Page 74 - 1961-07
P. 74
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2044
caff- 2
Pentru îmbunătăţirea activităţii Se împart avansuri
brigăzilor ştiinţifice colectiviştilor
din regiunea Hunedoara In ultimele zile, în două gospo
dării agricole colective din raionul
Brigăzile ştiinţifice ocupă un loc N1COLAE ŞERBAN cazuri le-a lipsit un plan de mun Orăştie, s-au împărţit avansuri co
Important în munca de răspîndire secretar al Filialei regionale că precis, de perspectivă, în care lectiviştilor.
a cunoştinţelor politice şi ştiinţi să se prevadă cîte brigăzi ştiin
fice. Pentru a extinde această for s.R .s.e . ţifice îşi vor desfăşura activitatea La G.A.C. „23 A ugust“ din co
mă de propagare a ştiinţei în rîn- intr-un raion, componenţa lor, lo muna Vinerea, pentru a doua oară
dul maselor de oameni ai muncii, terialele intuitive, au folosit şi de calităţile unde se vor deplasa, da în acest an, s-au acordat avan
Filiala regională S.R.S.C., în cola m onstraţiile practice. De exemplu, tele deplasărilor etc. suri băneşti.
borare cu secţia de învăţăm înt şi la explicarea descărcărilor electri
cultură, a Sfatului popular regio ce din natură, în satele raionului In concluziile trase la consfătu Revenind pentru fiecare zi-nuin-
nal, a organizat consfătuiri în toa Alba, lectorul a folosit un aparat irile cu brigăzile ştiinţifice s-a ară că cîte 5 lei, colectivistul llic Dro-
te centrele orăşeneşti şi raionale electrostatic. tat că pentru îmbunătăţirea acti goţel, a prim it pentru 292 zile-
din regiune. vităţii de răspîndire a ştiinţei şi muncă, 1.460 lei, colectivista Ană
O bogată activitate însoţită de culturii la sate vor trebui să se ia Pinter, pentru 212 zile-muiică,
Cu ocazia acestor consfătuiri s-a demonstraţii practice au întreprins o serie de măsuri concrete. In pri 1.060 lei. Printre colectiviştii cu
constatat că în activitatea brigăzi m ajoritatea brigăzilor ştiinţifice din mul rînd este necesară orientarea mai multe ziie-muncă efectuata
lor ştiinţifice s-au obţinut o serie regiune şi cu prilejul eclipsei de răspunsurilor la întrebările oame anul acesta se num ără şi Adam
de rezultate pozitive. Această for soare din februarie 1961. nilor muncii spre tratarea proble Danciu, Traian Danciu zis Jianu,
mă a muncii cultural-educative de melor celor mai actuale. Totodată, care au prim it fiecare cîte 750 lei.
masă, îndrum ată permanent de că Cu toate realizările obţinute, în brigăzile ştiinţifico sînt chemata
tre organele de partid, şi-a adus activitatea brigăzilor ştiinţifice se să răspundă interesului oamenilor La G.A.C. „Aurel Vlaicu“, s-au
în bună m ăsură aportul la popu mai observă însă şi unele lipsuri. muncii faţă de problemele vieţii in îm părţit avansuri în natură dfîf
larizarea politicii partidului nostru ternaţionale. Răspunsurile vor tre noua recoltă de orz. Pentru fiecare
de construire a socialismului, a Există brigăzi ştiinţifice ca acele din bui să fie date pe înţelesul mase
marilor realizări, obţinute în anii Vulcan, Teiuş, Haţeg etc. care aşteap lor largi, avîndu-se în vedere ca zi-muncă s-a acordat clte I kg.
puierii populare, contribuind la tă „să fie planificate" pentru de fiecare noţiune ştiinţifică să fie ex
răspîndirea cunoştinţelor de eco plasări, fără să-şi elaboreze un plan plicată şi lăm urită. De aceea este orz.
nomie agrară şi agrozootehnic, la concret propriu, care să asigure necesar să antrenăm în această ac
combaterea misticismului etc. Ast cuprinderea în sfera activităţii ior tivitate, activişti, cadre de tehnici Printre colectiviştii care au efec
fel, de Ia începutul acestui an pînă a cit mai multe localităţi şi în spe eni şi intelectuali cu o înaltă ca
în prezent, cele 35 brigăzi ştiinţi cial a celor mai îndepărtate de ora lificare, cu o temeinică pregătire tuat mai multe zile-muncă se află
fice din regiune au efectuat peste şe. De asem enea s-au deplasat bri politică şi ideologică, care pot
90 de acţiuni la sate, susţinute de găzi ştiinţifice la sate fără o prea contribui din ce în ce m ai bine Ia Ion Rusan, Ion Popa şi Nicolae
circa 260 de intelectuali din dife labilă pregătire temeinică. In unele ridicarea nivelului muncii de cul Veidean.
rite ramuri de activitate, la care au cazuri, brigăzile ştiinţifice nu pri turalizare a maselor, desfăşurate
participat aproximativ 9.000 de au mesc din timp întrebările de la di de m ajoritatea brigăzilor ştiinţifice Studenţii A. Cotrău, M. Bru Simptome şi... Scrisoare din tabără
ditori. Majoritatea acestor brigăzi rectorii căminelor culturale, ceea mă şi A. Karol de la Institutul diagnostic
au avut o bună orientare. Brigăzi ce face ca acestea să fie improvi din regiunea noastră. de mine din Petroşani, îşi fac DRAGĂ NELU,
le ştiinţifice din raioanele Sebeş şl zate. Asemenea cazuri s-au sem practica în producţie, avînd un Simptomele sînt semnele carac
ilia, şi-au îndreptat atenţia îndeo nalat în raza oraşelor Petroşani, nou profesor şi tovarăş de mun teristice unei stări anorm ale. ŞI Dacă vrei să pelreci o vacanţă concursuri în cadrul detaşamen-
sebi spre tratarea întrebărilor pri Hunedoara şi Deva. raionul Sebeş că, pe strungarul M artin Am- de-o astfel de stare suferă acum, plăcută, să nu pierzi prilejul să teSgr şi cei mat buni cîntăreţi şi
vind întărirea cconomico-organiza- şi altele. bruş de la atelierul mecanic al în plină campanie de vară, con mergi într-o tabără de pionieri, recitatori trebuiau să reprezinte
torică a G.A.C., popularizarea me U.R.U.M.P., care nu precupe ducerea căminului cultural din Ba- Acolo fiecare clipă îţi aduce ceva detaşamentul la concursul gene-
todelor înaintate prin care unele Mai există brigăzi ştiinţifice care ţeşte tim pul în a ajuta pe vii Iomir, raionul O răştie. Prin ce se nou, neobişnuit. In primul rînd ral pe tabără. In ziua concursu
gospodării colective din regiune au desfăşoară o activitate spontană, torii ingineri să pătrundă tai manifestă ? Bineînţeles, prin sim- îţi îmbogăţeşti cunoştinţele că lui pe tabără aveam nişte emo
ajuns fruntaşe etc. membrii acestora fiind anunţaţi în nele meseriei lui. tome îngrijorătoare. De pildă, din pătate In şcoală cu ajutorul ţii... Doar reprezentam şi eu de
ultimul moment că trebuie să se 8 mai a.c., la căminul cultural nu excursiilor, jocurilor pioniereşti, taşamentul în calitate de recita
Frumoase rezultate au obţinut şl deplaseze într-o anumită localita Susţinută activitate a mai fost organizat nici un spec vizitelor în întreprinderi şi gos tor!
brigăzile ştiinţifice din oraşul Al te (ca la Haţeg, Petroşani, Orăş- ia clubul minerilor din Petrila tacol. Ba, să nu greşim, au mal podării colective ele. Dacă-ţl
ba lulia, care cu ocazia deplasări tie), ceea ce dăunează calităţii dat elevii un spectacol cu ocazia place să cînţi sau să dansezi, în La umbra teilor şi castanilor
lor în comunele Hăpria, Ig’niel şi muncii lor. Coniinuă p re g ă tirile nler din Petrila, rezultă că şi în încheierii anului şcolar. In ce pri tabără ai un minunat prilej de din curte, chiar în faţa catargu
Drimbar, au răspuns cu m ultă com cadrul bibliotecii clubului (biblio veşte conferinţele, ultima a fost a-ţi afirma talentul, activînd în lui pe care fîlfiie drapelul ţării,
petenţă la întrebările puse în legă Lipsurile existente în activitatea Formaţiile artistice ale clubului tecară tov. Aurelia Smlda) s-au prezentată la 1 Iunie, Ziua inter formaţiile artistice ce se pregă a început desfăşurarea concursu
tură cu unele fenomene ale n atu brigăzilor ştiinţifice se datoresc în minerilor din Petrila, participante obţjnut rezultate bune. naţională a copilului. Şezători, seri tesc sub supravegherea pricepu lui. In faţa unităţii au ieşit m ulţi
rii, combaterea superstiţiilor etc. bună măsură faptului că secţiile la fazele celui de-al Vl-lea con de întrebări şi răspunsuri, cu un ţilor instructori. Vrei să faci copii şi au declamat minunate
In elucidarea problemelor ridicate, raionale şi orăşeneşti de învăţă curs al artiştilor amatori, continuă De ia începutul anului şi pînă sp o rt? A i toate condiţiile create: versuri despre partid şi patrie,
membrii brigăzilor, pe lingă ma- mînt şi cuitură, cit şi subfilialele să se pregătească intens în vede în prezent, biblioteca a înregistrat ÎN SE M N Ă R I echipament, terenuri de antrena sau au cîntat frumoase cîntece
S.R.S.C. nu au privit întotdeauna rea viitoarelor programe pe care 1.712 cititori, din care 1.051 m un m ente etc. Da, e tare bine în "ta populare. Eu am recitat poezia
cu suficientă răspundere organi le vor prezenta în cadrul clubu citori, care au citit în total 21.655 cuvînt m anifestări atrăgătoare, cu bără ! E tare bine că azi partidul
zarea activităţii acestora. In multe lui. volume de cărţi. un bogat conţinut instructiv-edu- ne trim ite in astfel de tabere... „Partidului” de M. Benluc, stră-
cativ, n-au mai avut loc de foarte Ş tie ori ce copil că în trecut pă dulnda-m ă să exprim tocilă dra
Brigada artistică de agitaţie, sub în scopul popularizării cărţii şi mult timp. rinţii noştri n-au avut astfel de gostea şi recunoştinţa noastră,
conducerea instructorului de bri a atragerii spre bibliotecă a noi ci
gadă Mihai Drăgănescu, pregăteş titori, s-au organizat 27 recenzii. Alt simptom al acestei stări bucurii... a copiilor, pentru partid, cel ce
te un program închinat succeselor 15 seri literare, 8 seri-ghicitori. un anorm ale: chiar acum, cînd cam Vite, aici. în tabăra regională
bravilor mineri şi muncitorilor de proces literar, două jurnale citite pania de vară este în toi, condu ne-a creat o viaţă fericită. M-au
la preparaţia din Petrila. şi alte forme ale muncii de masă cerea căminului cultural nu dă din Orăştie. sîntem 276 de pio
cu cartea. nici un semn de viaţă. Nu orga nieri si şcolari, veniţi din Valea aplaudat toţi cu căldură. După
La repetiţiile brigăzii pot fi g ă nizează expuneri care, prin carac
siţi de fiecare dată lăcătuşii Ioan Demn de scos în evidenţă este terul lor concret, să mobilizeze şi mine a urmat prietenul meu
Iordan şi Dumitru Eftimie, munci şi faptul că la concursul „Iubiţi să stimuleze colectiviştii la execu
toarele M aria C rlşan şi Aurica Ml- Cartea“, s-au înscris în acest an tarea în bune condiţiuni a lucrări Csog Josif, din detaşam eiihd nr.
hăllă, cît şi alţi componenţi ai bri 90 de concurenţi. lor campaniei de vară şi ia obţi
Penfru calâfafea produselor găzii artistice de agitaţie. nerea recoltelor bogate, nu se în Jiului şi de la Hunedoara, fii 1. El a cîntat la m uzicuţă aşa
Basorelief in !ut grijeşte să popularizeze fruntaşii
La fabrica de cărămidă din Pri- la iolosirea rumeguşului ca degre- Formaţia de dansuri populare campaniei, să însufleţească prin di de mineri, oţelari, colectivişti, in de frumos, Incit a fost bisat de
caz, apa'rţinînd întreprinderii „I. C. sant în argilă, în procent de 8 la (instructor tov. Dumitru Viloaică) Interiorul clubului minerilor din ferite mijloace de agitaţie întrece
Frimu", s-a introdus de curînd un sută. Prin folosirea procedeului pregăteşte o nouă suită de dan Petrila se află acum în- reînnoire. rile dintre brigăzile de colectivişti, telectuali. Ne-am împrietenit m ai m ulte ori. Cînd s-a term i
nou procedeu de lucru, care va am intit, cărăm ida va fi mai bună suri de pe Someş şi un joc m a Se zugrăvesc încăperile, holul. In nu se preocupă pentru ca brigada
'duce la îm bunătăţirea continuă a ghiar, nelipsiţi fiind la repetiţii sala cercului de artă plastică, după artistică de agitaţie să aibă un text bina cu toţii şi ne sim ţim m inu nat concursul, tovarăşul direc
şi va avea o greutate redusă de muncitorii Dionisle Farkaş, Elena orele de lucru la mină, instructo axat pe sarcinile actuale ale ţără
cărămizii. Acest procedeu se referă la 3,3 kg. la 2,9 kg. Tomuţa, Gheorghe Dudaş, un om rul cercului, tovarăşul Schmidt La- nimii muncitoare a i care să pre nat. Mincare avem din belşug, de tor al taberei, Roman Noja, ne-a
talentat şi recent promovat în for dislau, pregăteşte o lucrare ce va zinte scurte spectacole Ia locui dc
m aţie ctc. fi expusă, peste puţin timp, în ho m uncă.-Toate aceste probleme care 5 ori pe zi. .M ai ales excursiile, împărţit premiile, diferite cărţi.
lul clubului. Este vorba de baso se găsesc în centrul atenţiei ma'
Corul celor 120 de persoane (di relieful în lut ce reprezintă în prim rii majorităţi a unităţilor cultura' ne fac o poftă de mîncare... Am Ş i eu am prim it o carte cu ver
rijor tov. Vladimir U reche), pe lin plan un miner cu pikamerul pe le, pe conducerea căm inului cul
gă bogatul repertoriu cunoscut, a umăr, un muncitor fierar, un in tural din Baîomir o Iasă... rece. făcut pînă acum excursii în jurul suri de Eminescu, pentru că am
telectual şi doi pionieri. In pla Cea ma bună dovadă este lipsa de
pus în repetiţie încă două cînte- nul II, puţul minei şi preparaţia activitate. O răştie’., la Alba lulia, am vi recitat bine. Iţi fac acum şi o
ce noi. cărbunelui din Petrila.
Toate cele de mai sus se petrec zitat fabrica „Vidra” şi fabrica m ărturisire: cînd mă voi în
Rezultate bune Lucrarea, executată cu m ult simţ din lipsă de răspundere. Această
fa h bHofeeă artistic, după ce va fi tu rn ată în boală însă, de care suferă în pre chimică di.n Orăştie, gospodăria toarce o să mă înscriu în colec
ghips, va servi drept cadru orna zent conducerea căminului cultu
Din recenta analiză asupra ae- mental panoului de onoare al frun ral, este vindecabilă. Reţeta ce agricolă colectivă din Pricaz şi... tivul de recitatori al casei pio
tivităţii desfăşurate la clubul mi- taşilor în producţie din Petrila. duce la vindecare lăsăm însă s-o
prescrie secţia de înyăţăm înt şi Ei, dar n-o să-ţi înşir acum toa nierilor. Doresc să devin un bun
cultură a Sfatului popular raional
Orăştie. te excursiile făcute, din care am recitator.
C. VAS 1LE învăţat o mulţime de lucruri M -am luat Insă cu vorba şi,
noi. A m să-ţl povestesc pe înde iată, se apropie ora stingerii.
lete, cînd voi ajunge acasă. Miine o să mergem să vizionăm
In lobară am organizat multe un film, iar după masă o să
jocuri pioniereşti şi concursuri. aprindem un foc de tabără, des
Dintre acestea cel mai intere pre care am să-ţl scriu curînd.
sant a fost concursul: Cel mai Al tău prieten,
bun recitator şi cîntăreţ”. S ă VAS1L10A
vezi cum a fost. Am făcut întîl Pentru conformitate, V. CHIŞ
O nouă bază sportivă
=mz In urma unei hotărîri a organe stalat tavanul, iar în prezent se Îu-i
lor locale din Ilia, la 28 iunie a.c. crează la tencuieli.
In sprijinul proiecţiei muncii au reînceput lucrările de construc
ţie a popicăriei. La chemarea Aso Un merit deosebit în obţinerea
Pentru evitarea accidente! or, nica securităţii şi protecţiei muncii. ciaţiei sportive „Voinţa“, membrii acestor succese îl au tovarăşii Vic
săi au efectuat 1.000 ore de m un tor Coca, Victor Fodor, Andrei
muncitorilor ceferişti H se creează Cabinetul mobil este înzestrat că patriotică. Pînă în prezent s-au Rais şi Florea Opriţa.
procurat din fondurile Asociaţiei
condiţii de m uncă din ce în ce m ai cu fotom ontaje şi machete de ino sportive „Voinţa“ şi ale Consiliu Continuînd în acelaşi ritm lucră
lui local al sindicatelor, materiale rile de construcţie, membrii Asocla-
bune. Pe lingă instructajele gene vaţii privind îm bunătăţirea proce de construcţie în valoare de 23.400 ţiei sportive „V oinţa“ din llia vor
lei. S-au term inat lucrările de zi pune această bază sportivă la dis
rale şi periodice, conducerea depar selor tehnologice şi de protecţia dărie, de acoperire cu ţiglă, s-a in poziţia amatorilor de popice încă
înainte de 23 August.
tam entului C.F.R. din Ministerul muncii. Sutele de ceferişti simeri-
SILVIU CERCEA
Transporturilor şi Telecomunicaţi eni care au vizitat cabinetul au directorul căminului cultural Ifîa
ilor a trim is în Staţia C.F.R. Si primit explicaţii ample, au audiat
i-azai Serafinc-'anu este strungar la Atelierele de reparat m ate m eria pentru zilele de 14, 15, 16 şi scurte conferinţe pe ram uri de ac
ria! rulant din Simeria. Lună de lună el depăşeşte planul cu 20-25 17 iulie a.c. două vagoane în care tivitate, au vizionat filme şi dia-
la sută. este in stalat un cabinet pentru teh- filme.
Fotografia noastră îl înfăţişea G3ZR?58QL3iCTS; In Editura politică
ză Ttrăsurînd -diametrul interior al
unui bandaj.
~0- F I U L GOC AU A P Ă R U T : .
Ofiel m u n ca este
ani în urmă, prin părţile lectivă, să te scrii şi tu — i-a preună cu soţia sa, Victoria. Pa- V. G. AFANASIEV:
ibisse organizată C MA, poldului de Jos se obiş spus bătrînul, lui Nicolae, cînd trusute patruzeci şi patru de ca 10 zile a repetat operaţia. Oile au lăsăm pentru săptămina viitoare.
început să se învioreze, să capete ...In urmă, râm îne liniştea care — Filozofia m arxistă —
Biblioteca oraşului Hunedoara, nuia ca sătenii să adune laolal se găsea pe patul morţii. pele. Nu după m ult timp intim- poftă de mincare. Cu alte cuvin
(responsabilă tovarăşa Zoriţa Les- tă oile pe care ie aveau pe lingă plarea a făcut să bîntuie printre te, le pusese pe picioare. se aşterne peste stîna de la „Sub Cartea tratează problemele de bază
nic), cunoaşte zilnic o mare aflu casă. S e formau astfel două trd Nicolae se hotărăşte oi o epizotie. Exista pericol de a S tu p in i”. Totul aici e în ordine, ale materialismului dialectic şl mate
enţă de cititori. In primul sem es turme. Apoi pentru fiecare tur pierde din ele. Fostul gociu a ur „Farmacia" de la Sub încăperea este văruită proaspăt, rialismului istoric în legătură indiso
tru, au fost citite 28.481 volume mă era ales un gociu. El se ocupa In Apoldul de Jos colectiva mat cu stricteţe sfaturile primite fiecare _lucru e aşezat la locul lubilă cu practica construcţiei socia
de către 2.045 cititori. M ergînd pe de toate rinduielile la stînă, răs s-a înfiinţat în 1950. Nico din partea medicului veterinar şi Sfiipinî tui, toa'ie vasele sînt spălate şi lismului şi comunismului, cu cele mai
linia îm bunătăţirii muncii cu car pundea de turma de oi, se îngri lae nu s-a înscris atunci în gos a tehnicienilor. Zile şi nopţi de-a rlnduite. Casa sttnli seamănă In noi cuceriri ale ştiinţei. In lucrare sînt
tea, colectivul bibliotecii, cu spri jea ca ciobanii căre i avea în su podărie. rindul veghea asupra averii pe ç tina colectivei este aşe- tr-adevăr cu o farmacie. Pe col combătute teoriile neştiinţifice şi reac
jinul cadrelor didactice din oraş, bordine să-şi facă pe deplin da — De <>e să mă trec? Acu tot care i-o încredinţaseră colecti zată în locul num it Sub ţul mesei sînt cîteva caiete. In ţionare ale ideologiei burgheze şi ale
a prezentat 22 recenzii asupra toria. Pe atunci, plata se făcea n-aveţi oi. Eu cu ele-s obişnuit. viştii. tr-unui din ele Nicolae Suciu face revizionismului contemporan.
unor cărţi cum sînt „Oţelul“ de în coşi. Pentru patru oi se dădea Cină s-or aduna... vom vedea... Stupini. De m ergi peste zi acolo, însemnări zilnice. Iată cîteva din
Constantin Ghiriţă, „D eparte de gcciului un caş, iar acesta la — Nu prea merge treaba, N i îl găseşti pe Nicolae Suciu îm e le : efectivul turmei — 610 ca Jr
Moscova" de Ajaev, „Revederea“ rindul lui, împărţea celorlalţi „a- Gospodăria colectivă a început colae. A i cam dat greş. E dife brăcat în haine ca spuma lapte pele ; producţia de tină pe cap de
de Remus Luca şi altele. Au mai sociaţi” cit li se cuvenea. După să se întărească an de an. Colec renţă mare inire oile pe care le lui, trebăluind pe lingă siînâ. Mai oaie — cu 200 de grame mai G. GLEZERMAN:
fost organizate seri literare pe di cite-şi am intesc oamenii, cu greu tiviştii duceau toamna acasă rod îngrijeşti tu şi cele din turmele bine însă-i de mers dis-de-dimi- m ult decit anul trecut; briază
ferite teme, simpozioane literare, reuşea gociul să-şi ducă traiul tot mai bogat. Sectorul zootehnic noastre personale, îi spunea unul neaţă, cînd m im ările nu s-au obţinută pe cap de oaie — 5 kg.; — Legea dezvoltării sociale —
expoziţii de cărţi, liste cu recoman de pe o zi pe alta. Cît despre cio care la început era format numai ori altul. sculat încă. îndată ce se crapă brînză obţinută în primele 6 luni
dări de cărţi şi alte acţiuni. bani, ei se zbateau în lipsuri şi din cai ş i boi, s-a îmbogăţit trep de ziuă, Nicolae îl trezeşte pe — 2.000 kg. Gartea tratează sub forma unor lec.
mai mari. tat cu vaci ş i porci. Mai apoi, — B in e ! Vom vedea noi. Toam Iliuţă şi merg împreună să scoa ţii accesibile unui cerc larg de cititori
Pentru a veni în sprijinul biblio într-o adunare generală, colecti na se numără bobocii. le turma. După ce-l vede plecat ...Fiul goclului Suciu din Apoi- una dintre cele mai importante pro
tecarilor comunali, cu concursul Nicolae Suciu este fiu de gociu. viştii au n’ otării să înfiinţeze şi o cu sterpele şî mioarele spre imaş, dul de Jos s-a obişnuit să-şi no bleme ale materialismului istoric : can
secţiei de învăţăm înt şi cultură a De cînd se ştie pe lume iot la turm ă de oi. Jntr-una din zile, după ce le intră la m ulsul celor 260 de mîti- teze rezultatele obţinute zi de zi. ractcrul legilor dezvoltării sociale, cu
sfatului popular orăşenesc Hune oi a lucrat împreună cu iatăl tunsese pe toate, s-a dus la me zări. Pe la ora 6 şi jum ătate aces- Urmăreşte creşterea r-rnduciiei. noaşterea şi folosirea lor.
doara, a fost organizat un schimb său. Turmă îngrijită ca a lor nu — Ce faci Nicolae, ie înscrii? dic, învăţase la cursurile zooteh tea-s gata şi pleacă în imaş, nu analizează cauzele. Iar Victoria,
— l-a întrebat în toam na lui ’59 nice din iarnă că băile cu soluţie fără a trece însă peste apă. soţia lui, îl ajută cu aceeaşi pa In lucrare sînt analizate numeroa
'de experienţă în comuna B atiz, la prea exista prin împrejurimi. preşedintele gospodăriei .colective. de entomoxan au eficacitate asu siune în toată activitatea. De alt se probleme c a : obiectul materialismu
pra bolii. — E bine să se adape la rîu ! fel, ambiţia de a se situa în frun lui istoric şi particularităţile legilor
care au participat toţi bibliotecarii. Acum 12 ani, cină bătrînul S u — Acum d a ! Is destule. lu i; cunoaşterea legilor dezvoltării
— Să mă învăţaţi cum să pre îşi fac poftă de mîncare ! — tea tuturor, o au de cînd au luai sociale; legile dezvoltării sociale şi
Tot în acest scop, colectivul biblio ciu a încetat din viaţă, Nicolae a Omul era holărîl să se înscrie gătesc so luţia! — se adresă el activitatea conştientă a oamenilor, ra
devenit gociu. şi s-a înscris. După un an de zile, medicului. sfătuieşte el ajutoarele sale. Şi, în primire turma de oi, proprieta portul dintre legile generale şi cel«'
tecii orăşeneşti redactează diferite Nicolae devenise ¦îngrijitorul oilor specifice ale dezvoltării formaţiunilor
— S ă grijeşti de oi, ca de ochii gospodăriei. După sfaturile primite a încăl grijiţi ea azi să nu intraţi în par tea obştească a colectiviştilor. sucial-economice; legitatea generală
recenzii pe care le difuzează la c o zii apă, a luat fiecare oaie în cela dinspre Gura Rîului. O mai A. DA VID a schimbării formaţiunilor social-eccw
din cap, fiule. Jar de s-o ?arp, co A luai turma în primii e îm parte şi-a îmbăiat-o. După vreo noinice şi specificul dezvoltării unof
* w v V'V'"’
mune. WV/ VV'Vrf' < ţări şi popoare; generalul şi particu
larul in trecerea de la capitalism Ia
socialism.
