Page 71 - 1961-07

Mr. 2043 m um ii socia m m i.v1 •pag. 8

Imbuiiitiflrea tehnologei Contribuţia In librării

şi a califafiş produselor - preocupare I1Î0V lor !17. I. L E N IN — 'Opere alese

de frunte a ©rganizafiei de partid Bilanţul muncii din semestrul î |p A /W V \ voi. II
al acestui an a fost încheiat de 888 pag. — 23,'90 lei.
Creşterea pro­ ~\ pentru creşterea i către colectivul I.I.L. „H oria“ din Cu eforfuri sporite
ducţiei, îm bunătă­ Alba Iulia cu însem nate -succese. - Volumul ii ui culegerii::
ţirea calităţii şi re­ „ O rg a n e le şi o rg a n iz a ţiile de p a r tid — se spune în expu­ producţiei, îm bu­ In afară de faptul că planul pro­ Antrenaţi în întrecerea socialis­ sută şi în activitatea I.I.L. cu 4,56 V. I. Lenin, Opere alese, în
ducerea preţului ducţiei globale a fost realizat în tă, muncitorii şi tehnicienii de ,1a la sută. 3 volume, apărută în U.R.S.S.
de cost al lami­ nerea tovarăşului ©heorghe Gheorghiu-Dej la plenara C.C. al nătăţirea calităţii proporţie de 115 la sută, în acea­ l.G.O. ©năşiie an reuşit să reali­ în ajutorul celor ce studiază
stă perioadă s-au realizat şi eco­ zeze planul producţiei globale pe istoria P.C.U.S., cuprinde lu­
natelor depinde de P.M.R. din 31 octombrie— 1 noiembrie 1960 — tre b u ie s ă d es­ şi reducerea pre­ semestrul I a.c. în proporţie de ‘Fruntaşe în întrecerea socialistă crări scrise de V, I. Lenin
perfecţionarea pro­ nomii la preţul de cost în valoare 10S, 13 la sută. în perioada 1897 — ianuarie
făşo are o in ten să m uncă politică şi o rg a n iz a to ric ă de m obilizare ţului de cost al de 78.000 lei şi s-au dat peste plan 4917, dintre care m enţionăm :
cesului de produc­ beneficii d e 244.000 lei. La acest rezultat s-a ajuns prin articolele „Karl Marx“, „Frie-
a oam enilor m uncii p entru în d e p lin ire a p lan u lu i de producţie, laminatelor. Co­ depăşirea planului da prestări în sînt echipele de zidari, sobari şi drich E11gels", „Trei izvoa­
Pentru obţinerea succeselor am in­ construcţii cil 23,35 Ia sută, în ac­ re şi .trei părţi constitutive
creşterea p ro d u c tiv ită ţii m uncii, red u cerea p re ţu lu i de cost, îm ­ munişti ca Iosif tite, colectivul de muncă de aici a tivitatea de gospodărire cu 4,08 ta zugravi conduse de Simion Mumă- ale m arxism ului“ şi lucrările
depus eforturi susţinute în lupta „Ce-i de făcut ?“, „Un pas
b u n ă tă ţire a c a lită ţii p ro d u se lo r...“ . Triîu, şef de pentru îndeplinirea sarcinilor de tă, Litschel Siegfrid, Iosif Stroia şi înainte, doi paşi înapoi“,
altele.
ţie, de aplicarea celor mai modeme cărei probleme In parte. Astfel, schimb, Iordan llea şi Gheza Coz- plan şi pentru introducerea de noi „Două tactici ale social-de-
procedee de fabricaţie, de respec­ în scopul reducerii rebuturilor prove­ m a, prim i-lam inatori, Nicolae Me- T. LAZAR.ESCU mocraţiei în revoluţia demo­
procedee tehnice în procesul de cratică", „imperialismul, sta­
ta re a strictă a tehnologiei pe toate nite prin arderea Iingourilor, con­ 'delcu, m aistru şi alţii, s-au situat muncitor i
producţie. Un mare rol l-a avut diu! cei mai în alt al- capita­
treptele procesului de producţie, de ducerea secţiei a fost ajutată să totdeauna în frunte, an constituit Fier vechi penfru ofelării lismului“ etc.
ridicarea continuă a calificării ca­ ia m ăsuri pentru modificarea cup­ un exemplu mobilizator pentru în­ în acest sens aplicarea în practică
drelor etc. Şi, toate acestea depind toarelor adinei (?ftestea fiind pre­ tregul colectiv. Schimbul condus de V. .1. L E N IN — Opere com­
la rândul lor de oam eni; de ingi­ văzute acum cu arzătoare înclina­ m aistrul Iosif Trifu, de la linia de a 5 propuneri de inovaţii. Eco­ In zilele de 14 şi ,15 iulie a.c. plete voi. 4
ner, tehnician, maistru, muncitor. te pentru ca flacăra să nu mai laminare, a realizat în lunile mai muncitorii de la secţia chimică a doua zi, de Ia subseefia de stdfu- y
nomiile anuale antecalculate ale Combinatului siderurgic clin Hune­ 550 pag. — 12 loi.
Ei sînt cei care hotărăsc soarta bată direct în lingouri ci în va­ si iunie cei mai buni indici de uti­ doara au organizat o frumoasă ac­ rare s-au mai adunat circa 10:000 \
inovaţiilor aplicate se ridică la ţiune de stringere a fierului vechi Volumul cuprinde lucrările
producţiei. Orice greşeală sau aba­ tră), să definitiveze procesul teh­ lizare, o producţie sporită şi de ] 17.000 lei. aflat în incinta secţiei, in decurs kg. fier vechi. ( scrise de V. î. Lenin în pe­
de numai cîteva ore ei au colectat rioada 1898 — aprilie 1901.
tere a acestora îşi lasă amprenta nologic de încălzire pentru cali­ bună calitate. Pentru aceste rea­ Dintre inovaţiile aplicate amin­ din subsecţiile rectificarea benzenu­ In fruntea acţiunii de colectare ? Aceste lucrări oglindesc acti­
tim pe aceea a mecanicului Ioan
pe produs. De aceea se impune ca tăţile de oţeluri din categoria ce­ lizări, schimbul condus de el a Albu. El a adaptat în sistemul de lui şi condensare-captare 30.005 kg. a fierului vechi s-au situat tovară- ş vitatea intensă desfăşurată
mecanizare a macerării argilei, ne­ fier vechi, care au şi fost expe- de V. I. Lenin în !vederea
m unca politică şi organizatorică să lor pretenţioase la încălzire şi la­ fost prem iat cu 15.000 lei atît în şii Andrei Deac, Radu Gozlov, FIo- creării unui partid proletar
cesară fabricării cărămizilor şi ţi­ ele tip nou şi a elaborări'
aibă o orientare precisă. O rganiza­ m inare. S-a organizat o Instruire luna mai cît şi în iunie. glelor, o bandă transportoare la rică 6onsfantin şi alţii. bazelor programului partidu­
excavatorul din carieră. In acest
ţiile de partid trebuie să rezolve la mai temeinică a oamenilor care de­ S u c c e s e le obf-imnfe —» fel, a fost înlocuită munca m anua­ CORNEL DOBREl lui, lupta sa împotriva revi­
timp şi bine problemele cele mai servesc cuptoarele ca aceştia să cu­ la a 40 de oameni pe timp de maistru zionism ului din Rusia şi a
6 luni, forţe care pot fi folosite în
arzătoare ale producţiei, probleme noască şi mai temeinic tehnologia im bold iii m s nsâ alte munci. Ânfrenafi în întrecere celui internaţional.

de care se leagă îndeplinirea sar­ de încălzire a Iingourilor de dife­ Cunoaşterea concretă a situaţiei Muncitorii de la Atelierele cen­ Pentru a asigura în condiţii mai GH. GHEORGH1U-DEJ
cinilor de plan şi angajamentele rite mărci de oţel. Tovarăşii Nico- i-a perm is organizaţiei de partid trale din Gurabarza şi-au luat în­ bune executarea lucrărilor, membrii Raport asupra mersului înde
luate în întrecerea socialistă. lae lorga, Ştefan Crăciun şi Ni- din această secţie să se ocupe în semnate angajamente privind de­ echipei s-au împărţit în !două gru­ plinirii Directivelor Congre­
colae Dobre, membri de partid, mod competent de rezolvarea pro­ păşirea planului de producţie şi îm- pe, astfel că ambele lucrări se exe­ sului al Ill-lea al partidului
Militând pentru înfăptuirea pre­ care lucrează la cuptoare, au pri­ blemelor producţiei, să indice în fmnătăţirea calităţii produselor. privind construirea socialismu­
vederilor planului de producţie şi mit sarcina să răspundă de înfăp­ mod precis conducerii secţiei ce să cută paralel. lui la sate şi dezvoltarea agri­
a angajamentelor, organizaţia de tuirea m ăsurilor stabilite de adu­ facă într-o situaţie sau alta. Suc­ Printre angajamentele luate sînt
partid de la lam inorul de 800 mm. narea de partid. Ei au adus o im­ cesele obţinute de colectivul aces­ şi cete a!e echipei condusă de îî- Datorită întrecerii însufleţite din­ culturii
a C.S.H., a desfăşurat şi desfă­ portantă contribuţie la traducerea tei secţii în primul semestru al nărul Victor Grama. Membrii aces­ — Prezentat la Plenara
şoară o susţinută muncă politică în viaţă a măsurilor de ordin teh­ anului, dovedesc că organizaţia de e înfrumuseţează tei echipe s-au angajat ca pînă la tre tinerii Sabin Ban, Gheorghe C.C. al P.M.R. dn 30 iunie-
şi organizatorică mobilizînd între­ nic, la ridicarea calificării oame­ partid s-a orientai bine şi a re­ sfârşitul lunii iulie să termine !două Jurca, Petru Rusu şi Traian Oprea, 1 iulie 1961.
gul colectiv în lupta pentru creş­ nilor şi în desfăşurarea muncii p o ­ zolvat cu pricepere cele mai com­ cvartalul rezervoare metalice cu o capacita­ Lucrarea a fost tipărită în ­
terea producţiei, îmbunătăţirea ca­ litice, dezvoltînd prin aceasta spi­ plexe probleme. Neajunsurile au te de 16.000 litri fiecare. In ace­ la prelucrarea ferestrelor metalice tr-un tiraj de masă.
lităţii şi reducerea preţului de cost ritul de ordine şi disciplină în m un­ p u tu t'fi astfel lichidate într-un timp Sub îndrum area grupelor de laşi timp, ei s-au angajat să con­ s-a obţinut pînă în ziua de t5 72 pag. - - 0,85 lei.
a! lam inatelor. că. Ei au o rg anizat discuţii cu partid, locatarii din cvartalul de fecţioneze 120 ferestre metalice ne­
locuinţe de pe strada Lenin din cesare staţiei de compresoare de la iulie o realizare de 60 la sută. La I. M A R IN , A. P A STR A N A C ,
Brad, prin muncă patriotică au în­ Hîrnîc — mina !Musariu şi ex­ l. BO TA — Organizarea cons­
îm b u n ă t ă ţ ir e a p ro c e s u lu i muncitorii pe diferite teme privind scurt. Colectivul secţiei se numără ceput amenajarea spaţiilor dintre ploatării miniere din Roşia Mon­ confecţionarea rezervoarelor o con­
blocuri. Acţiunea a fost sprijinită tană. fătuirilor de producţie
fehno’ogic şi r id ic a re a îm bunătăţirea şi respectarea pro­ acum printre colectivele fruntaşe şi de constructori, care au pus la tribuţie de seamă a adus-o forjo- L 80 pag, — 1,15 lei.
cesului tehnologic, au popularizat din combinat. In primul semestru dispoziţia locatarilor roabe, tîrnă- rul Teodor Golcea care a executat /
coape şi lopeţi. Astfel de acţiuni Lucrarea prezintă activita­
c a lif scării —- pe fruntaşi şi metodeie lor. Da­ s-au produs peste plan In contul vor continua şi in viitor la am ena­ din timp inelele de întărire şi si- 2 tea desfăşurată de organele
jarea spaţiilor verzi şi a rondouri- sindicale de la uzinele „S tea­
o p r e o c u p a r e p e r m a n e n t ă torită muncii depuse de tov. Ni- angajam entului S.4S0 tone lam ina­ lor eu flori. guranţă. 5 gul Roşu“, fabrica de postav
„Partizanul roşu“ din Bra­
colae lorga, schimbul pe care-1 con­ MIRCEA GOLC.EA T. PETRU >
!Colectivul lam inorului de 800 duce a reuşit ca în luna mai să nu te, rebutul a fost redus cu 11,4 la elev maistru S şov şi de la Combinatul chi­

mm. s-a an g ajat să producă în rebuteze (prin ardere) nici un lin­ sută faţă de adm is, indicii de u ti­ Cu pianul în d e p lin it mic „K arl M arx“ din Tîrnă-

acest an, peste plan, 12.000 tone gou de oţel. lizare planificaţi au fost depăşiţi, <; veni în organizarea consfă­
laminate, să facă economii la pre­ Pentru îm bunătăţirea calităţii şi iar economiile realizate la preţul
ţul de cost de 700.000 lei şi să îm ­ de cosi .al producţiei se ridică la Lucrătorii din cadrul oficiului porţie de 102,4 la sută. In ace- L tuirilor de producţie pe locuri
bunătăţească în mod simţitor ca­ reducerea rebutului provenit din aproape o jum ătate de milion. laşi timp ei au obţinut şi econo- <
litatea lam inatelor. La începutul laminare, conducerea secţiei, pe orăşenesc P.T.T.R. Hunedoara, şi-au miî în valoare de 64.800 lei, de- < de muncă şi pe secţii, con­
anului, în primeie două luni, pla­ baza sarcinilor stabilite prin hotă- N. BADIU păşindu-şi angajamentul cu 14.800 L
rîrea adunării de partid, a luat realizat planul de venituri pe pri­ Iei. <, sfătuirilor de producţie co­

mul semestru din acest an în pro- mune ale secţiilor care co­

nul de producţie se realiza greu, măsuri de modificare a calibrelor vV'.-'wW V V>

iar calitatea laminatelor lăsa de la cajele de blocuri pentru lami­ Antrenaţi în întrecerea socialistă, 8

dorit. narea profilelor de oţel rotund cu lucrătorii din cadrul oficiilor s

Ce a făcut biroul, o rganizaţia diam etrul de 130-180 mm. şi a ca- P.T.T.R. Hunedoara 1 şi II şi de ^

de partid pentru îndreptarea situ a­ jelor pregătitoare şi finisoare pen­ la secţia de difuzare a presei şi-au ş

ţiei ? In primul rînd au fost stu­ tru lam inarea profilului pătrat de adus cea mai mare contribuţie la ’

diate cu atenţie deficienţele şi lip­ 80 mm. Aceste m ăsuri au dus la

surile pe compartimente. Aceasta înlăturarea îm păturirilor, care dă­ obţinerea acestor succese. <

i-a dat posibilitatea să cunoască deau naştere la mult rebut, la mic­ PAVEL BLAGA laborează la realizarea ace­
m ăsurile ce se impun a fi luate. şorarea consumului de cilindri şi dirigintele oficiului P.T.T.R ţ
Edificat asupra situaţiei, biroul or­ au creat condiţii pentru a se pu­ luiaşi produs şi a celor pe în­
ganizaţiei de bază a supus pro­ tea trece la lam inarea cu toleranţe Ghelar treprindere.

blema îm bunătăţirii calităţii lami­ negative a oţelului cu profil ro­

natelor discuţiei adunării de par­ tund.

tid. in această adunare conduce­ De asemenea au fost luate m ă­

rea secţiei a prezentat un referat suri ca şarjele să fie lam inate, cu­

despre modul în care se ocupă de răţite şi predate complet, pentru

îmbunătăţirea calităţii laminatelor. a se evita amestecul de material,

Biroul organizaţiei de bază şi-a respectarea procesului tehnologic 21 IULIE 1961
prezentat propunerile sale. Aces­ pe toate treptele de fabricaţie, îm­

tea au fost complectate de partici­ bunătăţirea calibrărîi cilindrilor la PROGRAMUL 1 : 6,30 Aîelodii popu- populara romtnească : 14,03 Fragmente

panţii la discuţii. Organizaţia de atelierul de strungărie, executarea tare romîneşti; 7,30 Sfatul medicului: din opereta „Lasaţi-mă să cînt de

pa !id a avui astfel posibilitatea să unor reparaţii de calitate, pentru îmbolnăviri ale aparatului respirator Gherase Dcndrino; 15,35 Actualitatea

adopte o hotărîre care să indice eliminarea timpilor morţi, şutarea mai frecvente vara i 8,00 Din presa în ţările socialiste; 16,50 Curs de lini-,

m ăsuri concrete pentru îm bunătă­ economică a materialului ia foar­ de astăzi! 9,30 Prietena noastră car­ ba rusă ; 18,05 Aspecte de la cel de al

ţirea muncii în toate compartimen­ fecă, pentru a se mări procentul tea : „Goarnele împăratului“ — basm; Vl-lea concurs pe ţară — faza inter*,

tele. de scoatere etc. 12,00 Limba noastră. Vorbeşte acad. regională; 19,30 Teatru la microfon!

Cunoscîndu-se faptul că multe Inginerii, m aiştrii, tehnicienii şi xixxUxXvXvXx.-vFx-vUfUXviyşv'-Xv.'Ul-iU.'-x-x ¦¦¦¦¦ţî? * . prof. Al. Graur (reluare); 14,30 Con­ Peripeţiile soldatului Sweyk de Iaros-i
lipsuri se datoresc încălcării pro­ muncitorii membri de partid de la ¦ -• - .... cert de muzică populară romînească; lav Hasek; 21,45 Concert de muzică
cesului tehnologic de încălzire şi linia de laminare, ajustai, întreţi­ 16,15 Vorbeşte Moscova!; 18,30 „Prin din opere; 22,30 Moment poetic: Va-,
laminare a iingourilor, insuficientei nere ca şi cei de la cuptoare, au , .. ţara constructorilor comunismului“ — sile Alecsandri; 23,15 Concert de
pregătiri a unor muncitori, cît şi primit sarcina să ajute concret Ia însemnări de călătorie şi versuri ale noapte.
unor deficienţe de ordin tehnic’, or­ traducerea în viaţă a măsurilor Bucur Munteanu şi Sabin Irinca se num ără printre fruntaşii colectivului de la Atelierele R.M.R. scriitorilor care au vizitai Uniunea
stabilite de organizaţia de partid Sim eria. Lucrînd cu pricepere şl sîrguinţă la m asa de potrivit elemenţi (cazane tuboase), ei au de­ Sovietică i 19,05 Tribuna Radio: 20,20 Buletine de ş t ir i: 5,00; 6,00;
ganizaţia de partid a indicat con­ şi să desfăşoare o susţinută m un­ păşit planul pe primele 15 zile ale lunii curente între 20-25 la sută. Noapte bună, copii; 21,15 Jurnalul sa­ 7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00 (
că politică de masă pentru mobi­ telor ; 22,30 Muzică din .perete. 19,00; 22,00; 23,52 (program ul I),
ducerii secţiei ce are de făcut în lizarea întregului colectiv în lupta IN FOTO : Bucur Aîunieanu şi Sabin Irinca 'a locul de muncă. 12,00; 14,00; 16,00; 18,00; 21,30;

mod precis pentru rezolvarea fie-

PROGRAMUL II: 12,10 Muzică 23,00 (program ul II).

500 de kilometri — o distanţă De-a lungul Balticii poloneze încă 5.600 locuinţe; la băile de
care cu un avion modern poate fi sare şi nămol se vor putea trata
parcursă în cel m ult o oră — atît toare, cifră mai ridicată decît me­ de G1L GHEORGIHŢĂ la Gdansk sau Gdynia de pildă. 5.000 de oameni ai m uncii; num ă­ 21 IU LIE 1961
măsoară actuala graniţă maritimă dia mondială. Am putea spune că Kolobozegul rul locuitorilor oraşului va creşte
a Poloniei. Litoralul baltic polonez corespondentul Agerpres este o Gdyriie în miniatură. Pen­ de la 16.500, cît num ără acum, la DEVA: Cerasella; Eugenie Gran­ apă; ORAŞTIE: Şeful de gară; Se­
a cunoscut in ultimele decenii nu Şantierele navale din Gdansk şi la Varşovia tru aceste locuri însă, unde acum 24.000. det; HUNEDOARA: Im agini ale ţi­ tea; HAŢEG: Veneţia, luna şi tu;
numai furtunile mării, ci şi încercă­ Szczecin construiesc vase coman­ 15 ani nu era nimic, chiar şi atît nui trecut glorios; PETRO ŞANI- BRAD: Dragostea te aşteaptă; LO-
rile războiului, dar viaţa adevărată, după război pescâritul maritim. In înseamnă mult. Un semnal prelung Acestea sînt doar cîteva din m ul­ Poveste -nordică; D am a de pică; NEA: Alerg după o stea; TEIU Ş;
paşnică şi plină de roade a cunos­ date de U.R.S.S., Indonezia, Ar­ comparaţie cu anul 1945, cînd flota ne întrerupe gîndurile. Peste puţin ţimea de cifre care oglindesc dez­ ALBA IU LIA: Urmaşii; Drumul Portretul unui necunoscut; ILIA:
cut-o abia în anii puterii populare. gentina, ca şi de unele ţări euro­ de pescuit dispunea de 46 cuiere şi timp grupuri de muncitori pără­ voltarea continuă a acestui orăşel spre înalta societate;' SIM ERIA: Mîndrie; ZL A T N A : Aveau 19 ani;
De la Szczecin şi pînă dincolo de pene fără ieşire la mare, ca Ceho­ 500 bărci, în prezent ea dispune de sesc docurile, iar alţii le iau locul. în anii viitori, APO LD U L D E SU S: Dr. Soim.
Gdnnsk, pe ţărmurile scăldate de slovacia şi Elveţia. Polonia ocupă 550 cutere, 130 vase pescăreşti mo­ E ora schimbului. Intrăm în vorbă Cîntecul mării; SEBEŞ: Portul fără
soarele nordului viaţa pulsează as- deme, două vase-fabrică şi două cu unul din docheri, cu Marian •ir
tă~l din plin. al doilea loc în lume după Japo­ baze plutitoare pentru pescuitul de Wroblewski, care lucrează aici de 1 V W vW W l
nia în domeniul construcţiei de cursă lungă. Pescuitul se ridică a- trei ani. Obosit după muncă, dar plin Părăsind Kolobozegul şi conii-
Construcţia navală, porturile, tu­ vase pescăreşti şi prim ul loc în cum la 180.000 tone anual (de 12 de bunăvoinţă, aflînd că sîntem ga­ nuindu-ne călătoria de-a lungul li­ ANUNŢ
rismul — iată cîteva domenii în domeniul construcţiei de baze plu­ ori mai m ult decît înainte de răz­ zetari, ne vorbeşte cu însufleţire toralului, intilnim din toc în loc *
care — prin Ieşirea sa la mare — titoare pescăreşti. boi). Conform prevederilor, în ac­ despre viaţa poporului, a oraşului, mici şî pitoreşti staţiuni climaterice.
Polonia populară e cunoscută în în­ tualul cincinal se vor construi alte despre viitorul lor. A flăm că portul Statul polonez acordă o mare aten­ întreprinderea de electricitate
treaga lume. Dacă ţinem seam a că Reconstruirea şi dezvoltarea ra­ 62 de vase pescăreşti. Kolobozeg a fost redat exploatării ţie odihnei şi ocrotirii sănătăţii ce­
marile porturi, de pildă, Szczecin, pidă a porturilor poloneze după pentru vase sub pavilion străin a- lor ce muncesc. In anii din urmă, Sibiu
Gdynia, Gdansk au, fost distruse război a contribuit în mare măsu­ Deosebit de grăitor în ce priveşte bia cu un an în urmă, la 1 iunie staţiunile de pe malul polonez al
aproape în proporţie de 80 la sută ră la creşterea traficului de măr­ perspectivele de dezvoltare a lito­ 1960. Pînă la sfîrşitul anului tre­ Balticii „Sopot", „Hei", „Leba", IE X SE C ttJ Y A \ :
de urgia războiului, se poate afir­ furi în transportul maritim. Astăzi, ralului polonez este exemplul oră­ cut au acostat aici 141 vase din „W olin", .,M iedzyzdroje", au cunos­
m a că lot ce se vede acum — şan­ în toate porturile poloneze se încarcă şelului Kolobozeg considerat al pa­ opt ţâri, iar anul acesta, numai cut o dezvoltare fără precedent. In — Reparaţii capitale, mijlocii şi curente la orice tip şi mărim e
tierele navale, cartiere şi oraşe în­ şl descarcă aproape 20 milioane trulea port al Poloniei. Ne-am o- pînă ta 15 mai — 85. hotelurile luxoase de la Sopot, unde de transform atori de putere şi electrom otoare.
tregi reconstruite din temelii, sta­ tone mărfuri. In 1965 vasele polo­ prit aici pentru cîteva. ore, în dru­ alia dată se lăfăia burghezia polo­
ţiuni de odihnă moderne şi multe neze vor transporta în întreaga lu­ mul de ta Gdansk la Szczecin. M ulte s-au realizai aici în ulti­ neză. astăzi se odihnesc minerii Si- — M odificări a caracteristicii or transform atorilor de putere şi
altele sînt creaţia regimului demo- me 10 milioane tone mărfuri, adică mii ani. In afară de punerea în teziei, m etalurgiştii de la Nowa electromotoare.
ircit-popular. aproape de două ori mai mult fată Războiul n-a ocolit nici această funcţiune a portului — cea mai im ­ Huţa, texM istele din Lodz. De ase­
de 1960. mică localitate, care a fost trans­ portantă realizare — s-au construit menea şi turişti din toate colţurile — Reparaţii capitale, mijlocii şi curente Ia orice tio de separatori,
Puternica dezvoltare a porturi­ formată de fapt într-un uriaş mor­ noi cartiere de locuinţe, o nouă lumii vin aici să admire frumuseţile întrerupători şi com utatori electrici, dispozitive mecanice de reancla-
lor, a construcţiei navale, a flotei Odată cu creşterea producţiei de man de moloz. Astăzi încă marina­ şcoală — care este una dintre cete naturii nordice. sare (U.G.P.).
comerciale şi pescăreşti, îi dă Po­ vase a crescut şi exportul lor, în rii m ultor vase străine care acos­ mai frumoase din ţară, s-a dezvol­
loniei dreptul să se numere prin­ acest domeniu Polonia ocupînd lo­ tează aici se aşteaptă să vadă un tat baza de pescuit. La 22 iulie, Ziua eliberării Polo­ — Recondiţionare fizică (uscare, filtrare, centrifugare) a uleiului
tre puterile maritim e ale lumii, cu cul al şaselea în lume înaintea A n­ oraş în cure n-n rămas piatră peste niei de sub jugul fascist, cei 500 de transform ator cu instalaţie fixă şi mobilă.
’un însem nat prestigiu pe arena in ­ gliei. piatră. Insofirtdu-l pe prietenul nostru în km. ai litoralului polonez, porturile,
ternaţională. şantierele, stafiiinile climaterice vor — Verificarea mijloacelor de protecţia muncii din instalaţii elec­
In momentul de fală Polonia dis­ In apropiere de gara portuară ne drumul spre casă, ne oprim pentru îmbrăca clin nou haina de sărbă­ trice (mănuşi dielectrice, ştăngi etc.).
Numai în decurs de patru ani, pune de 4 mari şantiere navale — întimpină peisajul cunoscut al bas­ toare. Oamenii muncii de pe lito­
dc pildă, intre 1955— 1958, in vesti­ două la- Gdansk, unul la Gdynia şi timentelor de diferite tipuri, acos­ o clipă în faţa unul panou pe care ralul Balticii întimpină cea de-a Inform aţii se pot prim i zilnic între orele 7-12 la telefon 9680 sau
ţiile în domeniul economiei mari­ unul la Szczecin — în care s-au tate în radă şi aştepiînâ să fie des­ 17-a aniversare a eliberării ţării tor <în scris pe a d re sa : întreprinderea de electricitate Sibiu, strada Uzi-
tim e au crescut de trei ori — de construit după război 500 de vase cărcate sau încărcate. Tablonl este citim „Cincinalul la Kolobozeg". cu noi şi mari succese în construc­ \ nei nr. 3.
'ia cifra de 875,4 la 1.185,8 (în m i­ de diferite tipuri cu un deplasament ţia de vase, în ridicarea oraşelor şi
total de 1 .200?000 tone, W "la sută ce-i drept mult mai modest decit Pînă în 1965, pentru dezvoltarea o- porturilor, cu hotărîrea de a mutici W W W \W V V v '(A /W W V V W V V 'A (V V W V W V W V W V V VVWV>
lioane zloţi). In 1960 flota comer­ din acestea fiind comenzi din străi­ cu rîvnă pentru înflorirea pnmlntu-
nătate. K rasului şi portului se vor cheltui
cială polonă număra T27 vase. un miliQrd de zlo ţi; se vor construi lui lor, pentru întărirea păcii în
din cifre 74 p e bază d e mo- Intr-un ritm rapid s-a dezvoltat lume.