Page 75 - 1961-07

Nr. 2044
LA U. R. U. M. PETROŞANI
In d e m u n c a şl v i a ţ a c o le c tiv u lu icentrul p reo cu p ărilo r
—îm b u n ătăţirea calităţii
produselor
La Uzina de reparat utilaj mi­
nier din Petroşani se confecţionea­
ză piese de schimb, stîlpi de aba­
taj, arm ături de fler, se execută
reparaţii de utilaje pentru exploa­
tările miniere ale Văii Jiului. Stră-
bătînd secţiile acestei uzine îţi dai
seam a de entuziasm ul cu care tu r­
nătorii, strungarii, frezorii, forjo­
rii, lăcătuşii, muncesc pentru în­
deplinirea sarcinilor şi angajam en­
telor luate în întrecere.
— Tovarăşii noştri mineri au
nevoie de utilaje şi piese de cea
mai bună calitate. Avem datoria să
eliminăm cît mai mult rebuturile,
să muncim în aşa fel ca pe poarta
uzinei noastre să iasă de acum
înainte numai produse de calitate
— spunea la o recentă consfătuire
pe uzină tov. Farkaş Emeric, di­
rectorul U.R.U.M.P.
Cuvintele acestea au găsit un
larg ecou în rindul muncitorilor
uzinei. In centrul preocupărilor lor
stă acum continua îmbunătăţire a
calităţii utilajelor şi pieselor de
schimb livrate exploatărilor minie­
re din Valea Jiului. Rezultatele ob­
ţinute în ultima vreme in acea­
stă direcţie sînt îmbucurătoare.
Astfel, la piesele din oţel turnat
procentul de rebut a fost redus cu
12,4 la sută, iar la piesele din fon­ dreşte cu muncitori ca losif Cioră,
tă cu 19 Ia sută, faţă de norm a Andrei Boier, Nicolae Calotă*, Ju-
adm isă. De asemenea, s-a îm bună­ hasz Ladislau, Toth luliu, Alexan­ dustrie locală din regiunea noas­ albă ?
tă ţit simţitor calitatea stîlpiior de dru M unteanu, cu m aiştrii Vîorel
abataj şi a pieselor din metale ne­
feroase etc.
In sprijinul eforturilor muncito­
rilor de aici pentru îm bunătăţirea
calităţii produselor au venit şl
unele măsuri tehnico-organizatorice
traduse în viaţă. Astfel s-a pus la
punct executarea stîlpiior de aba­
taj prin confecţionarea de dispozi­
tive de asamblare. Toată documen­
taţia tehnică venită dinafară este
verificată de tehnologul şef al uzi­
nei, înainte ca utilajul respectiv să
Intre în fabricaţie. In acest fel s-a
Inireţinerea în bune condlţiunl a agregatelor este un factor de
seamă în procesul de preparare a minereurilor. De aceea, preparatorul
Nicolae Căplău de la E.M. „Gh. D oja" din Zlatna, se îngrijeşte ca
moara cu bile, la care lucrează, să fie permanent în stare de func­
ţionare.
In fo to : Preparatorul Nicolae Căplău la locul de muncă.
Trenul Prieteniei în U.R.5.5.
1inxp de 12 zile, 350 de medici,
Ingineri, profesori universitari,
oameni de artă, ziarişti şi tehni­
cieni, participanţi la excursia or­
ganizată de A.P.L.U.S. cu Trenul
Pridteniei, au vizitat la Kiev, Le­
ningrad, Moscova, locuri legate de
glorioasa istorie a poporului so­
vietic, au luat contact nemijlocit
cu realitatea nouă sovietică, au
făcut un larg schimb de experien­
ţă cu oamenii care, prim ii în lume
au construit societatea socialistă
şi care făuresc astăzi comunis­
mul.
De la Ungheni şi pînă la Mos­
cova, la întllnirile de la Kiev şi
Leningrad, pretutindeni oamenii
sovietici i-au prim it pe rom înl ca
pe nişte adevăraţi fraţi. Cuvintele
de apreciere adresate ţării noastre,
rostite cu atlta căldură de vechi
bolşevici ca Ellsabeta Grlgorlevna
Koualenko, de artistul emerit al
P.S.F.S.R., A. Aleksandrovlci
Van, de Olga Alexandrovna Po-
dolskaia, profesoară din Kiev, şi
de alîţia alţii, dansurile şi citite-
cele rom îneşti prezentate în cins­
tea grupului nostru şi atitudinea
plină de ospitalitate a personalu­
lui din magazine, hoteluri, a oa­
menilor de pe stradă, lotul ne-a
făcut să ne sim ţim în U.R.S.S. ca
nişte oasreţi bineveniţi.
In mai puţin de o zi nu poţi
căpăta decît o imagine incomple­
tă despre Kiev, al treilea oraş al
Uniunii Sovietice, cu cei 1.200.000
de locuitori ai săi. Capitala Ucrai­
nei, oraş vechi de 1000 de ani,
care se întinde pe 76.000 de hec­
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO OOOOOOOOKXXXj OC I-iOô Oô OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO O
eliminat şi se elimină uncie nepo­
triviri la operaţiile de asamblare.
In secţia turnătorie s-a trecut la
experimentarea turnării oţelului în
coji de bachelită, care a dat rezul­
tate bune. Aspectul exterior al pie­
selor turnate s-a îm bunătăţit cu
m ult şi s-au redus operaţiile de
prelucrare mecanică. înainte vreme,
la această secţie, turnarea roţilor
dinţate de Ia locomotivele de m ină
se executa din oţel turnat normal.
Aceasta ducea Ia uzura timpurie a
roţilor de locomotive. In prezent
turnarea lor se face din oţeluri
aliate cu elemente de aliere nedefi­
citare şi care, tratate termic în
mod corespunzător, prelungesc du­
rata de funcţionare a roţilor din­
ţate de 2-3 ori.
Maiştrii din secţiile uzinei au
fost îndrumaţi să se ocupe de mun­
citorii cu o calificare mai slabă
ajutîndu-i să-şi ridice calificarea
profesională să dea produse de bu­
nă calitate. De asemenea, serviciul
controlului tehnic a fost reorganizat,
numindu-se aici oameni cu o înal­
tă calificare şi spirit de răspun­
dere faţă de sarcinile ce le revin
pe linia controlului calităţii produ­
selor uzinei.
Colectivul U.R.U.M .P. se mîri-
Anghel, Simon Nicurici şi alţii
care sînt în fruntea întrecerii pen­
tru continua îmbunătăţire a cali­
tăţii produselor.
Muncind cu şi mal m ultă însu­
fleţire, luîndu-se m ăsuri operative
acolo unde se mai dau rebuturi
peste procentul admis, colectivul
de la Uzina de reparat utilaj mi­
nier din Petroşani va putea pune
la dispoziţia exploatărilor miniere
din bazinul Văii Jiului, utilaje şi
piese de schimb de tot mai bună
calitate.
C. M. reuşit ca în anul acesta să execu­
tare pe malul drept al Niprului,
oferă Imaginea unui oraş al con­
strucţiilor şi grădinilor. Kresclati-
cul — principala arteră a Kievu­
lui — cu lăţimea sa impresionan­
tă, cu clădirile sale între 7 şi 14
etaje,' toate înălţate după război,
imprimă linia acestui oraş. La
Kiev, noul se vede pretutindeni.
El este marcat în prim ul rînd de
puzderia de macarale care încon­
joară oraşul ca o adevărată cen­
tură. Vizităm oraşul însoţiţi de
Kalerlna Vllvovskaia, tinăra cola­
boratoare a ziarului ,,Kievskaia
Pravda". Trecem pe frumosul pod
de pe Nipru, construit recent şi
care poartă numele vestitului om
de ştiinţă sovietic Boris Paion.
Zeci de mii de oameni au luat cu
asalt plăjile in această minunată
zi de vară, zeci de mici vase stră­
bat fluviul în lung şi în lat. De
partea cealaltă a podului se în­
tinde cartierul Rusanovski. Aci,
pînă de curînd erau doar mlaştini.
Acum ele au fost asanate şl pe
malul Niprului se construieşte un
puternic sistem de Irigaţie care va
alim enta cu apă cele 20 de col­
hozuri din Imediata apropiere a
oraşului, care-l aprovizionează cu
produse alimentare.
Vizităm rînd pe rînd noile car­
tiere ale oraşului Darniţa, Zavas-
ko, în toial şase noi cartiere care
alcătuiesc noua centură a Kievu­
lui. Pretutindeni se construieşte
numai din panouri prefabricate
din cărămidă aparentă. Numai a-
nul acesta se vor ridica în Kiev
locuinţe însum înd 770.000 de tn.p.,
DRUMUL SOCI ALISMU LU
BTOflMggaaaBawsKaaraa
G a z e te le ale p e r e t e — m a l a p r o a p e In preajm a sărbătoririi Zilei
Odată cu începerea desfăşurării
concursului gazetelor de perete or­
ganizat de ziarul „Drumul socia­
lismului", colectivul de redacţie al
gazetei de perete „M inerul“, organ
al Comitetului de partid şl al Co­
mitetului sindicatului de la I. M.
Ghelar, şi-a propus ca sarcină prin­
cipală să susţină lupta minerilor
pentru îm bunătăţirea calităţii mine­ cat unele articole despre calitate,
reului, pentru introducerea în pro­
cesul de producţie a noi metode de
exploatare a minereului, a tehnicii
noi şi să sprijine lupta minerilor
pentru reducerea preţului de cost
al producţiei.
A ntrenat în concurs, colectivul
gazetei de perete „Minerul“ a pu­
blicat pînă acum două ediţii. In
articolele publicate au fost ridicate mul rînd să-şi îndrepte atenţia co­
unele probleme care frămîntă co­
lectivul de muncă al întreprinderii.
Au fost dezbătute şi unele proble­
me privind grija faţă de om, viaţa
culturală, disciplina în muncă etc.
Pe lîngă gazeta de perete „M i­
nerul“, de vreo lună de zile, se edi­ gazetei respective trebuie să fie In­
tează şi două suplim ente: „Gaze­
ta calităţii“ şi „Alo, te văd“ —
supliment satiric.
M ri uni
P rintre întreprinderile de in­ colectivul atelierului de mobilă creează însă asemenea condiţii.
tră care execută mobilă se num ă­
ră şi I.I.L. „1 M ai“ din Deva. Co­
lectivul de muncitori de aici şi-a
căpătat de-a lungul anilor un bine­
m eritat prestigiu pentru buna exe­
cutare a diferitelor tipuri de mobi­
lă. Pozitiv este şi faptul că în ne­
num ărate rînduri, colectivul secţiei rea secţiei cît şi muncitorilor des­
de tîm plărie şi-a depăşit planul de
producţie.
In cadrul secţiei de tîmplărie
activează şi atlierul de mobilă albă. persecutaţi. Realitatea este însă că
Aici se execută mobilă de bucătă­
rie tip C şi diverse lucrări. Mun­
citori ca Bela K aitar, Francisc Joc, avea cîte un cusur.
Constantin Popa şi alţii s-au stră­
duit şi au reuşit să dea lucrări de
bună calitate. întregul colectiv a
te, în afară de alte lucrări, 329
garnituri mobilă de bucătărie, cu 5
garnituri mai multe faţă de plan.
O bună parte din aceste garnituri
au fost apreciate de către cumpă­
rători.
Totuşi, la atelierul de mobilă
albă, există încă serioase defici­
enţe în ce priveşte calitatea lucră­ să cumpere m arfa, la pretenţiile concursul „Iubiţi cartea“. Cîştigă-
rilor. Nu întîm plător delegatul
I.C.R.M. Timişoara a respins la re­
cepţie în luna iunie 9 garnituri de
mobilă. Este adevărat că pînă la
urmă aceste garnituri, după ce li P.urtate, de a participa la anumit signei, iar mulţi alţii sînt înscrişi tecii nu au întreprins nimic în ve­ înscris nici un concurent.
s-au înlăturat micile deficienţe, au
fost trimise pe piaţă. Se pune însă
o întrebare : este oare acest fel de
a munci un lucru ce caracterizează
Fier vechi penfru ©felării
Mobilizate de comisiile de cir­
cumscripţii, femeile din oraşul H u­
nedoara, au colectat şi predat
I.C.M.-ului, de la începutul anului
şl pînă în prezent 17.300 kg. fier
vechi.
o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o c OOOOOOOOOOOOOC-OOOO
iar in septenal 5.300.000 m.p. To­
tul vorbeşte despre preocuparea
constructorilor de a lucra Ieftin şi
repede. Decoraţia exterioară în
stil ucrainean, realizată în plăci
de faianţă colorată este totodată
tradiţională şi modernă, nu exa­
gerat de scumpă şi totuşi foarte
atrăgătoare. De altfel, este evident
că ideea sim plificării podoabelor
exterioare cîştlgă teren, ceea ce
nu poate decît să placă ochiului,
la fel ca şi grija pentru integra­
rea armonioasă a construcţiilor in
peisaj. Este adevărat că construc­
torii Kievului sîn t avantajaţi de
pitorescul Văii Niprului. Kievul
merită pe deplin epitetul de „oraş
al grădinilor", pentru toate spa­
ţiile sale verzi care acoperă aproa­
pe jumătate din întreaga supra­
faţă a oraşului, (fiecărui locuitor
îi revine 15 m.p. de spaţiu verde,
Iar la sflrşitul septenalului îl va
reveni 30 m.p.). De-a lungul N i­
prului se întind 20 km. de gră­
dini. întregul oraş este aşezat pe
7 coline, astfel tnctt revezi mereu
din diferite unghiuri şi de la di­
ferite înălţimi locurile pe unde al
trecut. De pe colina lui Vladimir,
situată în apropierea Niprului, se
deschide perspectiva întregului
oraş.
In diferite cartiere ale Kievului distincţie marca recunoaşterea
au apărut în ultim ii doi ani clă­
diri impozante pe care străluceşte
litera M. Sînt noile staţii ale M e­
troului. îmbrăcate în interior în
faianţă colorată, staţiile sînt de o
eleganţă sobră. Peste Nipru se
renaşterii naţionale a Poloniei
Dacă colectivul gazetei de perete parte din cele publicate pînă în
„Minerul“ a obţinut unele rezul­
tate, trebuie a ră ta t că în activita­
tea sa, mai există o seamă de lip­
suri. Astfel, munca colectivului nu
se desfăşoară în mod organizat,
scăpînd din vedere unele probleme,
esenţiale şi în primul rînd cea a
calităţii. E adevărat că s-au publi­
dar ele au fost generale, nu toc­
mai mobilizatoare, n-au vorbit ni­
mic despre întrecerea cu minerii
din TeLuc. Or, se ştie prea bine
că minerii din Ghelar se află în
întrecere cu cei din Teliuc, pentru
a trimite furnaliştilor hunedoreni
numai minereu de bună calitate,
cu un conţinut de fier ridicat. în ­
spre acest obiectiv trebuie în pri­
lectivul gazetei de perete. Efortu­
rile minerilor din Ghelar, cît şi
rezultatele pe care le obţin în în ­
trecere, trebuie susţinute şi de ga­
zeta de perete în mod permanent.
Colectivul de corespondenţi al
struit. La gazetă să nu mai apară
articole care tratează problemele
în general, aşa cum sînt o bună
L,a 8. 8. L. D e v a
le şalele m n t w e !
v Adăugind şi alte deficienţe, ca
Am avut ocazia să asistăm mai
zilele trecute la o recepţie făcută
de către delegatul I.G.R.M. Timi­
şoara. Din cele 18 garnituri recep­
ţionate, delegatul a respins două.
Dar nu numai atît; delegatul a dat
explicaţii tovarăşilor din conduce­
pre slaba calitate a lucrărilor în
general. O parte dintre ei nu pri­
veau cu ochi buni recom andările
delegatului avînd impresia că sînt
el avea multă dreptate. Luate în
parte, aproape fiecare garnitură
Vrînd să aflăm cauzele care au
determ inat o asemenea stare de
lucruri am stat de vorbă cu o parte
din şefii de echipă, cu muncitori,
şi cu conducerea secţiei. Conclu­
zia eîte că la atelierul de mobilă
se lucrează defectuos. Din dorinţa
de a da cît mai multe garnituri, co­
lectivul uită de călitate? nu se mai
gîndeşte la atitudinea pe care o
va avea cetăţeanul atunci cînd yrea
lui. Apoi, există o slabă preocu­
pare a conducerii întreprinderii
pentru ridicarea calificării munci­
torilor. Cîţiva muncitori îşi mani-
festau dorinţa, cu ocazia discuţiei
schimburi de experienţă la între­
prinderi fruntaşe din regiune şi din
ţară, unde să înveţe concret, lu­
cruri şl metode avansate de m un­
că. Conducerea întreprinderii nu le
In fruntea acestei acţiuni s-au
situat tovarăşele Malvina Toplicea-
nu, deputată, Sevastiţa Marla, Va-
Icrla Uie şi altele.
M. R. tecarilor. Acordînd însă insuficien­
construieşte acum un nou pod
care va lega cele două maluri ale
oraşului şi cu ajutorul Metroului.
Pe Kresciatk se lucrează de zor
la finisarea unor- noi restaurante vestit Kievul şi dincolo de hota­
şi cafenele, se deschid magazine,
alimentare etc.
Vizitatorii Kievului au posibili­
tatea să cunoască Istoria oraşului
şi a Ucrainei din M uzeul de isto­
rie al oraşului. Dar istoria se poa­
te descifra şl pe străzile oraşului
In minunatele sale monumente de
artă şi cultură. Iată universita­
tea cu zidurile el cărămizii care
poartă numele lui Taras Şevcenko
şi unde astăzi 12.000 de studenţi
învaţă în cele 12 facultăţi, clădi­
rea Sovietului Suprem al P.S.S.
Ucrainene, instalată în palatul
unde a locuit pe vremuri Suvorov.
Capitala Ucrainei sovietice are
însă şi monumente ale istoriei re­
cente, care evocă lupta împotriva
barbariei fasciste. Obeliscul de 30
de metri închinat memoriei osta­
şului necunoscut, în mijlocul par­
cului pe ale cărei alei sînt înşi­
rate plăcile de marmură cu nu­
mele eroilor, monumentul genera­
lului Vatutin, sînt scumpe locui­
torilor Kievului care au înfruntat
cu atîta curaj ocupaţia hltlerisiă.
Ele sînt parcă o continuare a mo­
numentului înălţat în cinstea m un­
citorilor de la Uzina „ArsenaTL
care cu patru decenii în urmă,
au luptat neînfricaţi pentru pu­
terea sovietică. Am vizitat Kievul
în zilele cînd acest oraş erou fu­
sese decorat pentru a doua oară
cu Ordinul Lenin. Această înaltă
meritelor sale în lupta împotriva
fascismului ca şi în construirea
socialism ului şi com unism ului în
Uniunea Sovietică.
Locuitorii Kievului vorbesc cu
mîndrie despre 'ontribuţia lor la
prezent.
Comitetul de partid de la I. M.
Ghelar, va trebui să manifeste mai
multă grijă faţă de îndrum area
gazetei de perete. Munca colecti­
vului gazetei de perete „M inerul“
va trebui să fie m ai des analiza­
tă. Nu s-ar putea spune că pînă
în prezent n-a existat o preocupare
în acest scop. Comitetul de partid
a întocmit un material de îndru­
m are care a fost prelucrat cu toate
colectivele gazetelor de perete din
întreprindere. Eficacitatea acestui
m aterial n-a fost însă urm ărită. Aşa
se explică faptul că nici unul din
cele 9 colective ale gazetelor de pe­
rete existente în secţiile şi sectoarele
I. M. Ghelar n-au răspuns pînă în
prezent la chemarea colectivului
gazetei de perete „F u rn alistu l“ de
la Combinatul siderurgic din H u­
nedoara.
Colectivele gazetelor de perete,
3ub îndrumarea organizaţiilor de
partid, trebuie să abordeze cele
mai importante probleme actuale,
să militeze permanent pentru îm ­
bunătăţirea calităţii minereului.
P. DIACONU filuri uşoare, ca şi a materiale­
lipsa unor materiale necesare, con­
diţiile proaste de uscare a lemnu­
lui, faptul că muncitorii nu sînt
suficient stimulaţi moral (la gazeta
de perete, panou de onoare, şedinţe
de producţie etc.) se poate înţelege
uşor de ce aici treburile nu merg
tocmai bine.
Iaîă aşadar cîteva aspecte asu­
pra cărora conducerea I. I. L.
„1 M ai“ Deva şi organizaţia de
partid trebuie să-şi îndrepte aten­
ţia şi să le rezolve. O am enii m un­
cii din regiunea noastră aşteaptă
din partea acestora mobilă mai
multă şi de calitate superioară.
A. VASILE
Neta I Concurs, fără concurenţi
In vederea stimulării gustului
pentru citit şi atragerii unui nu­
măr cit mai mare de cititori din
rîndurile tineretului, a fost Iniţiat
torilor acestui concurs li se înmî-
nează de către comisiile formate în
acest sens insigna de „Prieten al
cărţii“. Mii de tineri din regiunea
noastră au devenit purtători ai in­
şi participă la concurs. Comisiile
raionale, orăşeneşti şi comunale,
desfăşoară o activitate rodnică în
această direcţie.
Şi în raionul îlia acest concurs
a fost organizat, constituindu-se în
acest scop comisiile raionale şi co­ grijit de acest lucru.
munale, întocmindu-se planuri de
acţiune etc.
Sarcini deosebite în această dî-
recţie le-au- revenit activiştilor cui-
turali din raion şi în special biblio­
tă atenţie acestei probleme, atît co­
misia raională, cît şi secţia de în-
construirea comunismului. Maşi­
nile agricole şl motocicletele, fa­
bricile producătoare de unelte şl
bunuri de larg consum au făcut
rele Uniunii Sovietice. Nu trebuie o
uitat însă că Ucraina continuă să x
fie, chiar şl după marele succes o
al valorificării păm lnturilor îtiţe- x
Icnite, unul din principalele gri- o
nare ale Uniunii Sovietice. Pavi- $
/ioanele agricole de la expoziţia o
Republicii Ucrainene din Kiev, $
pe care grupul nostru a vizitat-o, o
constituie o şcoală a experienţei V
înaintate în agricultură. S
La Kiev pulsează o intensă via- L
ţă culturală. Şapte teatre, printre c
care se numără în mod deosebit $
cel de operă şl balet, 800 de bi- 9
blioteci, confirmă setea de cultură %
a locuitorilor Ucrainei sovietice, g
Studioul de filme „Dovcenko", A
creat în anii puterii sovietice, v
realizează valoroase filme care V
s-au bucurat de un mare succes &
în ţara noastră. O
E sîmbătă după-amlază. Privim O
ce se întîm plă în magazine şi pe
stradă •. se cumpără cărţi şi cutii
cu torturi, vin de Crimeea şi jucă­
rii, bilete de operă şi cinemato­
graf. Pe Kresciatik, un „Zim" de­
capotabil duce un mire şi o m i­
reasă spre ofiţerul stării civile. X
S-a înserat. Rochii elegante, cos- o
tume de seară, oameni grăbiţi să L
nu întlrzie la un spectacol, alţii O
care se plimbă prin nesfîrşiiele
grădini ale Kievului. v
Ne-am despărţit cu regret de o
acest vechi oraş, din nou atît de ^
tînăr. In som ptuoasa gară a ora- <>
şutui, Trenul Prieteniei ne aştep-
ta să ne ducă mai departe spre :>
Leningrad şi Moscova.
FEL1C1A ANT1P .
I. MANEA
Însemnate economii de materiale
în industria construcţiilor de maşini
Printre problemele ce preocupă mului de materiale magnetice şi
actualmente pe proiectanţii şi cupru, de 25 la sulă, iar noile
tehnologii din industria con­ maşini pe bază de curent con­
structoare de m aşini a R. P. tinuu vor fi cu 50 la sută mai
Polone, un loc de seam ă îl de­ uşoare decît cele construite pînă
ţine economia de materiale şi în prezent, puterea lor rătnînînd
materii prime. Astfel, o mare neschimbată.
parte din cele 75 de m aşini şi Economia de materiale con­
aparate introduse în acest an în stituie o permanentă preocupare
producţie în industria de ma­ şt a constructorilor de vagoane,
şini electrotehnice, ca şi din ca şi de m aşini agricole. A st­
cele 235 prototipuri deja realiza- fel. noile vagoane de călători ce
~ie sau în curs de realizare, au se construiesc actualmente, au
o construcţie mai suptă şi mult o greutate cu aproape 2 tone
mai uşoară decît aparatele şi mai mică decît cele produse
maşinile produse pînă în pre­ pînă acum. La Uzinele de trac­
zent. toare „Ursiis" din apropierea
Se ştie că micşorarea greută­ Varşoviei este in curs de con­
ţii maşinilor, deci şl a consu­ struire un nou lip de tractor,
mului de materiale, se realizea­ C-336, la care. unui cal putere
ză şi prin folosirea la construi­ ii revin 52,5 kg. greutate. La
rea lor a unor materiale cu pro­ fabrica din Plock. se va realiza
o maşină de tocat nutreţ a că­
lor de construcţie cit o mare re­ rei greutate va fi de 800 kg. in
loc de 1.100 kg. Uzinele din
zistenţă.
Labenda au pus în construcţie
însemnate economii de male-
o maşină de săpat a cărei greu­
riale au rezultat prin introduce­ tate e cu 2 tone mai mică decît
a celor construite anterior.
rea in producţie de serie a trans­
Ş i în construcţia navală se
formatoarelor din tablă lamina­ aplică principiul folosirii de ma­
tă la rece. S-a calculat că greu­ teriale uşoare şi economice. La
tatea acestor utilaje se micşorea­ şantierele din Gdansk, punţile
ză cu 10 la sută, consumul de
tablă cu 20 ta sută, de cupru
— cu 5 la sută şt de oţel cu 7 tuturor tipurilor de vase ce se află
la sută. în construcţie vor fi în curînd
De asemenea, prin moderni­ finisate cu material plastic, ceea
zarea unor motoare electrice se ce va aduce o însemnată econo
realizează o reducere a consu­ mie de material lemnos.
„Orăşelul medicinei“ din Cracovia
In raionul Prokocim din 'înd­ ţiona şi o şcoală de surori me­
estul Cracoviei, se construieşte dicale cu internat pentru 240
pe o suprafaţă de 100 ha., noul eleve, o şcoală dietetică şi un
centru al Academiei de Medici­ laborator medical.
nă — un adevărat „orăşel al
medicinei". „Orăşelul medicinei" va fi
completat cu noi instituţii mo­
In noile şi modernele clădiri, derne, printre care un hotel p en ­
unele deja construite, se află tru medici şi un cămin pentru
printre altele, trei clinici: de studenţii in medicină care stu­
pediatrie, de boli contagioase şi diază aici. (D e la coresponden­
de psihiatrie. Tot aici vor func­ tul Agerpres la Varşovia).
văţămînt şi cultură a sfatului popu­ cursului. Mai mult, atunci cînd
lar raional Ilia, nu au mai contro­ noua responsabilă a bibliotecii ra-.
lat activitatea desfăşurată, lăsînd ca ionale, tovarăşa Iuliana Cazacu, ă
lucrurile să se desfăşoare de la sine. încercat să facă ceva în acest sens,
Cu toate că biblioteca raională tovarăşa Ana Ioan i-a ripostat că
dispune de peste 14.000 volume, este „treaba U.T.M.-ului şi că nu
din care pînă la această dată au o priveşte pe dînsa“.
fost citite 6.686, de către un nu­
m ăr de 778 cititori, dintre care Toate acestea au făcut ca pînă
foarte mulţi tineri, salariatele biblio­ la 15 iulie, la Ilia în cadrul con­
cursului „Iubiţi cartea“ să nu fie
derea participării tinerilor la con­ Discutînd cu cîţiva tineri din co­
cursul „Iubiţi cartea“. Tineri ca mună, aceştia şl-au manifestat do­
Ştefan Malic, David Nistor şi alţii rinţa de a participa la concurs, maî
sînt cititori activi al bibliotecii, dor­ ales că, răsfoind cele peste 700 de
nici de a se întrece în cadrul con­ fişe din evidenţa bibliotecii, reiese
cursului. Nimeni însă nu s-a în ­ că din acest număr foarte mulţi
cititori sînt tineri, iar titlurile de
Numai din cadrul şcolii medii cărţi citite, la foarte, mulţi cores­
din Ilia puteau fl antrenaţi un n u ­ pund tematicii concursului.
măr de cel puţin 40 de tineri care
Aceasta dovedeşte că la Ilia exis­
să participe la concurs. tă toate posibilităţile de desfăşu­
Cauzele care au determinat acea­ rare a concursului „Iubiţi cartea",
posibilităţi care permit ca, încă
stă stare de lucruri nu constau deci pînă la sfîrşitul acestui an, cifra'
în „lipsa de concurenţi“, d în lipsa de 50 de purtători ai insignei
de activitate a comisiei comunale, „Prieten al c ărţii“ să fie depăşită.
în slabul control efectuat de comi­
sia raională, de secţia raională de La aceasta este chemată să contrl«
învăţăm înt şi cultură şi în mod bule în primul rînd comisia raio­
deosebit în lipsa de preocupare şi nală care se cerea a fi reorgani­
interes din partea salariatelor de zată şi activizată, precum şi sec­
la biblioteca raională. ţia de învăţăm înt şi cultură a sfa­
Tovarăşa bibliotecară Ana Ioan, tului popular raional.
nu a acordat atenţia cuvenită con­ M. RUGINESCU
22 IU L IE 1961
PROGRAMUL I : 6,10 Melodii te; 21,30 B ătălia recoltei în-
populare rom îneşti; 6,45 Muzică de sem nări de reporter ; 22,30 Muzică
estradă; 7,30 Sfatul medicului: în ­ de dans.
ţepăturile de insecte; 8,00 Din pre­ PROGRAMUL II : 12,30 Melo­
sa de astăzi; 11,20 Pagini orches­
trale din opere; 12,20 Album spor­ dii populare romîneşti ; 14,03 Mu­
tiv; 13,05 Concert de muzică uşoa­ zică uşoară ; 15,30 Muzică din ope­
ră ; 14,00 Muzică populară romî- rete ; 17,00 Duete din opere; 17,30
ncască ; 15,45 Emisiune literară Carnet de reporter : Expoziţii în
consacrată sărbătorii naţionale parcuri ; 17,35 Muzică populară din
a R. P. Polone; 16,15 Vorbeşte Asia şi A frica; 18,30 Simfonia I
Moscova!; 16,45 Jocuri populare în do m ajor de Beethoven; 19,30
Pe teme internaţionale; 19,40 Es<
rom îneşti din Ardeal; 17,50 Ştiinţa trad a artistului a m a to r; 20,20
Noapte bună, copii: „Legenda văii
în slujba păcii : Cercetări în do­ Klimovo“ (legendă poloneză); 21,10
meniul arterioscierozei; 19,05 Scri­ Muzică de d a n s ; 21,45 Album ărj
sori din ţară ; 19,40 Muzică de tls tlc ; 22,30 Seară de poezie şi
d a n s; 21,00 Emisiunea pentru sa- muzică. Eminescu — montai.
i MttBAIIÎIIGi
22 IU LII 1961
DEVA: Cerasella; Eugenie Gran­ ipă; O RAŞTIE: Şeful de gară; S e­
det; H U N E D O A R A : Regele tea; HAŢEG: Veneţia, luna şi tu;
Neapolului ; PETRO ŞANI : Po­ BRAD: Dragostea te aşteaptă; LO-
NEA: Alerg după o stea: TEIUŞ:
veste nordică ; Dama de pică ; Portretul unui necunoscut; ILIA:
ALBA IU LIA: Urmaşii: Drumul Mîndrie; ZLATN A: Aveau 19 ani;
spre înalta societate; SIM BRIA:
Cîntecul mării; S E B E Ş: Portul fără APO LD U L DE SU S: Dr. Soim.