul de stat din Al l imburile de părnint au crescut a fost inundat. Colectiviştii nu au L gat pe atît de avar, Eugenie tră- -j
tival a form aţiilor sîret încă departe „Siciliana", deşi, cunoşteau conţi văzînd cu ochii, iar valea s-a adîn- putut să scoală de aici nici un ţel de L ieste în mijlocul unei societăţi unui soţ, de zîm betul urnii copil, -j
nuţii I piesei şi îndeosebi comenta ba Iulia, precum şi alte forţe exis cl[[ mereu. Şi acum, aici pe Valea recoltă, in toamnă însă, digul a a- La Deva, film ul rulează in
de a reflecta cuprinderea tuturor riile şi aprecierile critice ale pre Bătrînă se munceşte intens. Oame juns şi în dreptul perimetrului lor. L care se închină unui singur idol:
sei de specialitate. Datorită ace tente în regiune. Acest lucru le-a permis să-şi lu ziua de 20 iulie la grădina de
forţelor existente în regiune. Deşi leiaşi cauze, la O răştie un colec nii s-au antrenat într-o luptă grea vară şi în zilele de 2 1 , 22 şi 23
tiv de teatru de pe lîngă şcoala Cuprlnzînd un num ăr mare de
la 25 iulie, conform regulam entu medie a pus în scenă, pe baza ace {_ aurul, in goană după aur, Gran- iulie la cinematograful „Pilimim -j
leiaşi aprobări, o piesă necuprinsă formaţii, cu un repertoriu nou, adec
lui. se încheie înscrierea Ia con L det sacrifică liniştea şi fericirea Sirbu" (iu matineu). ^
In repertoriu, o piesă care cultivă vat cerinţelor vieţii, festivalul re
curs. în multe raioane această ope ' —1wJ w / - t -— J *—- J v_w v / i. .
melancolia, pesimismul, lntimitis- gional din acest an are menirea să
raţie nici nu a început. Casele ra cu dealurile şl cu vîltorile apelor. creze părnintul în voie, însămlnţînd Im iM<ea#ă,28i!©Ea agi9le@le
mul şi alte racile ce se potrivesc contribuie la creşterea nivelului ac Ei vor să croiască un drum nou a- grîu şi obţinînd o recoltă bogată.
ionale de cultură, unele cluburi şi cestor ape care înainte inundau su Oamenii spun că de pe acest teren Căminul cultural din comuna Viri legate de organizarea muncii la a*
doar Urii micului burghez şi nu tivităţii pe acest tărîm . El trebuie prafeţe mari de teren agricol. nu s-a obţinut niciodală o aseme lul de Jos, raionul Alba, desfăşoa rie etc. şi totodată fac de serviciu,
un im portant număr de cămine nea recoltă. ră o rodnică activitate culturală în pe schimburi, la biblioteca volantă
optimismului tineresc caracteristic să se bucure de atenţia tuturor or Şantierul se întinde pe vreo 8 km. sprijinul term inării la timp şi în organizată la arie.
culturale nici nu şi-au fixat reper-i zilelor noastre. Este limpede că de la cantonul nr. t al gării lila La construcţia digului., şi-a adus bune condiţiuni a lucrărilor agricole
ganizaţiilor de partid, de contri şl pînă sub dealul Dîmpul Focului. contribuţia majoritatea cetăţenilor din campania de vară. Căminul cultural a luat de ase
loriul. Se ştie că în anul trecut, Mai ales în urma plenarei C.C. al menea legătură cu întreprinderea
buţia intensă a tuturor organizaţi P.M.R. din 30 iunie—1 iulie, cînd din comunele vecine. Numai de la In cadrul inform ărilor politice ce regională cinem atografică ca în a-
tot datorită tărăgănării, unele uni s-a pus şi problema intensificării începerea lucrărilor şi pînă acum se ţin în flecare dim ineaţă la locul ceastă perioadă să fie prográm ale
ilor de masă şi îndeosebi a orga lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, cetăţenii au prestat aici aproape de muncă, se citesc articole care o- cît mai multe jurnale agricole şi
tăţi culturale din partea cărora s-a munca pe acest şantier a luat o am 18.000 zile de muncă voluntară. glindesc stadiul lucrărilor agricole filme documentare agrozootehnice
nizaţiilor U.T.M. şi organizaţiilor ploare şl mai mare. Lărgimea văii din regiune şi din întreaga ţară. De în comună.
aşteptat mult mai mult, s-au pre va fi acum de 30 m. iar cele două In prezent lucrările de îndiguire asemenea, la panoul de onoare sînt
de femei şi sindicatelor. diguri se vor înălţa pînă la 3 m. sînt continúale de către un grup de popularizaţi cu regularitate frunta Aceste acţiuni, organizate de că
zentat neîngăduit de slab în con Pînă în prezimt: peste 70 la sută m uncitori calificaţi. In sprijinul lor şii. Tot pentru fruntaşi, la staţia minul cultural, sub îndrumarea peri
PETRE Ţi RĂU*402 din Valea Bătrînă a fost indigultă. au fost aduse două tractoare şi un de radioficare şi ia locul de muncă m anentă a com itetului comunal da
curs. Aşa, spre exemplu, casele r a La terminare, digurile ce se cons excavator cate zi şi noapte nu moi se prezintă scurte programe artis partid, şi-au dovedit eficacitatea;
truiesc vor proteja de inundaţii circa contenesc cu răscolitul pămîntulul. tice. De un real ajutor s-au dovedit fapt dem onstrat şi de stadiul avan
ionale de cultură d in . Alba Iulia, 700 de hectare teren agricol aparţi- Cu excavatorul se lucrează la adîn- a fi şi graficele lucrărilor agricole, sat al lucrărilor campaniei de re
nînd gospodăriilor agricole colecti cirea văii, cu unul din tractoare sînt expuse Ia cinem atograf şi !a gospo coltare şi treierlş.
Haţeg şi Brad, cluburile sindical»- ve din împrejurimi. scoase cioturile de copaci, iar alt dărie Acestea ţin la curent pe co
tractor cu plug e folosit la înălţa lectivişti cu situaţia lucrărilor din D. CRICOVEAND
Pînă în toamna anului trecut, de rea digului. In zilele de repaus, în gospodărie, evidenţiind brigăzile
pildă, 50 la sută din terenul gospo- sprijinul acestora mai vin şi cetă fruntaşe. IERI SI A ZI
ţenii din împrejurimi.. Prin munca
tuturor, lucrările pentru indigui-ea De o mare eficacitate dă dovadă LA BICAZ
Văii Bătrînă înaintează mereu, iar gazeta ariei, ale cărei articole ur
măresc operativ şi îndeaproape m un
ca din echipe, luînd poziţie critică
faţă de fiecare întîrzîere sau delă
* ...i într-o bună zi, oamenii vor putea sare în muncă.
spune cu mîndrte, că au pus stavilă,
pentru totdeauna puhoaielor de apă. Preţioasă este şi contribuţia ele C-OOOO ' >oc*
vilor şi studenţilor veniţi în vacan
Esam enul prac I. M. ţă. Aceştia, în pauzele de prînz ci oA Am poposit zilele trecute di-» Og
tesc colectiviştilor broşuri şi articole $ nou la Bicaz. Am văzut ternii A
a l L seerB B C fllor
L nat barajul — măreţul colos de g
Zilele trecute a avut loc exame \W-, O fier-beton. LI văzusem de cîiu! g
nul de practică al ucenicilor coo
perativei meşteşugăreşti „Reteza- La spitalul! din Pleiişa O era ,,dc-o şchioapă", l-am ur- 6
tui“ din Haţeg. g mărit de atunci, aproape in fie- <$
Prin faţa comisiei s-au perindat care an, săgetarea-i tumultoase X
viitorii croitori, croitorese, cismarl. spre înălţimi. In aceste zile am g
Cele m ai bune rezultate le-au
văzut şi epilogul măreţei con- <>
obţinut ucenicii Alexandru M arda-
re, Cornelia Ciorogaru, Ionel Străi- strucţii: pe podul construit chiar X
ţaru, loonia Georgevici, Josana
Sălaja, Pa u Iin a Barbu şi alţii, care De obicei, în instituţiile spitali zuţi, sau tăiaţi din toam nă şi pri pe culmea barajului, circulau L
au dat dovadă de o bună însuşire ceşti predom ină ordinea şi curăţe măvară, grămezi de gunoi, talaj,
a cunoştinţelor predate. nia. Vizitînd spitalul de neuropsi- cabluri, sobe vechi şi alte obiecte maşinile, în timp ce steagul g
hlatrie din Pîclişa, raionul Haţeg, din fier care de nruit trebuiau pre
Ni CU SBUCHEA rămîi însă neplăcut surprins de date la I.C.M. Gurile canalelor dc roşu fîlfîind pe parapetul po- A
corespondent ceea ce vezi. Trebuie precizat de scurgere au fost deschise, în timp
la început că cele despre care vom ce capacele de beton ale acestora d1ul¦ui', vestea izbînd-a---o--m--u'l¦¦u¦i• in 5
vorbi nu se referă la blocurile pa stau aruncate ia o parte, locul lor O
cienţilor, ci acolo unde îşi petrec luîndu-1 bucăţi de seînduri care se lupta cu natura.
timpul salariaţii acestui spital. pot rupe oricînd şi crea accidente.
Asistasem şi la epocalul eve
Am vizitat sala de mese a per Lipsa de spirit gospodăresc se
sonalului şi încă de la intrare observă aproape la tot pasul, fn- niment din istoria hidrocentra
„cartea de vizită“ a sălii nu pre cepînd cu cîntarul basculant lăsat
vestea aspecte p lăcu te: uşile erau de mult sub cerul liber şi terml- lei „Vladimir Ilici Lenin“ din
fără broaşte şi fără mînere, Chiu
vetele pentru spălatul mîinilor ne nînd cu bidoanele pentru lapte, bu iunie 1960, cînd prin gura tu
cesitau ele înşile să fie... spălate. toiaşele pentru brînză, lăzile arun
cate la întîm plare etc. nelului ce duce sus în munţi ta
Pe coridorul ce leagă sala de
mese de bucătărie, o parte din gea Prevenirea incendiilor e tot atît Stejarul, a pătruns primul şu
muri sînt de mult neşterse, altele de neglijată. In spatele sălii de
sînt sparte şi prin ele se aruncă mese, lîngă rezervorul de motori voi din apele Bistriţei pentru a
resturi de mîncăruri. nă. 3-4 butoaie cu carburanţi stau
Anul trecut au început lucrările expuse razelor arzătoare ale soa face lumină în „Ţara de din
pentru îndiguirea Văii Bătrînă din In interiorul bucătăriei de ase relui.
raionu/ Ilia. Prin terminarea aces menea sînt multe lucruri in nere colo de negură...“
tor lucrări vor fi protejate de inun gulă: tencuiala căzută de pe pereţi, De ce toate acestea ? Tovarăşul
La şcoala constructorilor daţii circa 700 ha. teren. doctor Vasîle llea, directorul spi Nimic nu m-a impresionai
plăcuţele de faianţă smulse iar pe talului, motivează starea lucrurilor
IN FOTO- Aspect de pe şantie- reţii încărcaţi cu felurite programe, prin lipsa unor lucrători, plecaţi însă mai mult decît noul ce
Mil de îmbunătăţiri funciare de la avize, ordine etc. — care de fapt
Valea Bătrînă. ar trebui să fie expuse într-un fi temporar la ceva examene. Dar şi-a făcut loc la Bicaz. Supra
spitalul num ără peste 200 de sa
(Urinate din vag I-a) rectorul şcolii, care tocmai intra man, de la cursul de sudori, scrie: şier. lariaţi, el are o conducere şi un faţa lacului de acumulare a a-
O cămăruţă alăturată bucătăriei adm inistrator (Filip Monţescu) ;
( rite ale sarcinilor de plan ce-i re- in cancelarie. însoţit de un lector, „învelişul are rolul de a asigura jtins acum la 4.200 m.p., adîn-
a fost transform ată în garderobă aici îşi desfăşoară munca un larg
purta cu acesta o discuţie pe tema stabilitatea arcului, arderea liniş tKTrrj'\2 *;T ia colectiv de cadre medico-sanitare. S cimea apei la 80 m. în pantă
şi n-ar îi nimic dc com entat dacă
) vin I.C.S.LI. organizării unei expoziţii cu pie alături de cuierele cu haine şi pan Dacă în cîteva zile organizaţiile L şi 100 m. pe centru, iar la Ste-
se de motoare pentru cursul dt tofii lucrătoarelor de aici n-ai în- U.T.M. şi sindicală ar Si mobilizai
Y ,a [ntreprinderea de construc conducători auto. tită ajută la ionizarea spaţiului, a- In fru n te tîlni bidoane cu petro.!, saci sparţi $ jarul, printr-una din cele două
ţii siderurgice Hunedoara e- pără materialul topit de influenţa din care s-a vărsat mozaicul ne salariaţii Ia acţiunea patriotică de
negativă a oxizilor..." Răspuns eu GO prelucrat iar peste toate acestea, înfrum useţare a curţii şi parcului, v conducte cu un diametru de
xistă muncitori cu o înaltă pregă tărguţele cu care se transportă lucrurile se rezolvau »operativ şl
tire tehnică, care au executat lu In faţa noastră era intr-adevăr dar, precis. Elevul Ionel Bruzan, 1 mîncarea în pavilioanele pacienţi Sără cheltuieli. Se pare insă că A 4,20 m. apa este adusă la cele
crări din cele mai grele, ca: ofe- o veche cunoştinţă: comunistul de la cursul de liniori cale ferată, Nu de mult cetăţenii din circum lor. spitalului din Pîclişa îi lipsesc oa 4 turbine puse deja în funcţi
Împrejurimile !bucătăriei, oferă menii cu iniţiativă, cu dragoste
lărin M artin nouă, blumingul, u- Ştefan Borza. Am rămas puţin ne a obţinut nota 10 la lucrarea scri scripţia electorală orăşenească nr. une.
zlna cocsochimică ele. De pe băn dumerit. Din încurcătură ne scoa 18 din Gălan au term inat lucrările privelişti tot atît de neplăcute. Prin pentru frumos şi care să fie pă
să pe tema : „Executarea supra de pietruire a străzii pe care locu parc se află şi acum copaci că Peisajul de la Bicaz s-a
iesc şi asfaltarea în întregim e a trunşi de apirii gospodăresc.
cile şcolii de calificare, com unişti se chiar el. structurii c. f. în aliniam ent şl trotuarului. In acelaşi timp ei au PETRE FARCAŞÎU schimbat şi din alte puncte dc
lansat o chem are la întrecere că
ca Teodor Malancea, Andrei Săl- — După clte ştiţi am fost m un curbă cu calculul săgeţii la raza tre toţi locuitorii celorlalte circum vedere. Pe văile din preajmă,
ctuleanu, Ioan Deca, Remus Re- citor la I C.S.H. Apoi, am urmat, de 200 m. avînd coarda de 10 m " scripţii din oraş, pentru am enaja
rea şi înfrumuseţarea străzilor. oglinda verde-albăstruie a la
gaciu, Dumitru Daltttls şi alţii au ca bursier al întreprinderii, şcoala Rezultatele obţinute la examene P rin tre cei care au răspuns la cului de acumulare unduieşte în
Plecat în producţie cu o temeinică tehnică de maiştri. După absolvi sînt din cele mai frumoase. Din chemare sînt şi cetăţenii din cir
pregătire teoretică şi practică, li 204 elevi cîţi au intrat în examene cumscripţia electorală orăşenească valuri, iar ambarcaţiunile de
nr. 26, al cărei deputat este tova
nii dintre ei, printre care lăcătu re, cum era şi firesc, am fost re au promovat clasa 188, restul fiind răşul Laczko Ştefan. Cu sprijinul toate felurile plutesc pe apele
comitetului executiv al sfatului
şul Teodor Malancea, urmează a- partizat tot la I.C.S.H. A stăzi sînt amînaţi. Conducătorii auto au a- popular orăşenesc cetăţenii acestei acestuia. Se construiesc apoi
circumscrie .L au procurat pînă în
cum şcoala 'tehnică de maiştri — lector la cursul de mecanici auto vut unul din cele mai grele exa prezent materialele necesare pietrui locuinţe noi, confortabile...
rii străzii şi. asfaltării trotuarelor
curs seral. Alţii, ca Rem us Rega- Sim t o mare bucurie pentru faptul mene. Totuşi, din cei 78 candidaţi Bine spune la sfîrşitul zilei
clu sau ioan Deca au ajuns şefi de că am ajuns maistru şi chiar lec au reuşit la probele teoretice şl pe o lungim e de 240 m.
echipă, fiind apreciaţi ne şantiere tor. De aceea mă străduiesc să fiu Cu acest prilej şi-au adus contri »de muncă tîmplar.ul Ioan Opri-
ra fruntaşi ai întrecerii socialiste. practice 53, restul de 15 elevi fiind
amînaţi. buţia cetăţenii Habina Frnncisc, c ă : „Ieri, la terminarea lucru
Arcadie Lnzăr. Czlptzer Rudolf şi
alţii. ELENA SîNCA lui, totul era nou, dar azi la
Instalatorul Dumitru Dalidis, şe mereu la înălţimea încrederii ce ţff ucrările importante încredin- •responsabilii a -colectivului de terminarea lucrului e şi mai
ful promoţiei sale. are o singură ml s-a acordat. ^ ţale spre execuţie I.C.S.H redacţie de la staţia de KT- nou".
do rin ţă : admiterea în facultatea k sosit ziua mult aşteptată pen necesită oameni cu o calificare ri dwJîicare C&lan Sînt cuvinte care reflectă cît
de construcţii din Bucureşti. In a- tru unele m eserii: examene dicată. In acest sens colectivul de se poate de bine ritmul uluitor
cest sens participă cu regularitate, le. Sălile de clasă, împodobite cu conducere al şcolii are In centrul
la cursul de pregătire. flori, cunosc o atmosferă însufle preocupărilor sale problema asigu de dezvoltare a regiunilor de
ţită. M uncitorii-elevi aştern pe rării şantierelor cu muncitori bine
A aruneînd o privire in condica pregătiţi, capabili să răspundă pro pe malurile Bistriţei, trezite de
•™- de prezenţă a lectorilor, a- coaiele de hîrtie răspunsurile la în
partidla viaţă. x
HOR1A M. POPA g
lenţia ne-a fost reţinută de un nu trebările de tehnologie şi mntema- blemelor multiple, ridicate de şan- •eleval Scolii medii „Avram o
me cunoscut: Ştefan Borza. Di tlcă. Comunistul Gheorghe Ţuţu- tiere. g lancu" — Brad $
>OOOOOOOOOOOOOOOOOOO0 OOC
