Page 76 - 1961-07
P. 76
pa!>. 4 DPIl MILL SOCIALISM! LUI Nr, 2044
^^gnMOTB3M3mWBIf WJ«ftflgaiUK.ttK
• u'ilimole. c f ipi • iu itL rn a iß s i M • x ü ü m e ls ş t i r i IN CAMERA COMUNELOR
<V *r T c 7 r V * * ______ .*»*UME**ikA'iiU«ÂUW«,''*.-W>A *.;.»•• »¦ » •- A\-.'.‘ .'f r . i i i . - . - - •_ 6
Dezbateri în legătura cu agravarea
crizei economice în Anglia
Conferinţa de presă organizată furi Gagarin a plecat la Varşovia LONDRA 20 (A gerpres). — toreşte faptului, a spus în conti m inistrul Comerţului, M audling,
de delegaţia R. D. Vietnam la Oeneva TASS transm ite : nuare lidferul opoziţiei, că econo a recunoscut că lira sterlină este
MOSCOVA 20 (A g erp res). Iuri G agarin va rămîne în Po m ia englfeză continuă să bată supusă în prezent unor presiuni
G E N E V A 20 (Agerpres). ce se întîm plă în Vietnamul de In d im in eaţa zilei de 20 iulie lonia două zile, iar apoi v a ple D eschizînd la 17 iulie, în n u pasul pe loc, iar b alan ţa com er puternice, în tim p ce b ala n ţa da
D elegaţia Republicii Democrate sud şi în Laos, reprezentantul R.D . pilotul cosm onaut I. A. Gagairîn, ca în Cuba, unde va lua parte mele P artidului laburist, discu ţului exterior continuă să se în plăţi este deficitară, preţurile
[Vietnam la Conferinţa pentru re- Vietnam a arătat că guvernul mario Frou al Uniunii Sovietice, a p ă la festivităţile consacrate celei ţiile în Cam era Comunelor cu răutăţească. Participarea Angliei cresc şi există îndoieli grave în
I glementarea problemei laoţiene a netă existent în Vietnamul de Sud răsit Moscova plecînd la V arşo de a 8-a aniversări a revoluţiei. privire la situaţia economică a la com erţul m ondial de produse ce priveşte capacitatea econo
! prganizat o conferinţă de presă în cu sprijinul guvernului S.U.A.; în via, în urm a invitaţiei guvernu ţării, liderul Partidului laburist Industriale, a arătat Gaitskell, miei engleze de a se dezvolta în
legătură cu aniversarea la 20 calcă grosolan acordurile de la Gaitskell a subliniat că în rău tă s-a m icşorat de la 25,5 la sută acelaşi ritm ca şi economia con
iulie a şapte ani de la semnarea Geneva. Guvernul Ngo Dinh Diem lui R. P. Polone. ţirea considerabilă a situaţiei li în anul 1950, la 16 la su tă în curenţilor Angliei.
acordurilor de la Geneva pentru se menţine doar datorită ameste rei sterline şi presiunile care se an u l 1960.
cului american în treburile interne Tunisia a cerut convocarea exercită asupra ei, constituie Laburistul H arold Wilson a
Indochina. ale poporului vietnamez. Armata Consiliului ic Securitate cauza directă a crizei economice Gaitskell a cerut guvernului declarat că actuala criză este
Guvernul R.D. Vietnam respec lui Ngo D inh Diem; înarm ată pî- grave prin care trece în prezent să rjp recurgă la îngheţarea s a consecinţa politicii conservatori
nă în dinţi de Statele Unite, nu Anglia. In cursul ultimelor trei lariilor m uncitorilor şl funcţio lor — „rezultatul celor zece anî
tă în mod cinstit prevederile acor mără în . prezent aproximativ luni — aprilie-iunie — a spus narilor şi la reducerea cheltuie pierduţi în zadar“.
durilor de Ia Geneva pentru In- 470.000 de oameni. Pentagonul a G aitskell, rezervele de aur ale lilor guvernamentale pentru m ă
Hochina şi depune toate eforturile amplasat în Vietnamul de Sud pes ţă rii s-au m icşo rat cu 160 m ili suri socjale. Răspunzînd în numele guver
te 60 de baze militare aeriene, nu oane lire sterline. Aceasta se da- nului la interpelările din timpul
pentru menţinerea păcii în sud- In discursul său de răspuns, discuţiilor, m inistrul Finanţelor,
estul Asiei; a declarat la conferin Sel'wyn Lloyd, nu a indicat ce
ţa de presă reprezentantul dele TUNIS 20 (A gerpres). In în treag a ţa ră au avut loc Muncitorii englezi sînt ferm hotarîfi măsuri' intenţionează să ia săp-
gaţiei R.D. Vietnam. A genţia de presă tunisiană miercuri m itinguri şi dem onstra sä lupte pentru drepturile lor tăm îna viitoare pentru stăvili
T.A.P. a a n u n ţat joi dim ineaţa ţii în sprijinul cererii de a se
Relevînd că R.D. Vietnam nu că guvernul Tunisiei a cerut con lichida bazele străine de pe te LO N D RA 20 (Agerpres). jynct al sindicatului, a subliniat rea crizei economice. El însă a
poate fi indiferentă faţă de ceea vocarea de u rgenţă a C onsiliului ritoriul tunisian. P ostul de r a Membrii Sindicatului muncitori că guvernul a pornit o ofensivă
de Securitate pentru a lua în dio Tunis şi-a continuat em isiu lor din industria electrotehnică din împotriva nivelului de trai al dat clar de înţeles că nu va sta
discuţie acţiunile agresive ale nea în tot cursul nopţii, trans-
Franţei îm potriva Tunisiei. m iţînd ştiri despre situaţia din bili un impozit pe sporul de ca
pital, cum cere opoziţia.
La sfîrşitul discuţiilor opozî-1
meroase baze m aritim e şi întreţine In cursul nopţii dfe miercuri: regiunea Bizerta şi cînţece p a Anglia, îşi exprimă solidaritatea m uncitorilor şi că ei trebuie să se ţia a cerut să se pună la vot o
un aparat militar care numără pes spre joi situaţia din regiunea unească peijţru a riposta. rezoluţie de neîncredere în poli
te 3000 de ofiţeri. Bizerta a continuat să răm înă triotice cu conducătorii progresişti ai sin tica economică şi financiară a
încordată. In zorii zilei agenţia A lţi vorbitori au subilinat că guvernului. M ajoritatea conser
Demonsfrafiî Alocările militare ale guvernu de presă tunisiană T.A.P. a tra n s ? dicatului lor care au căzut vic vatoare din Cam era Comunelor
anfifranchiste lui sud-vietnamez reprezintă pes m is un com unicat în care se timă campaniei duşmănoase duse muncitorii nu pot şi nu vor să a respins însă această rezoluţie
te 80 la sută din bugetul de stat. spune că în cursul nopţii a a- PARIS 20 (Agerpres). de presa burgheză şi elementele rămînă impasibili faţă de sporire cu 329 voturi, contra 243.
In Berlinul occidental Represiunile împotriva patrioţilor vut loc la Menzel Burghiba, Ziarele franceze de joi dim inea de dreapta din mişcarea sindica perm anentă a costului vieţii şi
vietnamezi s-au intensificat. închi unde se află arsenalul bazei m i ţa comentează situaţia creată în lă. sînt ferm hotărîţi să lupte pentru
sorile şi lagărele de concentrare litare franceze de la Bizerta, un regiunea Bizerta. Ziarul „Combat“ drepturile lor.
sînt supraaglomerate. Intr-o serie incident grav. Soldaţii francezi se întreabă dacă în urma acţiunilor In prezent, la Po'rtsmouth are loc
BER L IN U L OCCIDENTAL 20 de localităţi populaţia care refu au p ărăsit cantonam entul lo r şi franceze în această regiune „se va conferinţa anuală a Sindicatului l a ..
(A gerpres). ză să se supună regimului m ario mai putea aplica în Africa de nord muncitorilor din industria electro
netă şi intervenţioniştilor este ex au atacat pe voluntarii şi m ili o politică raţională ^ care să nu tehnică. Ziariştii burghezi care a-
Studenţii şi cadrele didactice terminată fără cruţare. tării tunisieni care blochează compromică pentru totdeauna şan sistă la această conferinţă îşi ma
drum urile de acces spre Bizerta. sele Franţei“. ¦„Trebuie spus că nifestă iritarea în legătură cu fap
de la U niversitatea din Berlinul D ar, în pofida acestor lucruri; Potrivit agenţiei incidentul s-a nu vom înainta spre soluţionarea tul că majoritatea delegaţilor re
a arătat în continuare reprezen so ld at cu 50 de m orţi şl răn iţi. problemei prin lansarea de para,-' fuză să se supună scizioniştilor din
occidental, au o rg a n iz a t la 18 tantul delegaţiei R.D. Vietnam; şutişti deasupra Bizertei“ , scrie mişcarea sindicală şi să-şi trădeze Irlanda pentru care Anglia cons
Iulie o dem onstraţie de protest patrioţii din Vietnamul de Sud D ispozitivul de ap ărare tu n i ziarul ;,Liberation“. conducătorii. tituie principala piaţă de export.
continuă lupta. Se consolidează
; îm potriva dictaturii fasciste a Frontul naţional de eliberate' sia n continuă să fie în tă rit. U n Recunoscîndj legitimitatea cererii Comentatorul ziarului ;,D aily LO N D R A 20 (Agerpres). Comunicatul privind tratativele
j lui Franco. Ei s-au a d u n a t în Vietnamului de Sud care uneşte Tunisiei de a se evacua trupele Telegraph“ pentru problemele in La 19 iulie, s-au încheiat la dat publicităţii la 19 iulie de M i
în rîndurile sale peste 10,5 milioa m are num ăr de voluntari se în franceze de p,e teritoriul său, zia dustriale, se plînge că chiar de la Londra tratativele dintre delega nisterul Afacerilor Externe al An
faţa clădirii clubului ofiţerilor ne de persoane. Această mişcare rul ;,Le Populaire“ scrie : „T re începutul conferinţei era evident ţia guvernamentală a Irlandei con gliei nu precizează rezultatele lor.
americani, unde consulul Spaniei controlează 50 la sută din terito dreaptă spre regiunea Bizerta. că m ajoritatea covîrşitoare a d e dusă de Lemass, primul ministru In comunicat se vorbeşte doar de
dădea o recepţie cu prilejul a- riul Vietnamului de Sud. al Republicii Irlanda, şi membrii „un schimb util de păreri“ şi des
Trupele şi voluntarii tunisieni guvernului englez. pre faptul că guvernele ambelor
niversării rebeliunii franchiste. ---- ;--- buie să recunoaştem acum că p ţş- legaţilor îi va sprijini pe conducă In cursul acestor tratative s-a ţări vor continua şi pe viitor să
Demonstranţii purtau pancarte şi-au întărit vigilenţa în regiu discutat problema aderării Angliei întreţină „contacte strînse“- în a-
zenţa unei baze -străine în Tunisia; torii comunişti. la „piaţa comună“. Intenţia An ceastă problemă.
nea de coastă în urm a unul co gliei de a adera la „piaţa comună“
şi scandau lozinci c a : „Liberta 6 ani după proclamarea indepen Referindu-se la atitudinea mem provoacă serioase îngrijorări în
m unicat al M inisterului A pără denţei, este o situaţie paradoxală brilor sindicatului faţă de noul
te Spaniei „Jos F r a n c o !“, şi care este greu să dureze... T re secretar general, Byrne, care în
rii care sem nala că nave m ilita buie reluate fără întîrziere tratati baza unei hotărîri judecătoreşti a.
„D em ocraţie S p a n ie i!“. vele cu Tunisia pentru a arăta că ocupat locul secretarului gencrsl
re franceze se îndreaptă spre nu considerăm cuvîntul decoloni ales, comunistul Frank Haxell; co
La locul dem onstraţiei au fost zare doar ‘ ca un efect oratoric-. mentatorul scrie că „în ochii majo 3«KB«e
aduse subunităţi ale poliţiei din coastele Tunisiei. rităţii Byrne este un uzurpator, iar
Berlinul occidental. Numeroşi Ziarul „L’H um anité“ condampă Haxell un erou“. Este necesară revizuirea politicii
occidentale în problema
studenţi au fost arestaţi. Demon cu hotărîre acţiunile agresive ale In faţa clădirii în care are loc Berlinului
Franţei împotriva . Tunisiei. „Pro
stranţii au opus rezistenţă poli O nouă fărădelege
a ultracolonialiştilor
ţiei. Ei s-au aşezat pe tro tu a r şi, testăm cu indignare, scrie L’H u conferinţa, s-au adunat numeroase
cu toate că poliţia a încercat să-I
îm prăştie prin forţă, dem onstra manité“ împotriva acţiunjlor de grupuri de membri ai Sindicatului
ţia o continuat încă două ore. luptă împotriyă Tunisiei în legă muncitorilor din industria electro — Comentariile presei britanice —
PARIS 20 (Agerpres). Frontul naţional de eliberare al tură cu Bizerta. Aceste acţiuni tehnică care purtau pancarte cu ins
La 19 iulie, a fost omorît doc Algeriei.
torul Scembri, în vîrstâ de 75 de confirmă, justeţea avertism entelor cripţia : „Solidaritate cu H axell“ ; LONDRA 20 (A gerpres). acela de a nu recunoaşte nici
ani; prim ar al unei suburbii a A l Scembri a prim it de Ia ultţaco- In ultim ele zile, m ulte din cele u n s ta t germ an în afară dte cel
La Paris gerului. D upă cum 'relatează agen nqaştre cu. privire la perioftd ex Cerem alegeri fără nieiun amestec de la Bonn...“.
ţia France Presse, crima a fost lonialişti numeroase scrisori de ă- mai. influente ziare britanice au
PA R IS 20 (A g erp res). săvîrşită de „persoane necunoscu tinderii răgbpiyjlui din A i | p a ţp din afară“ . Săptăm înalul britanic, „Econo-.
Aproximativ 400 de oameni au te“. meninţare. Ultimele scrisori erau subliniat în comentariile lor lip m ist“ , se ocupă de aceeaşi pro
luat parte la o dem onstraţie în Nu este greu însă de presupus, întreaga A fq g | cje nprd. D # ă de- La 18 iulie la Conferinţa anua blemă. C onsiderînd ca fiind tob
faţa ambasadei Spaniei la P aris că această crimă a fost săvîrşită semnate de organizaţia armată se sa de realism di politicii occiden mal greu de apărat politica ri
cu prileju l îm plinirii a 25 de a n i cretă a ultracolonialiştilor, Scem zastruô'ass^aç^vgie din" Suez, după lă a sindicatului au fost adoptate tale în problema Berlinului, ex- gidă a cercurilor conducătoare
de Ia începerea războiului civil bri n-a dat curs am eninţărilor şi prim îndu-şi convingerea că este apusene, „Economist“ sprijină
din Spania. Dem onstranţii aii Sakiet-sidi-Yp'uSsef, iată acum Bi rezoluţii care cer m ajorarea sala necesară o revizuire a acestei ideea tratativelor pentru soluţio
sp în z u ra t pe g a rd u l d in fa ţa am!- şi-a continuat lupta pînă cînd a politici. narea problemei berlineze şi a
basadei un manechin înfăţişîn- fost ucis la volanul maşinii sale. zerta... In epoca falimentului to riilo r şi pensiilor în ciuda „ape
Pubţjcaţii ca „Sunday Times“ ,
tal al colonialismului asemenea ac lului“ prin care guvernul a cerut sau „Observer“, care exprimă
ţiuni, condamnate dinainte, sînt muncitorilor să dea dovadă de
absolut contrare intereselor noastre I !?rezervă“ în această problemă.
naţionale“. Maclennan; secretar generai ad-
du-1 pe F ranco şi au lip it pe o- de elemente ultracolonialiste, în- ilM N O M E puncte de vedere ale unor cer problemei germane. „Teza că a-
bloanele ferestrelor ambasadei trucît Scembri s-a pronunţat per curi cu influenţă în partidele liaţii (e vorba de puterile occi-«
pancarte cu inscripţia „Franco manent pentru încheierea cît mai SCURTE ŞTIRI — SCURTE ŞTIRI conservator şi laburist, reiau a- dentale — N. R.) stau la Berlin
grabnică a tratatului de pace cu*263 num ite teme ale propagandei oc în v irtu tea d rep tu rilo r lor dfe în
— este un călău“ . cidentale, afirm înd aşa-zisele vingători a r trebui să fie a b an
:M N 3 PARIS. După consiliul inter ţia din Guatemala a arestat pes ied de lege propus de guvern „drepturi-“ ale puterilor occiden donată — scrie revista — şi o-
m inisterial care a avut loc Joi te 80 de persoane cu vederi pro tale asupra Berlinului apusean. d ată cu ea şi teza că guvernul
Victime ale calamităţilor naturale seara la Paris, generalul de gresiste. A cestora u rm ează s ă li în bazqi căruia soldaţii vest-gier- Pe de altă parte însă observa de la Bonn a r fi sin g u ru l repre
în Coreea de sud Gaulle a conferit noaptea tîrziu se însceneze un proces sub acu ţiile com entatorilor acestor zia zen tan t legal al poporului ger-*
du prim ul-m lnistru francez Mi zarea că „urmăresc răsturnarea 3ani care vor so si la bazele en- re dtemască adevărata raţiune a man. însăşi trecerea timpului şl
• SEUL 20 (Agerpres). tă; de asemenea, că în Corei chel Debré în legătură cu s i actualului, regim “. Iţi fond, este _ eze urm ează să se bucure de forţa îm prejurărilor au slăbit da
D upă cum relatează corespon ?ud au rămas fără adăpost f tu aţia de Ia Bizertai A fost de vorba de încercarea regim ului „intransigenţei“ pe care W a acum într-o oarecare m ăsură a-
de persoane; iar daunele m ateria fa ţă şi şeful statului m ajor ai dictatorial al lui Ydigoras Fuentes statutul juridic special al trupe shingtonul se străduieşte să o cesle teze“ . „B erlinezii în şişi —-
dentul din Seul al agenţiei Asso le au depăşit 6.000.000 de dolari. arm atei franceze generalul Oile. de a reduce la tăcere pe toţi c&i lor am ericane din Anglia, adică impună în problema Berlinului încheie revista — ar dormi mat
ciated Press, Comitetul sudporeean In tîln irea dini cursul nopţii, dlnr ce se p ro n u n ţă deschis îm potriva să nu fie supuse jurisdicţiei bri occidental — şi anume sprijin i liniştiţi dacă puterile occiden
de ajutorare a victimelor inunda Au fost distruse complet 2.248 tre Debré şl de Gaulle reflectă, politicii teroriste a dictatorii® , tanice. rea cu orice preţ a politicii m i tale s-ar decide să recunoască
ţiilor a declarat la 19 iulie că case de locuit, au fost avariate potrivit agenţiei France PreSse, îm potriva vinderii ţării monopo litariste a Bonnului. existen ţa, de n econtestat în fapt,
potrivit datelor oficiale, în Coreea lurilor nord-americarie şl îm po P roiectul guvernam ental a, fost a Germaniei răsăritene şi carac*
de Sud au murit 119 persoane iar 6.384 case şi au fost înecate sau seriozitatea situaţiei întrucît pro triva alinierii ţării după politica adoptat datorită m ajorităţii de Intr-un editorial intitulat „Tre terul definitiv al frontierelor oc
130 au dispărut fără urmă după gram ul preşedintelui „exclgde agresivă a S.U.A. fa ţă de Cuba. care dispune guvernul conservar buie să ajungă Berlinul un mo cidentale ale Poloniei“ .
recentele ploi torenţiale şi inun avariate 14 vase; au fost distruse dei obicei deliberările guv ern a tiv de război ?“ săptăm înalul
daţiile care le-au urmat. mentale nocturne“. LONDRA. Miercuri npapţea au tor în Cam era Comunelor. In u r „Sunday Times“ sc rie : „Ruşii F aptul că tratativ ele în pro»
236 de poduri şi au fost inundaţi avut loc In Camera Comunelor m a presiunilor conducerii de riii am eninţă că se vor am esteca fclema B erlinului reprezintă s in
In declaraţia comitetului se ara- GUATEMALA CITY. A genţia dezbateri în legătură cu u n pro^ în Berlinul occidental sau în ac gura alternativă pozitivă este
peste 100.000 acri de pămînt ara dreapta laburistă care, după cum cesul occidentalilor spre sectorul su b lin iat în tr-u n e d ito ria l şi da
Associated Press anunţă că poli- se ştie duce o politică de „respec apusean al oraşului, ei declară săptăm înalul „O bserver“ . „Alter-i
bil. tare a angajam entelor faţă de num ai că se vor retrage de la
N.A.T.O.“, fracţiunea parlam en
tară a Partidului laburist s-a ab
ţinut de la vot.
punctele de control rutiere şi fe nativa faţă de război o consti
roviare şi de la centrul de con tu ie tra ta tiv e le — sub lin iază re
trol aerian unde se ştam pilează vista. Aici R usia este pe tere
(Urm are cîin ziarul UM UL pe care i-a m întîlnit pe Pămînt documentele şi se autoriză tra nul cel m ai solid, căci H ruşciov
;,Drum ul socialismului“ nr. 2042) după zborul în Cosmos. Erau oa ficul m ilitar occidental spre Ber se oferă să ducă tratative... Oc
meni sovietici simpli, care m un lin “ . Or, tocm ai dfe aceasta se cidentul este cel care refuză cu
ceau pe cîmpiile colhoznice. Ne-am fergsc puterile occidentale — ex
La ora 10 şi 15 minute, cînd mâ îmbrăţişat şi ne-am sărutat ca plică „Sunday Times“ . Şi aceas totul să negocieze“ . In această
apropiam de Africa, dispozitivul nişte vechi cunoscuţi. ta pentru că, arată revista, pu
automat de programare a dat co- terile occidentale revenind la privinţă, „Observer“ atrage a-
i manela : aparatwa de bord să se In curînd pe şosea au apărut „teoria lui Dulies“, se încăpăţî-
pregătească pentru declanşarea mai multe autocamioane cu sol . nează să refuze să recunoască tenţia că cercurile conducătoare
motorului de frînare. Atunci am daţi şi de noi s-a apropiat un R. D. Germ ană, cu care ar tre
transmis pe P ăm înt: grup de ostaşi conduşi de un ofi bui să trateze în viitor după în de la Bonn reprezintă unul din
ţer. Ei m-au îmbrăţişat şi mi-au cheierea tratatului de pace cu
— Zborul se desfăşoară normal, strîns mâinile. Cineva m i-a spus R. D. G erm ană. „In m om entul factorii care întreţin actuala po
starea de imponderabilitate este maior. N -am întrebat nimic, dar de faţă — scrie „Sunday Times“
bine suportată. Sistemul de orientare a navei în satului Smelovka. S-a-nlîm plat ca mi-am dat seama că ministrul A - — nu un angajam ent faţă de litică de rigiditate şi de încorda
timpul zborului era cel solar, în într-.un rom an : întoarcerea mea părării, mareşalul Uniunii Sovietice Berlin provoacă nelinişte în cer
Mă gândeam la faptul că nava zestrat cu tracluctori speciali. A - de Iuri Gagarin din Cosmos s-a încheiat tocmai în Rodion lakovlevici Malinovski curile occidentale, ci un a n g a ja re în Europa. „Dar, orice ar spu
trece pe deasupra Congo-ului, ţa ceşti traductori -„prind“ Soarele locul unde învăţasem să zbor pen m i-a acordat acest grad trecînd m ent cu totul diferit, şi anume
ră in care imperialiştii au ucis şi orientîndu-se după el, menţin pilot-cosmonaut al U.R.S.S. tru prima dată cu avionul. Cît ţe ste cel care urma în m od f i ne A denauer şi de G aulle —
mişeleşte pe neînfricatul luptător nava într-o poziţie anumită, ă fr Erou al Uniunii Sovietice timp a trecut de atunci ? Doar resc. N u mă aşteptam la acest lu
împotriva colonialismului, pe lup incit motorul de frînare este în şase ani. D ar cită deosebire! In cru şi m -am îmbujorat de ruşine. scrie revista — aceasta (adică
tătorul pentru fericirea poporului dreptat întotdeauna în direcţia o- timp şi coborîrea a decurs apoi această zi zburasem de două sute Cineva avea un aparat foto,
său. Patrice Lumumba. pusă zborului. La orele 10 şi 25 normal. Era clar că toate sistemele de ori măi repede, de două sute ne-am strîns cu toţii în grup şi politica de respingere a tr a ta ti
de minute dispozitivele de frînare au funcţionat excelent şi nava se de ori m a i sus. D e două sute de ne-am fotografiat. Era prima foto
N -aveam , însă tim p pentru cu s-au declanşat automat. A u func apropia de locul stabilit pentru ori deveniseră mai puternice ari grafie făcută clupă zbor. velor — N. R.) este o poziţie pe
getări, A început etapa finală a ţionat ireproşabil-, exact la timpul aterizare. îm i creştea inima de pile sovietice 1
zborului — întoarcerea pe Pămînt, stabilit. După o ridicare la o înăl bucurie şi am început să cînt : Ostaşii mi-au ajutat să-mi dez ca-re popoarele occid'entale nu o
poate mai de răspundere decîl ţim e mare, urma bineînţeles¦, cobo- Cînd am păşit pe pămîntul so brac costumul special şi am rămas
plasarea pe orbită şi zborul în rîrea de la această înălţime mare. r,-Patria aude; lid am văzut o femeie şi o fetiţă doar în salopeta albastră. Cineva vor sprijini şi pe care ţările
jurul Pănnîntului. A m început să încetul cu încetul -,;Vostok“ şi-a Patria ştie...“ care stăteau lingă un viţeluş tăr mi-a oferit mantaua sa, dar am re
fac pregătirile necesare. Urma să pierdut din viteză trecînd apoi de Înălţimea zborului scădea mereu. cat şi mă priveau cu ochi mari. nunţat la ea, deoarece şaloţeta neutre şi neangajate nu o vor
trec de la starea de imponderabi pe orbită pe o eclipsă intermedia Convins ?ă nava va ajunge cu M -am îndreptat intr-acolo, iar ele era călduţă şi uşoară. Nava cos
litate la noi suprasolicitări, poate ră. N a va a început să intre în bine pe Pămînt, am început pre m i-au ieşit în întîmpinare. D ar, mică îi interesa foarte mult pe înţelege“ . ,,
du mult mai mari, în condiţii cînd', păturile dense ale atmosferei. În gătirile pentru aterizare. cn cît erau mai aproape, paşii lor ostaşi. Ea se înălţa în mijlocul
clin cauza pătrunderii navei în pă velişul ei exterior s-a încins re Zece mii de metri... Nouă mii... deveneau maf. m olatici.,E u mă mai cîmpului arat, la cîteva zeci de me E0@©Q=
turile dense ale atmosferei, înve pede ; vedeam acum prin peidelu- Opt... Şapte... aflam încă în costumul special, iar
lişul exterior se încinge enorm, ţele care ţrotejeau ochiurile de Dedesubt strălucea albia V ol- aspectul lui neobişnuit, le speria, tri de o rîpă adincă în care !iii GIA dial în „sdmi" windpali
Pînă atunci zborul cosmic se des- bord reflexele sinistre ale vîlvătăii găi. A m recunoscut imediat m ă probabil. N u mai văzuseră ceva curgeau tumultoase aţele primă iii
făşurase aproape la fel ca în tim nâpraznice din jurul navei. In reţul fluviu rus şi malurile, dea asemănător. verii. A m cercetat cu atenţie „Vos~
pul antrenamentelor pe Pămînt. cabină, însă, temperatura era de supra cărora mă învăţase D m itri tok“-ul. N ava şi întregul utilaj in IERUSALIM 20 (Agerpres). tuaţia şefului Gestapoului, Müller,
D ar cum va decurge, oare, etapa numai douăzeci grade; cu toate că Pavlovici M artîanov să zbor. T o — Sînt .de-al vostru, — am stri terior erau intacte, puţind fi folo Numele secretarului de stat al a comandantului lagărului morţii
finală a zborului ? Toate sistemele mă aflam în mijlocul unei sfere tul îm i era cunoscut: şi şoselele; gat eii., dniiidu-nii cascofonul. Era site pentru alte zboruri cosmice. lui Adenauer, Globke, este citat în de la Oswiecim, Hess, şi a secre
vor funcţiona, oare, normal, sau de foc ce se prăvălea din înăl şi Saratovul; casele ce păreau din soţia unui pădurar, Anna Akim ovna Mă năpădise un simţământ de bu aşa-numita „schemă“ alcătuită de tarului de stat adjunct la Minis-<
m ă pândeşte vreo primejdie nepre ţimi. depărtare nişte cutii de chibrituri. T aht arova cu nepoţica ei, Rite, curie fără margini. Eram fericit la Eichmann însuşi şi anexată la d o terul Afacerilor Externe, Luther.
văzută ? Autom atele îşi îndeplineau La ora 10 şi 55, după ce a făcut- în vîrstă de şase ani. gîndul că primul zbor al omuliii sarul nr. 25 printre numele celor
misiunea, dar şi eu am stabilit Starea de imponderabilitate dis ocolul Pământului; nava „V ostok în Cosmos a fost săvîrşit în Uniu direct răspunzători pentru uciderea Printre cele 40 de persoane din
poziţia navei, fiind gata ca în caz păruse deja-, iar suprasolicitările a aterizat cu bine în regiunea dina — N u cumva veniţi clin Cos nea Sovietică, iar ştiinţa patriei a milioane de oameni. Incercînd să „schemă“, care sînt direct răspun-,
‘d e nevoie să preiau comanda şi să mă pironeau cu putere în fotoliu. inte stabilită, pe ogoarele colho mos ? , — ni-a ¦întrebat femeia în mele a făcut paşi uriaşi înainte. se justifice, Eichmann declară că zătoa're pentru asasinatele în ma
Aterizez in regiunea pe care o Ele creşteau în intensitate şi erau zului „Leninski Puţi", la sud-vest tr-o doară. asasinarea în masă a evreilor a să, în afară de Globke este men
Voi găsi mai potrivită pentru a- cu m ult mai puternice decît în de oraşul Engels, în apropierea (Va urma) fost săvîrşită în baza legislaţiei ţionat Frantz Masfeller, consilier
ceasta. timpul lansării. N ava a început să — Închipuiţi-vă că da, i-am răs hitleriste. In „schema“ lui Eich la Ministerul Justiţiei de la Bonn;
se rotească şi am comunicat acest puns eu. mann linia „legislaţiei“ începe de care s-a ocupat cu „problema^ e-
lucru pe „Pămînt“. Dar rotirea la numele lui Hitler, trece pe la vreiască“ în Ministerul Justiţiei
care mă îngrijora a încetat în scurt — Iuri G agarin! Iuri Gagarin ! cel al ministrului Afacerilor In
strigară ctţiva mecanizatori terne Frieck, al secretarului de stat hitleriste. In „schemă“ Eichmann
la Ministerul . Afacerilor Interne, apare ca fiind inferior lui Globke.
care veneau. în fugă de la tabăra Stuckart, şi al lui Globke. Situaţia lui corespunde situaţiei lui
de câmp clin apropiere. Potrivit „schemei“ pe scara ie M asfeller.
rarhică a persoanelor care s-au o-
Aceştia '&u fost primii oameni cupat cu uciderea oamenilor, situ a Trebuie m enţionat că deşi acest
ţia lui Globke corespunde cu si-
document a fost anexat la dosa
rul lui Eichmann, el n-a fost d at
publicităţii.
Redacţia şi adm inistraţia ziarului: D eva str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 1 8 9 ; 75. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263,320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul „6 August“ — Petroşani
