Page 72 - 1961-07
P. 72
pa« 4 dru mue s m M m u w ! Nr. 2043
ULTIMELE ŞTIRI-ULTIMEUE ŞTIRI Festivalul internaţional
al filmului de la Moscova
HI TA RE M O S C O V A 19 (AgerpresQ. Primind premiul, Mihail Kala
Cineaştii americani participă tozov a sp u s: Această distincţia
pentru prima oară in mod, oficial reprezintă o mare cinste pentru
la festivalul internaţional al fil mine. Sînt profund recunoscător
ULTIMELE ŞTIRI * ULTIME L E ŞTIR! mului de la Moscova. In cadrul pentru ea. Doresc din toată ini
precedentului concurs al artei ci ma întărirea prieteniei dintre po
nematografice mondiale care a a- poarele american şi sovietic.
vut loc la Moscova, S.U.A. au pre S.U.A. au prezentat în cadrul
Marile poteri trebuie să ducă tratative Comunicatul comun zentat in afară de concurs film ul Festivalului ele la Moscova film ul
Io problema p e r n ă cehoslovaco-vieinamez r,furnalul Annei Frank“. de scurt metraj „Invingînd tăce
rea" şi film ul artistic în culori de
PRAGA 19 (A g etp res). Guvernul şi poporul R. S. Ce In seara zilei de 18 iulie, con lung metraj „Răsărit de soare la
ducătorul delegaţiei americane T. C am popelloconsacrat preşedinte
Sbelton a rostit o scurtă cuvîntare lui S.U.A., Delano Roosevelt.
de salut adresată participanţilor
Interviul deputatului laburist englez Michael Foot acordat ziarului A genţia Cetelca tra n sm ite co hoslovace sp rijin ă în tru to tu l e- la festival şi locuitorilor Moscovei. La 18 iulie au fost prezentate
m unicatul comun cehoslovaco- forturile guvernului R. D. V iet A p o i în numele. „Comisiei laurea de asemenea în cadrul festivalului
vest-german „Deutsche Woche11 vietnamez cu privire la vizita în nam în scopul înfăptuirii con ţilor medaliilor de argint", juriul două film e greceşti de scurt r -
Cehoslovacia a delegaţiei guver secvente a acordurilor de la Ge- american care decernează premii traj .
M Ü N CH EN 19 .(A gerpres1) . ropa caracţerizîndu-le ca bune, m ai asupra a ceea ce avertizase nam entale a Republicii D em ocra rîeva din anul 1954, precum şi pentru cele mai bune film e create Regizorul Takis Kanelopulos şi-a
Sub titlul „M arile puteri tre echitabile şi rezonabile. Lţppm ann şi anume includerea te Vietnam condusă.de Fam Van pxppunerile lui cu privire la sta- în afara graniţelor S.U.A.-, a remis consacrat film ul „Fasos" pescarilor.
buie să ducă tratative în grobie întregii Germanii în sistem ul m i Dong, prim ul m in istru al R. D. bjijrea de relaţii normale între această distincţie' regizorului sovie El descrie viaţa oamenilor simpli
ni a g erm a n ă “, ziâru l vest'-ger- găş|u^zî.hd la întrebarea dacă litar al Occidentului. Subliniind V ietnam , Vietnam ul de nord şi V ietnam ul tic Mihail Kalatozov pentru filmul din Grecia şi munca lor anevoioa
rifan „Deutsche Woche“ a publi Occidentul trebuie şă recunoas în continuare că o Germ anie re- dte sud. „Zboară cocorii". să. Cel de-al doilea film este in ti
cat un interviu cu deputatul la că R. D. G erm ană, M. F o o t "a de unificată trebuie să accepte de In timpul tratativelor care au tulat ,y ia ţa pe insula M ylilene".
clarat : „Dă, cred că această re avut loc, se spune în comunicat, Cele doua părţi sprijină rezol
cele două părţi au făcut schimb varea problemei laoţiene pe b a
burist englez Michael Foot. .„Oc cunoaştere ar trebui să aibă loc bună voie anum ite restricţii, M. de păreri asu p ra celor m ai im ză propunerilor prezentate de
cidentul, a declarat deputatul la în cadrul unui tra ta t m ăi larg. Foot, se pronunţă pentru crearea
portante probleme internaţionale, U .R.S.S. la conferinţa de la G e
burist, trebuie să fie orióínd d is De fap t noi, cei din OcteM nt am unei Germanii neutre. „Nu cred, precum şi asupra m ăsurilor pen neva. ra oi plivii! li miliţiile
pus să ducă tratativ e cu R ăsări început să anulăm bucată cu bu spune el, că aceasta a r fi o ce tru dezvoltarea relaţiilor frăţeşti Ele au condam nat poziţia cer «rale tn ifli-IM
tul îh toate problemele neregle- cată T ratatul de la Potsd'am. A r rere im posibilă" R ăspunzînd lai şi a colaborării dintre R. S. Ce
tnentate. Acest lucru este valabil recunoscut R epublica F ederală şi întrebarea dacă un tratat în pro hoslovacă şi R. D. Vietnam . curilor imperialiste, care împie
pentru Berlin ca şi pentru în am fost de acord cu reînarm area blema Germaniei şi a Berlinului! dică în mod sistem atic reprezen
In com unicat se ara tă că cele tarea legală a R. P. Chineze în
treaga Germanie. Este mai bine ei. Ceva m ai m ult. Occidentul a ar fi durabil, deputaul la b u ris t două părţi sprijină eforturile O.N.U. şi şi-au exprim at convin M OSCOVA 19 (Agerpres). — tică deschisă la Londra. Ei au
• să discutăm lucrurile într-o a t adoptat o poziţie pe care U niu a subliniat dorinţa de pace a U- U.R.S.S. şi celorlalte ţă ri socia gerea că R. P. M ongolă îşi va La Londra au avut loc tratative fost de acord că aceste expoziţii
mosferă liniştită decît înir-o at nea Sovietică nu putea în nici nlurjii Sovietice rem arcînd to t liste pentru trium ful politicii de ocupa de asemenea într-un viitor cu privire la relaţiile comerciale au un rol important în extinderea
m osferă de c riz ă “ . un caz să o accepte, şi anume odată că, spre dteosebire de coexistenţă paşnică. apropiat locul în O.N.U. De a- sovieto-britanice între miniştrii N i- bazei relaţiilor comerciale dintre
U.R.S.S., Occidentul a dat do-1 semenea ele sprijină propunerile kolai Patolicev şi Reginald M aud- cele două ţări.
Referindu-se la intensificarea aceea ca întreaga Germanie să vadă în mai multe rînduri că Cele două părţi consideră că Adunării Populare Şupreme a ling.
curentului în favoarea tratative fie inclusă în alianţele m ilitare încalcă acordurile şi împinge o- în regiunea Asiei de sud-est tre R.P.D. Coreene cu privire la re- D upă cum se subliniază în co Reginald Maudling a declarat
lor în problem a g erm ană, dte- ale Occidentului". De altfel, arată menirea „pe m arginea prăpas- buie creată o zonă a păcii şi că unificarea paşnică a ţării. municatul comun, s-a căzut de a- că a început consultări cu o se
pulatul laburist a d eclarat: „In mai departe deputatul laburist, ti'eF. El a citat în legătură cu trebuie lichidat pactul S.E.A.T.O. rie de ramuri ale industriei Rega
Anglia există în prezent nume încă în 1944, W alter Lippm ann aceasta, agresiunile din Indto-
roase persoane care cer ca Oc a publicat o carte în care arăta chiria, Liban, Iordania etc. „Dacă cord ca tratativele cu privire la în tului U nit privind posibilitatea în
cidentul să adopte o nouă con că nu poate fi realizată o pare vom ajunge la încheierea unui tra
cepţie adevărată atît timp cît una din ta t a i Uniunea Sovietică, aceasta Adunarea Naţionala şi Senatul cheierea acordului comercial şi de cheierii unor contracte pe termen
cele două părţi (Apusul şi R ăsă va deschide calea pentru soluţii navigaţie maritimă să fie continua lung pentru livrarea de mărfuri
Ft Idm areşalul M ontgom ery şi ritul) ar cere celeilalte părţi in şi în alte probleme. In schimb te la Londra la sfîrşitul acestui an sovietice şi că aceste consultări vor
cunoscutul comentator m ilitar cluderea întregii Germanii în sis însă, dacă vom continua să spu
j căpitanul Liddel H art fac parte tem ul ei p ro priu de ap ărare. A- nem că nu se poate tra ta cu U- francez sînt finuie la marginea sau la începutul anului 1962. continua.
i în ultim ul timp dintre aceştia. ceste cuvinte s-au dovedit a fi niunea Sovietică, vom pune omeJ M iniştrii au constatat cu satis Miniştrii au fost de acord ca
!'Aripa stingă a P artidului la b u pe deplin realiste. D ar încă din nirea în faţa unei primejdii reale“ .
r i s t susţin e de m ulţi ani aceleaşi 1950 Occidentul a s tă ru it toc vieţii politice de către guvern facţie succesul înregistrat de ex este oportun să se continue ac
'Idei. Acum, cînd sînt sprijinite poziţia britanică organizată recent ţiunile pentru dezvoltarea comer
de oam eni ca M ontgom ery, ele
ap ar iutr-c lumină şi mai res PARIS 19 (Agerpres). lul de simplu „înregistrator“ al la Moscova şi de expoziţia sovie ţului sovicto-britanic.
pectabilă Personal, arată în con-
itinuare M Foot, am arătat în !,De mai multe luni, numeroşi hotărîrilor prezidenţiale sau guver
totdeauna că Occidentul trebuie
să-şi lărgească sfera de nego Mişcarea g re ils li lisa Argentinadeputaţi deplîng felul în care A-
ciere care trebuie să cuprindă nu
num ai problem a B erlinului, ci şi dunarea N aţională şi Senatul fran
întregul complex al aplicării u J 5©«®«= namentale.
nor planuri de d ezan g ajare în Fa.ptul că chiar şi în rîndurile
Europa. Dacă s-ar fi procedat
mai de m ult la adoptarea unor Anglia va accepta convocarea cez sînt ţinute în marginea vieţii deputaţilor guvernamentali şi al
asemenea planuri, situaţia Ber unei conferinţe a reprezentanţilor ţărilor
linului, dacă s-ar mai fi pus a- politice de către guvern prin apli fruntaşilor parlam entari se fac au BU EN O S AIRES 19 (A ger că „încetarea lucrului a fost ge
ceastă problem ă, nu ar mai fi Commonwealthuiui carea a diferite articole ale Cons zite critici la adresa guvernului pres). nerală. Activitatea economică a
fost atît de dificilă de rezolvat. tituţiei care restrîng atribuţiile par este pus de corespondentul ziarului ţării a fost aproape în întregime
Deputatul laburist s-a referit în LONDRA 19 (A gerpres). Londra Sandys a recunoscut în lamentare — scrie corespondentul „Tribune de Geneve" în legătură Potrivit agenţiei United Press paralizată. Staţiile de cale ferată
La 18 iulie s-a în a p o ia t la fdţa ziariştilor că între Anglia din Paris al ziarului elveţian „Tri cu m anifestările de nemulţumire International, la greva generală au fost închise, iar circulaţia
continuare la propunerile făcute Lond'ra m inistrul englez pentru şi ţările respective există diver bune de Geneve“. Nemulţumirea tot mai numeroase în ultima vreme de 24 dfe ore care a avut loc în tre n u rilo r op rită. P'e străzile o-
problemele Commoriwealthului, genţe în legătură cu această pro A rg en tin a la 18 iulie au lu a t p a r
de U niunea Sovietică şi de alte Sandys, care din însărcinarea blemă. El a declarat de aseme
guvernului a vizitat Australia, aceasta s-a exprimat în termeni u- ale cercurilor sindicale, cu gre te peste două m ilioane de oa raşelor argentiniene se puteau
ţări socialiste pentru crearea u- Noua Zeelandă şi Canada pen nea că Anglia va accepta convo neori destul de vii, mai ales în vele demonstrative ale muncitori meni ai muncii. Greva a fost de
tru a cerceta atitudinea guver carea unei conferinţe a repre cursul ultim elor săptămîni, pînă şi lor din diferite sectoare ale in vedea doar cîteva taxiuri şi au
nor zone de d ezan g ajare în E u- nelor acestor ţă ri faţă de o e- zentanţilor ţărilor Commonwealt- în rîndurile partidului guverna dustriei, precum şi a i m anifesta clarată în semn de prptest îm tobuze particulare“ . Agenţia U-
ventuală asociere a Angliei la hului pentru discutarea proble mental, Uniunea pentru N oua Re ţiile ţărăneşti generalizate în în potriva creşterii continue a cos nited Press International arată
P iaţa comună. Pe aeroportul din mei asocierii la P iaţa comună. publică“. treaga ţară. Ziarul consideră că tului vieţii, împotriva refuzului că la 18 iulie în A rgentina n-a
Se ştie că această conferinţă a tqâte acestea fac parte dintr-o „o-
fost propusă iniţial de prim ul Ziarul elveţian subliniază că în fensivă generalizată" în Franţa pe de a se m ări salariile precum şi apărut nici un ziar de dim inea
suşi preşedintele Adunării N aţio frontul social şi politic. îm potriva concedierilor. ţă. A ctivitatea radioului şi tele
nale Franceze, Chaban-Delmas, a viziunii a încetat deoarece per
Agenţia France Presse relevă sonalul celor două instituţii a
rostit recent o cuvîntare .în care lu a t de asemenea parte la grevă.
s-a pronunţat pentru o revenire la Şomajul ia amploareaIn Australia : In acelaşi timp, anunţă agen
viaţa parlamentară, protestînd îm ţiile de presă, în A rgentina con
Rezoluţii aie deputaţilor laburişti englezi m inistru al Canadei, Diefenbaker, potriva făptuiţii că, datorită apli unei probleme tinuă greva generală de 72 de
prezentate in parlament şi refuzată de guvernul britanic. cării articolului 16 din constitu ore a celor 150.000 de profesori
ţie, prin care preşedintele Repu
A genţia Reuter relatează că blicii îşi arogă împuterniciri spo CA N BERRA 19 (Agerpres). — minarea celui de-al doilea răz şi învăţători, de la şcolile secun
conferinţa va avea loc în sep rite, parlamentul este redus la ro TASS transmite : boi mondial. De pe urma şomaju dare declarată în semn de pro
tem brie la Londra sau Viena. lui suferă în primul rînd emigranţii test îm potirva refuzului guver
Potrivit datelor furnizate de M i înşelaţi de mitul despre prosperi nului de a pune în aplicare le
LOK'DRA 19 (A gerpres). de laburişti în frunte cu Sydney =©©©©= nisterul Muncii şi publicate la tatea Australiei. Ziarul „Sun“ din gea cu privire la g aran tarea
Membri ai parlam entului en Silverm an arată că nu există Canberra, la sfîrşitul lunii iunie Sydney a publicat recent declara creşterii salariilor învăţătorilor
glez cer guvernului ca în cola motive plauzibile pentru a refu Oasidele în arm ate ale Sui Chombe au a ta şa t numărul şomerilor australieni, era ţia preotului Freeser care arată ca şi profesorilor paralel cu creş
borare cu U niunea Sovietică să za în continuare recunoaşterea contingentul trupelor O.N.U. din Congo de 717.684. Presa relevă că numă majoritatea emigranţilor şomeri terea costului vieţii.
asigure o reglementare paşnică Republicii Democrate Germane. rul real al şomerilor depăşeşte trec in prezent printr-o adevărată
a problemei germ ane şi a proble Laburiştii invită guvernul englez ELISABETHV1LLE 9 (Ager- păzeau o barieră de pe şoseaua cpult datele oficiale care nu in tragedie. „Emigranţii şomeri, men Au m ai declarat grevă G.500
mei Berlinului occidental. să dea dovadă de in iţiativă pen preş). diicînd spre Niembo F '-d a n g a de clud pe muncitorii ce muncesc o ţiona Freeser, rătăcesc pe străzi, de m uncitori de la rafin ăriile s o
Şase deputaţi laburişti în tru a se pune capăt statutului1 nord). Pentru a se para „căş săptăm înă de lucru incompletă şi dorm noaptea în parcim, trăiesc cietăţilor am ericane şi engleze
fi unle cu Konni Z iiliacus au p re anorm al al Berlinului occidental. Bandele înarm ate ale lui tile albastre“ au fost nevoite să numeroşi alţi muncitori neînregis din farfuria de supă obţinută de din A rgentina, în sprijinul re
zentat în parlam ent un proiect Chombe au comis un act fără răsp u n d ă cu focuri de arm ă. Deo traţi la bursa muncii. Şomajul afec la organizaţiile de binefaceri şi u- vendicării lor de m ărire a sa la
de rezoluţie în care cheamă gu Independenţa locuitorilor B er precedent, atacînd fără nici un cam dată nu se cunosc pjgrderile neori cad treptat sub influenţa riilor.
vernul englez să dea asigurări linului occidental şi accesul liber moţiv contingentul trupelor pricinuite în rîndurile soldaţilor tează industria de automobile, in unor clemente criminale“.
că va respecta cu stricteţe obli în acest oraş, se arată în rezo 6.N .U . din Congo. indieni.
g aţiile o rincipale ce decurg din luţie, trebuie să se bazeze nu pe dustria textilă şi industria de pre -3SÍ5&E
C arta O.N.U şi nu va participa ocupaţie m ilitară perim ată pre După cum anunţă corespon Crima călăilor lui Chombe este
la nici un fel de acţiuni care să văzută de acordul de la Potşdam , dentul din Elis'abethville al a- rezultatul indulgenţei pe care lucrare a lemnului din ţară.
implice folosirea forţei în pofida ci pe temeiul ferm şi trainic al geriţiei A ssociated P ress, la 17 Com andam entul trupelor O.N.U.
acestor obligaţii. drepturilor contractuale consem iulie un detaşam ent de jandarm i în Congo o m anifestă faţă de In prezent în A ustralia şom a
In Ir o n'tă rezoluţie un grup nate într-un acord corespunză katgnghezi a atacat pe soldaţii mercenarii colonialiştilor.
tor. indieni din trupele O.N.U. care jul a luat amploarea unei probleme In S.U.A. continuă violenţele rasiştilor
naţionale. Se înregistrează cel mai împotriva populaţiei de culoare
înalt nivel de şomaj de după ter
La î i iulie se îm plinesc 7 ani V IE TN AM U L DE SU D însă înăbuşi lupta dreaptă a pa- W A SH IN G T O N 19 (Agerpres). „rezervată exclusiv albilor“ . îm
de la încheierea lu crărilo r C on Şl A C O R D U R ILE D E LA G E N E V A t|)pţilor sud-vietnamezi. „Poţi D upă cum anunţă agenţiile de potriva celor 200 de tineri „că
ferinţei de la Geneva din anul iţeide o mie de oameni, poţi a- presă, la Chicago continuă violen lători ai libertăţii“ care au sosit
1954 care a pus capăt războiu 0 baze pe acest teritoriu, astăzi tiv forţele arm ate diemiste. In 50 la sută din consiliile com u ruhea în lagărele de concentrare ţele rasiştilor împotriva populaţiei pe această plajă şi au organizat un
lui din Indochina, deci şi din ex istă 57. afară de aceasta SALA. au acor- nale diemiste sînt în întregim e o sută de mii. D ar nu poţi ni- de culoare din acest oraş şi îm miting de protest împotriva dis
V ietnam . tjat clicii Ngo Dinh Diem peste dezorganizate. îţtici, nu poţi întem niţa un po- potriva membrilor organizaţiei „că criminării rasiale, au fost trimişi
. Deşi acordurile sem nate la a- Insfîrşit acordurile prevedeau 2 miliarde dolari în special pen p$r — a declarat recent primul peste 250 de poliţişti. Cu ajutorul
ceasta conferinţă prevedeau, prin că nici un fel de personal m ili tru echiparea şi întreţinerea a r „In regiunile m untoase ale ţă riţjinistru al R. D. V ietnam , Fam lătorii libertăţii“. bastoanelor de cauciuc ei au reuşit
tre altele, unificarea paşnică a tar aparţinînd vreunei ţări străi m atei. rii — scrie ziaru l „D aily Tele- Van Dong. Populaţia Vietna John Bell W illLms, membru al să împrăştie mulţimea adunată în
Vietnamului, acest lucru nu a ne nu va trebui să staţioneze grap h " — peste 250.080 de oa m ului de sud u răşte clica lui! jurul „călătorilor libertăţii“ (circa
fost realizat nici pînă în prezent pe teritoriul V ietnam ului. Cum In cursul ultim ilor şapte ani, meni luptă în prezent cu arm a Qjem şi pe „naşii" acestuia de la Camerei Reprezentanţilor anunţă 10.000 de persoane — U.P.I.) şi
datorită faptului că marionetele stau însă lucrurile în Vietnamul regimul dictatorial şi fascist în mînă îm potriva .regim ului die W ashington“. să aresteze numeroşi negri. Unul
sud vietnameze şi cercurile con- de sud ? diemist nu numai că a violat mist... Se exprimă deschis păre agenţia United Press International, dintre „călătorii libertăţii“, relevă
‘’ducătoare din S.U.A. au făcut to t grav şi a sab o tat executarea a- rea — continuă ziaru l —- că în Patrioţii sud-vietnamezi care agenţia U.P.I., a fost bătut de po
ce le-a s ta t în p u tin ţă p en tru a „Dacă nu sîntem părinţii m i cordurilor de la Geneva, împie- curînd clica Ngo Dinh Diem va S-au ridicat la luptă pentru li a trimis preşedintelui Kennedy o liţişti pînă cînd şi-a pierdut cunoş
împiedica traducerea lor în viaţă. cului Vietnam, în orice caz sîn dicînd reunificarea Vietnamului. controla doar şoselele şi oraşele, bertate şi independenţă nu m âi tinţa.
tem naşii lui. Am asistat la n a ş îfj tim p ce sub controlul lu p tă pot fi siliţi să dea înapoi. P o telegramă în care îl întreabă dacă
îndată după sem narea acestor terea lui, l-am ajutat să scape Comentariul zilei torilor din m işcarea de eliberare porul luptător din Vietnamul de A şadar poliţia oraşului Chicago
acorduri, W ashingtonul a înscău cu viaţă..." — a declarat cu naţională se va afla cea mai m a şud are de partea sa adtevărul are de gînd să trim ită la Chicago este ineficace numai cînd este vor
n at în V ietnam ul de sud o veche cîţiva ani în urmă actualul pre dar a supus populaţia din Viet re parte din teritoriul ţării". De şi dreptatea, precum şi sim patia gărzi ale poliţiei federale care să ba de a acţiona împotriva sălbăti
slugă a m onopolurilor şi colo şedinte al S.U.A., John K&nnedy, nam ul de sud la suferinţe imen altfel, încă de pe acum, dato tu tu ro r celor cărora le sînt scum m enţină ordinea şi să prevină vio ciei rasiste şi îşi compensează a-
nialiştilor — Ngo Dinh Diem — pe atunci senator. „N aşii" ame se. în ch iso ri şi la g ă re dte concen rită acţiunilor susţinute ale p ar pe pacea, libertatea. In numele lenţele rasiale. O telegramă cu un ceastă ineficacitate prin „fermita
care a in stau rat un regim de ricani au dorit ca statul m ario trare — aceasta este imaginea tizanilor, în cursul nopţii agen ctelor 107 m ilioane de m em bri text similar i-a fost trimisă minis tea“ cu care contribuie de fapt la
dictatură fascistă, cu toate a tri netă din V ietnam ul de sud, n ă s dominantă în ţară. P atrioţii sînt ţii şi trupele ngodinlidiem işte ra ai săi, Federaţia Sindicală M on trului Justiţiei, Robert Kennedy. ca.
butele ei, şi a în călcat pas cu cut în convulsiunile războiului arestaţi, m altrataţi şi schin reori îndrăznesc să se aventure dială şi-a exprim at solidaritatea
pas prevederile acordurilor am in rece, să devină un atu im portant giuiţi. ze în afara oraşelor. cu lupta populaţiei sudl-vietna- Agenţia relevă că guvernul con D e altfel şi in oraşul New York
tite făcînd imposibilă reunifica- în mîinile lor. Potrivit intenţii me?e, a condam nat regim ul dic sideră că nu este nevoie să fie unde un mare grup de tineri negri
rea paşnică a ţării. lor acestora, V ietnam ul de sud Populaţia ţării nu s-a putut Iată cum se face că dintr-o tato rial diem ist şi a cerut respec trimise gărzi ale poliţiei federale la din cartierul populaţiei de culoare
trebuia să joace rolul unei să îm păca însă cu această situaţie „sabie a luî Damocles", pe care tarea acordurlor de la Geneva Chicago deoarece autorităţile ora Harlem, au organizat o demonstra
Astfel, aceste acorduri interzi bii care să atîrne d easu p ra s ta la care se adaugă şi condiţiile americanii sperau să o atîrne în din anul 1954 şi încetarea am es- şului „pot face faţă situaţiei“. Iată ţie împotriva discriminării rasiale,
ceau „orice m ăsuri de represalii de trai mizere. P rotestul îm p o tri Asia de sud-est. această ţa ră — ţşcului imperialist în treburile cum acţionează acestea : Potrivit poliţia a intervenit şi, spărgînd de
sau discriminare împotriva vreu telor socialiste din A sia şi să fie va terorii, îm potriva imixtiunii progenitură a politicii de pe po V ietnam ului de sud. Comitetul aceleiaşi agenţii poliţia din Chica monstraţia, a arestat 25 de tineri.
nei persoane sau organizaţii ca o pîrghie cu ajutorul căreia să am ericane, îm potriva situ aţiei e- ziţii dte fo rţă — a devenit un fo vietnamez pentru apărarea păcii go a arestat peste 65 de tineri ne
re în timpul războiului a cola se exercite presiuni asupra ţă ri conomice dezastruoase a îm bră car de criză în lumea capitalistă, şi Comitetul vietnam ez de soli gri. Alţi 25 de tineri, printre care
b o ra t cu p a rte a ad v ersă“ . In cei lor care duc o politică de neu cat diferite forme începînd cu criză care nu va putea fi lic h i daritate cu ţările Asiei şi Africii şi 5 albi au fost arestaţi pentru că
7 ani de cînd se află la putere, tralitate. In acest scop S.U.A. greve, dem onstraţii de protest, şi dată decît prin extirparea tumo au intrat pe o plajă a oraşului
clica diem istă a exterm inat au făcut totul pentru a-şi sub pînă la lupta de partizani. rii canceroase pe care o repre au dat de asemenea publicităţii
(70.500 de p atrio ţi, a a ru n c a t în ordona această ţară din punct zintă dictatura. o declaraţie cerînd traducerea în Situaţia planificării urbane
îjnchisori peste 308.080 de p er dte vedere m ilitar. C alul tro ian Lupta politică a populaţiei din viaţă a acordurilor de la Gene a mar New York
soane. care a permis pătrunderea m ili Vietnamul de sud ia caracterul Evoluţia evenimentelor din a- va din anul 1954 care au ca scop
tarilor americani în Vietnamul unui front larg cuprinzînd m un ceastă ţa ră nelinişteşte profund pe reunificarea paşnică a V ietnam u NEW YORK 19 (A gerpres). dreptul să prim ească ^şi să chel
V iolînd clauzele acordurilor de de sud a fost grupul consultativ citori, ţărani, diferite pături ale sprijinitorii dictatorului' sud- lui. In declaraţie se exprimă con Recent lin grup de experţi sub tuiască fonduri publice, fiecare
la Geneva referitoare la îm pie am erican de aj;utor m ilitar — micii burghezii, intelectuali, re vietnamez — participanţii la blo vingerea că sprijinul fierbinte al conducerea prof. Robert Wood de din ele acţionează pe baza unei
dicarea rem ilitarizării Vietnam u aşa-num itul M aag — constituit prezentanţi ai burgheziei n aţio cul agresiv S.E.A.T.O. în frunte Asiei şi Africii şi al celorlalte po la Institutul tehnologic din Mas- .jurisdicţii stabilite mai mult la
lui de sud, Statele U nite sporesc încă din anul 1952 pe lîngă stai-' nale, patrioţi aparţinînd diferi cu S.U.A. Efectivul arm atei die poare iubitoare de pace din lum e saciiusetts a pregătit un raport întîm plare decît după un plan.
potenţialul m ilitar al acestei tul m ajor al trupelor coloniale telor secte religioase şi chiar sol miste a fost aproape dublat, iar va ajuta poporul vietnamez să cu privire la situaţia planifică N um ai puţine h o tă rîri sîn t adop,-
ţă ri. Din 1954 şi pînă în p re de la Saigon. C ontinuîndu-şi ac daţi ai armatei sud-vietnameze. în urm a vizitei vicepreşedintelui zădărnicească toate m aşinaţiunile rii urbane a m arelui New York. tate ţinîndu-se seam a de modul
zent în V ietnam ul dfe sud au fost tivitatea şi după semnarea . în Stadiul la care a ajuns luptai S.U.A., Johnson în. această ţară, im perialiştilor am ericani şi ale Principala concluzie a rapor în care vor influenţa asupra an
in troduse zeci de mii de tone de 1954 a aco rd u rilo r de la G ene populaţiei şud-vietnameze îm po Statele Unite au hotărît să tri lacheilor lor şi să obţină victo tului este că lipsa unei planifi sam blului m arelui New York.
arm am en t şi echipam ent m ilita r va, M aag s-a străduit pe toate triva m arionetelor diemiste a a- m ită unităţi m ilitare speciale ria. cări reale duce la înrăutăţirea Rezultatul, arată autorii rapor
ele producţie am ericană. căile să torpileze aceste acorduri' vut drept rezultat descompune pentru a-1 feri pe dictato ru l sud- condiţiilor de v iaţă în acest o- tului, este o dezvoltare neplani-
introducînd pe teritoriul V ietna rea m aşinii adm inistrative din vietnam ez de a lua cunoştinţă pe A cordurile sem nate în 1954 la raş. A utorii rap o rtu lu i a ra tă de fic'ată, haotică, care complică
„Nici o bază nu va fi creată m ului de sud num eroase grupuri căîune şi sate. In prezent' aproape propria-i. piele de rolul m aselor Geneva îşi păstrează pe deplin asemenea că nu există nici o spe problemele vieţii urbane.
pe întregul teritoriu al Vietna de consilieri m ilitari şi specia în istorie. valabilitatea, iar situaţia încor ra n ţă ca pe v iitor situ a ţia să se
m ului" — stipulau acordurile. lişti am ericani care conduc, efec dată din Asia de sud-est nu va îm bunătăţească. Autorii raportului avertizează
'Astăzi h arta V ietnam ului de sud Toate aceste m ăsuri nu pot putea fi lich id ată pînă cînd nu In marele New York, se spune
vor fi aduse la îndeplinire toate în raport, există peste 1.400 de că în anii u rm ăto ri circulaţia pe
Î'&ţe îm pînzită cu semne conven- clauzele acordurilor. organizaţii adm inistrative de
[dhaie indicînd aerodrom uri, b a planificare, şi fiecare din ele are străzi va fi su p raag lo m erată iar
ze şt depozite militare, comuni NIC. IONESCU
caţii strategice. !n 1954 existau cartierele cu locuinţe insalubre se
vor extinde.
’’-dacti® *i administraţia ziarului: Deva str. 6 M artie nr. 9. Telefon: 188; 1S9t 75. Taxa plătită în num erar cjnform aprobării D irecţiunii G enerale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul „6 August Petroşani
