Page 73 - 1961-07

ţ .. ' L ^ a -D e V »
Anul XIII. Nr. 2044
1iiQ><?>‘<$t» <2^*
Ca forţe sporite Contribuţia colectivistelor
Suprafaţa mare de teren pe care
6 posedă gospodăria colectivă din
M ihalţ a permis colectiviştilor ca
în toamna anului trecut să însă-
m înţeze grîu pe 400 ha. şi orz pe
15 ha. Pentru a s e obţine o recoltă
cit mai bogată, culturilor de pă-
îoase li s-au aplicat la tim pul po­
trivit şi la nivelul cerinţelor agro­
tehnicii, toate lucrările de între­
ţinere.
De curînd, cînd orzul şi griul
s-au copt, membrii acestei gospo­
dării au trecut la recoltare. Bă­
tălia pentru strîngerea orzului de
pe întreaga suprafaţă a durat o
singură zi, deşi s-a lucrat numai
cu seceri şi coase. La strînsul re­
coltei de grîu, în ajutorul gospo­
dăriei au venit şi m ecanizatorii de
la S.M.T. Alba. Îm preună cu aceş­
tia, colectiviştii (zilnic participă la
secerat peste 400 de oameni) au
strîn s piuă la 19 iulie recolta do
grîu de pe aproape 350 ha.
Din relatările tov. Gh. Bedelea-
nu, preşedintele gospodăriei, pen­
tru recoltarea griului de pe restul
de su p rafaţă va mai fl nevoie de
o singură zi.
Demn de subliniat că paralel cu
aceste lucrări, colectiviştii s-au
preocupat din vreme să pună bază
trainică şi viitoarei recolte. In acest ne să începem treie­
scop, brigada de mecanizatori care
deserveşte gospodăria a executat
pînă în prezent arături de vară,
pe m ai bine de 120 ha. O însem ­
nată suprafaţă (10 ha.) a şl fost
în săm în ţată cu porumb m asă ver­
de necesar hranei animalelor.
Ritm susţinut
La Reciu datorită condiţiilor pe­
doclimaticei •recoltatul griului a în ­
ceput ceva .mai tîrziu. Cu toate
acestea, pînă în ziua de 17 iulie,
au fost secerate peste 120 ha. din
150 ha. sem ănate cu grîu.
Zilele acestea, recoltatul cerea­
lelor păloase va fi term inat.
Rezultate bune la Vinerea
Printr-o bună organizare a mun­
cii şi m obilizarea tuturor forţelor
existente, în G.A.C. 23 A ugust din
Vinerea* raionul O răştie, au fost
recoltate pînă în prezent, peste 235
ha. cu grîu din cele 295 ha. cul­
tivate cu această plantă.
D intre brigăzile de cîrnp care în
aceste zile depun eforturi susţinute
în vederea terminării recoltatului
pă'ioaselor, se evidenţiază mai ales
brigada condusă de colectivistul
Ioan Bota.
r U tem istul ioan. Pareia, m anevraţii la postul nr. 6 al laminorului
4e 650 mm. al C.S. Hunedoara, lucrînd cu m ultă ateniie, a reuşit să
reducă m ult tim pul de laminare In prezent el laminează HO blumuri
pe oră.
In fotografie: M anevrantul Ioan Pareia, la postul de comandă.
PgOEEŢARl DIN TOATE ŢĂRILE, UNlŢl-Vfi l
Vineri 21 iulie 1961
' o @ bobrisipitI
Către seară, cînd să aflăm cine anu­ care este şi deputa­
totul părea cuprins me şi-a adus cea tă, stătea de vorbă
de linişte, la sediul mal mare contribuţie ca oamenii şi îi în­
gospodăriei agricole la obţinerea acestui demna să vină la
colective din Blsca- succes. Explicaţiile cimp.
ria, cîţiva oameni au fost date de bri­
gadierul de cîrnp. Dar nu num ai ele
purtau discuţii a- au m uncit bine, ci
prinse. Colectiviştii ...Cînd grîul a dat majoritatea colecte
terminaseră secerişul în pîrgă, colectiviştii vistelor. Romaniţa
orzului şi griului şi din Biscaria, majori­
acum stabileau mo­ tatea femei, au ieşit Dumitru şi Treja Pe­
m entul începerii tre- la cimp. Aceasta se penar, de pildă, s-au
lerişului. întîmpla în ziua de dovedit a fi deosebit
3 iulie. Cele 115 ha. de active în campa­
Brigadierul nia de seceriş.
cu grîu trebuiau se­
de cimp Nicolae O- cerate în tim pul cel — Colectivistele,
mai scurt. Şefele de spunea brigadierul,
nescu, un om mal echipă Romaniţa Ba- şl-au adus o contri­
în vîrstă, avea toate buţie deosebită la
motivele să fie cel biuc, Otilla Teodo- succesul campaniei
de seceriş. Vrem să
mai preocupat. De rescu, Şavina Benţa raportăm cît mai re­
felul cum organizea­ şi altele, au organi­ pede şi terminarea
zat în aşa fel m un­ treierişului. Şi sîn-
ză munca, depinde tem siguri că vom
succesul campaniei. ca, încît cu fiecare reuşi. Colectiviştii
zi ce trecea, rezulta­ sînt hotărîţi să facă
— Aria nr. 1 este totul pentru a în­
tele erau tot mal cheia lucrările din
gata. a spus el. Mli- bune. In acelaşi timp campania de vară cît
ele constituiau e- mai repede posibil.
xemplu de urmat. Iar
rişul. Celelalte patru cînd se întîm pla ca V. ALBU
arii să le am enajăm unii colectivişti să
nu iasă la muncă din
cît mat repede.
Şi pentru că mem­ cine ştie ce motive,
Otilia Teodorescu,
brii gospodăriei co­
lective din Biscaria
terminaseră seceri­
şul griului, am vrut
Treierişuly paralel ca secerişul
Colectiviştii din Răhău au avut ziua de 17 iulie să poată începe Baba etc.. au term inat ş i ei recol­
treieratul griului la aria nr. 1. In
însăm înţate ou grîu 333 ha. Ince- prima zi de lucru, la această arie
pînd secerişul pe parcele, atît m a­
nual cît şi cu combina, ei au reu­ a fost treierată cantitatea de 8.300
şit ca pînă în ziua de 18 Iulie să kg., iar a doua zi. 13.202 kg. de
grîu.
recolteze grîul de pe 303 ha.
La gospodăria colectivă din Ră­
Paralel cu secerişul şi treierişul,
hău s-au luat din timp m ăsuri pen­ tractoarele de la S.M.T. Miercurea
tru am enajarea ariilor de treierlş, au început la Răhău arăturile de
cît şi pentru transportul snopilor vară.
la arii. Aceasta a permis ca în
Sprijin mai eficient
din partea mecanizatorilor!
Concomitent cu seceratul griu­ in nr. 2039 ai ziarului nostru, gos­ zilnică de lucru să nu fie măi mare
lui, aici au fost efectuate pînă podăria colectivă din Teiuş a fost cri­ de 4 ha. pe fiecare combină.
acum şi arături de vară pe 74 ha. ticată pentru ritmul anevoios de lucru
Lucrarea a fost executată de bri­ fa-recoltarea cerealelor păioase.
gada de tractorişti de la S.M.T.
O răştie condusă de utemistul Pam- Organizaţia de partid şi conduce­
fll Cubleşan. rea gospodăriei au analizat cauzele
mersului anevoios al lucrărilor de se­
Colectiviştii din Vinerea dau ceriş, luînd măsuri de îndreptare a
atenţie cuvenită şi strîngerii fura­ stării de lucruri. In acest scop au
jelor. Acestea au fost recoltate în fost mobilizaţi la muncă toţi colecti­
întregime de pe suprafaţa de peste viştii, reuşindu-se ca numai în ziua
100 ha. de 17 iulie să se recolteze manual
grîul de pe circa 150 ha. Ritmul sece­
rişului a fost mult intensificat şi în
‘ultimele zile.
La această gospodărie, au fost tri­
mise de către S.M.T. Alba două com­
bine. Tractoriştii care deservesc com­
binele nu le folosesc însă la capaci­ tora la recoltarea cerealelor păioase
tatea maximă, ceea ce face ca viteza să se facă simţit din plin.
Prin m u n că
patriotică
ooooo -o c-o o o
entru anul în curs, orga­
nizaţiile U.T.M. de la
uzina „Victoria“ din Călan
au hotărît să siringă şi sa
predea la I.C.M. 700 tone de
fier vechi. Organizaţi în
brigăzi de muncă patriotică,
tinerii din uzină au desfăşu­
rat o susţinută activitate pen­
tru a îndeplini înainte de ter­
men această sarcină. Drept
urmare, de la începutul anului
şi pînă acum au fost strînse
şi predate la I.C.M. 678,4
tone fier vechi.
Fruntaşă în această acţiu­
ne este organizaţia ele bază
U.T.M. de la furnale (secre­
tar Gheorghe Ancuţa).
A-
P este 12.000 ore de m un­
că patriotică au efec­
tuat în acest an tinerii de la
o uzina „Victoria" din Călan.
X In timpul lor liber, tinerii au
g muncit la am enajarea stadio-
g nului, la înfrum useţarea' uzi-
o nei etc.
^ In frunte s-au situat tinerii
g din brigăzile dc muncă pa- ^
x triotică dc la cele două tur- o
nătorii ale uzinei.
OOOOOOOOPOOQOO OOOOOOOOÓ
f : ' >v V » 'H
4 pagini 20 bani
pe oraş
La gospodăria agricolă colectiva
din Sîntuhalm, oraşul Deva, re­
coltatul orzului, ovăzului şi griu­
lui s-a^ term inat în ziua de 17 iu­
lie a.c. Pînă la aced'aşi dată, din
recolta obţinută colectiviştii au pre­
dat în întregime obligaţiile către
stat, transportînd la: baza de re­
cepţie peste 42 tone cereale. Colec­
tiviştii din Sîntuhalm au primit
chitanţa nf. 1. De rem arcat faptul
că cerealele predate au fost de cea
mai bună' calitate, greutatea hecto-
litrică fiind de 79 la sută, iar umi­
ditatea de 15 la sută.
Cu deosebit interes au muncit
în campania de recoltare colecti­
viştii Petru Igna (Ciupea), Iordan
Ştefan, Gheorghe Murar. Petre Ig­
na (Nic) şi alţii.
Peste 90 la sută
din suprafaţă
După cum ne informează cores­
pondentul nostru din IDobra, tova­
răşul Traian Farcaş, colectiviştii
de pe raza comunei.' au recoltat
pînă în ziua de 19 iulie peste 90
la sută din suprafaţa cultivată cu
cereale păioase.
La Stretea, secerişul a durat 6
zile. A fost term inat în 18 iulie,
evidenţiihdu-se colectiviştii Silvia
Popa, I6n Şindea lu i'I o n şi Mi-
nerva Nicula.
Secerînd numai manual grîul de
pe cele 24 ha., colectiviştii din Abu-
cea printre tiare Ion Furdui, Iulian
tatul griului.
La rîndul lor, colectiviştii din
Dobra. recoltînd atît manual cît şi
cu combina, au term inali secerişul
griului de pc-'cele- 7G^ .Hectare în
zlila de 20 iulie.
In toate gospodăriile de pe raza
comunei au fost am enajate ariile,
urmînd ca zilele acestea să înceapă
din plin treierişul. •' •
Destul de defectuos lucrează trac­
toristul Simion Boca, care nu folo­
seşte în mod raţional maşina, provo-
cîndu-i numeroase defecţiuni. Ingine­
ra colectivei l-a sfătuit de citeva ori
să nu mai lucreze cu masa transpor­
toare de spice umplută Ia refuz, de­
oarece aceasta este una din cauzele
deselor defecţiuni ce se produc. Trac­
toristul Boca nu ţine cont însă de
sfaturile primite, stagnînd ore în şir
lucrul pentru a repara combina.
Este cazul ca tovarăşii din condu­
cerea S.M.T. Alba să instruiască cu
mai multă competenţă conductorii de
combine trimişi în ajutorul gospodă­
riilor colective, astfel ca sprijinul aces­
„La 800 de bobine, numai una rebulată", acesta este angajam entul brigăzii conduse de luliana Raica de la
Pina acum. brigada a reuşit să pro ducă 1.600 bobine cu num ai una rebutată.
Iii foto: Membrii brigăzii,
In marginea oraşului Petro­
şani se înalţă un nou cartier
muncitoresc-Livezeni. Blocuri cu
3 şl 4 etaje împodobesc acum
p o a t e f i e x t i n s ă ş i l a n o ivechiul teren din marginea ora­
şului. Numai în acest an aici
se vor construi încă 292 de
apartamente.
IN CLIŞEU : Vedere parţia- (
lă a noului cartier Livezeni din \
oraşul Petroşani.
MAŞINI DE CUSUT
TOT MAI BUNE
Îndrumat de comitetul de
partid, colectivul de munci­
tori, ingineri şi tehnicieni, din
sectorul mecanic-serie, de la
U.M. Cugir, a pus în aplicare
o seamă de măsuri cu carac­
ter tehnologic şi organizato­
ric, avînd drept scop ridica­
rea calităţii produselor şi o-
dată cu aceasta, creşterea
productivităţii m uncii.
Printre măsurile mal im ­
portante ce s-au luat se nu­
mără executarea celor 827
etaloanejiol pentru fabricaţie
şi control, încadrarea întoc­
mai în limitele de interşanja-
bilitale, asigurarea reparaţii­
lor optime a utilajelor şi men­
ţinerea stabilităţii muncitori­
lor pe genuri de operaţiuni
tehnologice.
In vederea mecanizării pro­
ducţiei s-au înlocuit o .serie
de dispozitive cu altele mult
îmbunătăţite. Aşa, de pildă,
s-a instalat o bandă de trans­
port pentru fluxul plăcii de
bază a maşinii de cusut şi a
unui nou grup de sablaj.
Tot ca o măsură eficientă
a fost extinderea iluminaţiei
fluorescente, care asigură o
mai bună vizibilitate pentru
execuţie şi control în schim ­
burile de noapte.
Aprecierile ce s-au făcut
m aşinii de cusut „Ileana" la
expoziţiile din Lelpzig, Izmir,
Budapesta, Casablanca şi
Poznan, dovedesc înaltele el
calităţi, precum şl hotărîrea
muncitorilor de a ridica ne­
contenit calitatea m uncit lor.
PETRU POPA
inginer
i
j
• • • ••• - ' iw -/ *
>
In iţia tiv a , fu r n a lfştilo r
d e la se cţia II«a
îndeplinirea planului şi îm bună­ lurilor pretenţioase. Este necesară
tăţirea calităţii produselor lamina- revizuirea schemelor de laminara
te sînt problemele principale care pentru oţelurile calmate, marcarea
stau în faţa colectivului laminoru- şi depozitarea în stive compacta
lui bluming. Paralel cu aceasta, pe secţiuni şi calităţi, organizarea
sub îndrum area organizaţiei de unui sistem de sem nalizare şl sin--
/ partid, muncitorii, tehnicienii şi cronizare mal eficace a procesului
inginerii secţiei sînt preocupaţi în de producţie. Pentru aceasta va
tot m al m are m ăsură de reducerea trebui ridicat gradul de calificară
consumurilor specifice şi îndeosebi al oamenilor, va trebui în tărită co-
a consumului de combustibil. laborarea dintre laminatorl, mano-
Nu de mult, în adunarea gene- vranţi, cuptorari, macaragii, lăcă-
rală a comuniştilor s-a discutat tuşi, electricieni şi pistolari. In
iniţiativa furnaliştilor de la secţia plus, cuptorarii vor trebui să res­
Il-a furnale, intitulată, „Să lucrăm pecte diagram a de încălzire. Iar
o zi pe lună cu cocs economisit". conducerea secţiei să ia de urgen­
Concluzia adunării generale a co- ţă m ăsuri pentru asigurarea postu-
m uniştilor a fost aleea că şi la rilor descomplectate cu electricieni
laminorul bluming este posibilă şi lăcătuşi, în toate subsecţiilc.
încălzirea lingou- _________ Aplicarea ini­
rllor o zi pe lună
cu combustibil e- ţiativei de a îrt-
,Sa lucrăm O z i pe lună călzi lingourile o
conomlslt şi reali­ cu cncH p rn n n m i zi pe lună cu corni
zarea planului cu CU COCS e c o n o m i 611 bustibll economi-
o zi mai devreme. sit va fl încunut
Pînă în prezent, la subsecţia cup- nată de succes numai în cazul cînd
toare, s-au- luat o seam ă de mă- şi ceilalţi factori o vor sprijini. So
suri-pentru remedierea unor -deii- ştie că alimentarea cuptoarelor
cienţe ce împiedicau bunul mers adînci cu lingouri calde joacă un
al muncii. O bună parte din pro- rol hotărîtor în productivitatea cup-
bleme au fost rezolvate, altele toarelor, în economisirea combustl-
flind în curs de rezolvare. Amin- bilului. Prlntr-o mai bună colabo-
llm de exemplu, folosirea capace- rare între secţii şi organizare a
lor de silică în locul celor de şa- muncii, tem peratura medie a şat-
mot, m ăsură care a pus la punct jelor ar putea creşte la cel puţin
cea mal grea problemă a funcţia- 700-750 grade Celsius faţă de 580-
nărli cuptoarelor şi a dus la redu- 620 grade cît a fost în lunile pre-
cerea sim ţitoare a preţului de cost. cedente. Pentru aceasta se Impu­
ne un control riguros al organiză­
Preconizăm trecerea treptată a rii sistemului de aprovizionare al
cuptoarelor pe sistemul de evacua­ cuptoarelor cu lingouri.
re lichidă a zgurii, care ne va per­
mite, pe lîngă alte avantaje să ob­ Un sprijin substanţial nl-1 pot da
ţinem însem nate economii de cocs tovarăşii de la secţia cuptoare in­
mărunt, să valorificăm zgura su­ dustriale, prin respectarea riguroa­
dată. De asemenea, se experimen­ să a graficului de reparaţii a cup­
tează cele m al bune sistem e de toarelor, prin efectuarea unor re­
etanşare a cuptoarelor pentru mă­ paraţii de calitate.
rirea randam entului acestora. In
exterior se experimentează noi re- In acest fel, prin contribuţia tu ­
turor factorilor şi prin munca en-
ţete în scopul măririi durabilităţii tuziastă a colectivului laminorului
capacelor. bluming, Iniţiativa 'de a lucra o zl
Pe lîngă acestea, pentru ca Ini- pe lună cu combustibil economişti
ţiatlva să prindă viaţă, este nece­
sar ca eforturile întregului colec­ va fl înfăptuită, vom realiza noi
tiv de laminatorl să fie canalizate
înspre crearea condiţiilor necesare. şl însem nate economii la preţul de
cost.
Sectorul tehnologic, bunăoară,
oste chemat să la o serie de m ă­ Ing. AUREL PĂDURE AN U,
Ing. VIRGIL CIRLAN
suri în scopul îm bunătăţirii proce­ Ing. I LI E MARCU
selor tehnologice la încălzirea oţe­ laminorul bluming —
0. S. Hunedoara
filatura Liipeni.