Page 77 - 1961-07
P. 77
•PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!
Anul XIII. Mr. 204'5 Sîmbătă 22 iulie 1961 4 pagini 20 bani
Să fie intensificat
ritmul construcţiilor
®!<e şcoli I OOOOOOOOOOOOO ¦'-OOOOOOOCOO
Frai Bl şa p e r e g iiin e
Congresul al Ill-lea al partidului află construcţia şcolii cu 16 clase Corespondentul nostru tov. S ebastian Nisior ne inform ează că>>
H stabilit ca pînă în anul 1962 sa clin Z latna. Deşi la ora actuală
Se încheie procesul de generaliza şcoala din Zlatna putea ajunge în m ziua de 20 iulie colectiviştii din satul Cuieş, raionul ilia, au ter- >
te a învăţăm întului elementar de faza de finisaj, totuşi abia au în ^ m inat treierişul griului. g
(7 ani şi să se treacă în mod trep ceput săpăturile pentru fundaţie.
tat la învăţăm întul de 8 ani. Ast Vina principală o poartă tot La înregistrarea acestui succes o contribuţie im portantă a adus-oş
fel, durata şcolii medii de cultură D.S.A.P.C.-ul care a am înat de la
generală va ajunge la 12 ani, ceea o zi la alta întocm irea documentaţiei. şi batozarul mecanic ioan Şoactăr de Ia S.M.T. Dobra care a asi-^
gurat zilnic treierarea a 11.000— 12.000 kg. boabe precum şi coiec-0
tiviştii loachim O rşa şi Ioan Suba care au constituit exemple dem neg
ce va constitui o realizare impor Vinovată se face şi secţia de în- de urm at în muncă. ,c
tanta a revoluţiei culturale din văţăinînt şi cultură a sfatului popu
ţara noastră. lar regional care nu a acţionat Ia M erită subliniat şi faptul că în aceeaşi zi, din recolta obţinută, >
timp în vederea procurării m ate
in regiunea Hunedoara, numă rialelor şi nu a im pulsionat înce colectiviştii şi-au achitat în întreg ime obligaţiile contractuale cu sta
rul elevilor care în acest an vor perea lucrărilor.
urm a cursurile diferitelor şcoli, tul şi muncile S.M.T.
creşte considerabil ajungînd la pes- Lipsuri în ceea ce priveşte asi
: ic 70.000, deci mai m ult cu aproa gurarea spaţiului de şcolarizare se f t ă m în e r e a lai urma,' a,
pe 7.500 elevi faţă de anul trecut. manifestă şi în mediul sătesc. Co
Acestora trebuie să li se creieze mitetele executive ale sfaturilor Ritmul în care s-a desfăşurat la lucru, rămînerea în urmă a mmm
pînă în urm ă cu cîteva zile se fost aproape lichidată. Pînă în
toate condiţiile J?a populare raionale cerişul în comuna Cristur, lăsa prezent, din cele 379 ha. culti iiâ ir
pentru ca procesul şi comunale, nu să se creadă că această lucrare vate cu grîu, / au fost recoltate
de învaţămînt să acordă suficientă va dura încă multe zile. Dar, m anual şi cu ajutorul combinei La gazeta de perete „Căr
datorită măsurilor organizatori peste 330 ha. Colectiviştii din bunele păcii" al minei Pelri-
se desfăşoare cit 71 i! !I IE atenţie construc ce luate de către comitetul co la apar des articole care popu
mai bine. De ace- ţiilor de şcoli din munal de partid şi conducerile satul Bîrcea Mică spre exemplu, larizează brigăzile fruntaşe.
gospodăriilor colective, măsuri au secerat tot grîul şi cu cîteva
ea este necesar ca contribuţie vo- care au avut drept rezultat mo In fotografie: Schimbul „NICi UN VAGONET DE MINEREU REBUTAT!“
printre alte pregătiri, o atenţie bilizarea tuturor colectiviştilor zile în urmă au început de zor condus le Aurel Hangarul de
deosebită să se acorde asigurării Imitară. Sînt încă multe localuri la sectorul IV, citind un arti Roade ale acestei
spaţiilor de şcolarizare. treierişul. col r‘-s brigada lui Ga- iniţiative valoroase
de şcoli începute chiar cu cîţiva vrilă Cardos (din care face
in vederea deschiderii noului an parte), care în prima decadă
şcolar spaţiul de şcolarizare va ani în urmă, care, după felul cum a lunii iulie a extras 300 tone
creşte cu peste 140 noi săli de cla- de cărbune peste plan.
sr, care în prezent se află în di se desfăşoară lucrările, nu putem Ritm m al intens referi
ferite faze de lucru. La Petroşani, Zile de vacanfă
Petrila şi Uricani se găsesc în fa avea g aran ţia că vor fi term inate
za de finisaj un num ăr de 48 săli Numărul pionierilor care îşi pe
de clasă, construite din fonduri de la timp. Din pariea organelor lo La gospodăriile agricole co din snopi. La treieriş nu s-au trec plăcui şi educativ zilele de
investiţii. De asem enea, alte două lective de pe raza comunei Vinţ, obţinut însă re z u lta te i dorite, vacanţă creşte an de an. Numai
localuri de şcoli se construiesc la cale a existat şi continuă încă să secerişul grîului de pe cele 520 deoarece pînă acum nu a func din raionul Haţeg în acest an îşi
Calan şi Deva, iar peste 70 săli de ha. a fost term inat cu cîteva zi ţionat decît o batoză. Conduce petrec vacanţa în tabere peste 200
clasă, se construiesc în mediul să existe o slabă preocupare pentru le în urmă. rea gospodăriei colective din co de pionieri şi şcolari.
tesc. muna Vinţul de Jos trebuie să
procurarea materialelor necesare lu Pentru a începe cît mai re ia m ăsuri pentru a pune cît mai La tabăra din Săcel, împreună De mai bine de o jumătate de an, brigada de mineri condusă de
Se constată însă că la m ajori pede treierişul, colectiviştii de urgent în .-.taie de funcţionare cu copiii veniţi din alte raioane, se com unistul Ioan M. Popa de la I. M. Teliuc a lansai iniţiativa „Nici
tatea sălilor de clasă care urmează crărilor de finisaj. Ne referim în aici au am enajat 4 arii de tre batozele proprii, astfel ca rit află şi 26 de pionieri haţegani. Luni un vagonet de minereu rebutat". In scurtă vreme, această iniţiativă
a îi date în folosinţă în preajm a zi ier şi, concomitent cu secerişul, mul treierişului să fie, aocelerat. dUpă-rkăsă alţi 50 de pionieri, fii a fost îmbrăţişată de toţi minerii din Teliuc, apoi de cei din Ghelar
lei de 1 septembrie, lucrările se special la raioanele Orăştie, Haţeg ei au tran sp o rtat o m are parte ai cotecliviştilor din Fărcădin, şi ceva mai tîrziu de cei din Barza. In Valea Jiului, iniţiativa a fost
desfăşoară într-un ritm necores Tuştea, Berthelot, Demsuş, Sarmi- extinsă sub forma „Nici un vagonet de cărbune rebutat/".
punzător. La P etrila şi Petroşani, şi Ilia. zegelusa, Peşteana Bretea Strei şi
unde se construiesc 32 săli de cla R uşi au plecat pentru 14 zile la ta
să şi care trebuiau să fie date în Cele peste 70 de săli de clasă ce băra regională din Certej, raionul
folosinţă încă din anul trecut, lu Ilia.
crările de finisaj bat pasul pe Ioc. se construiesc în mediul sătesc, cu
Aici, o m are vina o poartă comi Pentru a petrece două săptămînt
tetul executiv al sfatului popular fonduri din contribuţie voluntară, la tabăra regională din Orăştie, în
orăşenesc care nu a îndrum at şi seria a IlI-a (începînd cu 3 au
controlat pe constructori, nu s-a în puteau fi term inate de m ultă vreme gust a. c.), vor pleca alţi 100 de
grijit ca aceştia să aibă la timp pionieri din comunele Lunca Cer
m aterialele necesare. Un exemplu dacă organele locale foloseau mai La G. Â. €• T o te şti t r e ie r iş u l nii, Clopotiva Sălaş. Bani Mare Cu 2 la sută mai puţină cenuşă
asem ănător, îl constituie şi con etc. iar alţi 13 pionieri vor pleca
strucţia şcolii din oraşul Deva, car judicios fondurile din contribuţie in tabăra de la Săcel.
tierul Viile Noi, care de asemenea
trebuia să fie dat în folosinţă încă voluntară cît şi creditele ram bur p u te a să. iiie e a p ă ! P. FĂRCAŞIU S i minerii de la sectorul III tre care cele conduse de comuniştii
din anul trecut. D.S.A.P.C.-ul în corespondent Vulcan (fost sectorul II) au Gheorghe Drob, T raían P ăcurar şl
să, a tărăgănat întocmirea docu sabile. In raionul O răştie nu a De obicei, colectiviştii din To- I îm brăţişat iniţiativa ,,Nici un va- Emanoil Bordea, n-au rebutat în
mentaţiei, iar sfatul popular al teşti, raionul Haţeg, au fost me De cc? Pentru că, deşi gospodă genet de cărbune r e b u ta t!“. O dată prima jum ătate a lunii iulie nici
oraşului a pierdut cîteva luni de existat o orientare justă în ceea reu fruntaşi în ceea ce priveşte ria dispune de 'suficiente, braţe cu aceasta ei au luat noi m ăsuri un vagonet de cărbune.
zile pînă a stabilit locul de am efectuarea muncilor agricole. de m uncă şi deţine 26 atelaje, telinico-organizatorice, ca podirea
ce priveşte destinarea fondurilor Chiar şi în actuala cam panie ei snopii încă nu au fost trans mai bună a abatajelor, puşcarea se Pe întregul sector, de Ia începu
au început printre primii din portaţi Ia arie. Aşa stînd lucru tul lunii iulie şi pînă în prezent,
din investiţii în construcţia de şcoli. raion secerişul grîului. Imediat rile batoza gospodăriei este şi parată a intercalaţiilor de steril, cenuşa din cărbune a fost redusă
după recoltat, snopii au fost în prezent neîolosită. Se impu cu 2 la sută sub norma admisă.
In loc ca aceste fonduri să fie des adunaţi şi aşezaţi în clăi, pen alegerea cu grijă a şistului vizibil.
tru ca spicele să se usuce mai ne ca organizaţia de partid din
tinate pentru construcţii de şcoli repede şi să se poată începe gospodărie şi consiliul de con Ca urm are, mai multe brigăzi prin-
ducere al G.A.C. să ia de ur- o
în comunele cu o putere economică treierişul. genţă măsuri care să ducă la
mai mică, s-a procedat tocmai in Această lucrare im portantă lichidarea decalajului dintre se
ceriş şi treieriş. Altfel, din noua
vers. Mai mult, în acest raion, nu — treierişul — n-a început însă.
recoltă se vor putea pierde mul
s-a manifestat interes nici pentru te boabe.
buna amplasare a şcolilor, unele
din ele, cum e cazul la Beriu, fi De 30 de zile în fruntea întrecerii
ind am plasate în locuri necores
punzătoare, lipsite de posibilitatea S ectoarele miniere de la 1. M. toate echipele de mineri au îm bră
Barza se află în întrecere pen ţişat iniţiativa „Nici un vagonet
de a primi lumină solară sufici tru reducerea sterilului vizibil din de minereu rebutat !“. Echipele
minereu. De mai bine de 30 zile, conduse de m inerii ion C. Stoica
entă. De asemenea, sfaturile popu în fruntea acestei întreceri se află şi Sabin Baltă au obţinut cele mai
colectivul de muncă al sectorului frum oase realizări. De a H?el, în
lare raionale şi comunale s-au fo OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO' 120 m. de la mina M usariu, care tregul sector n-a rebutat ..i acea
stă perioadă, pentru steril vizibil,
losit prea puţin de o mare posibi a depăşit indicele de calitate cu nici un vagonet de minereu.
litate creată de statul nostru în Turnătorii !lucrează peste 10 la sută. Succesul este în
domeniul construcţiilor de şcoli şi cu rebut scăzut Acţiuni gospodăreşti mare parte o urmare a faptului că
anume de creditele ram bursabile. Perfecţionarea şi îm bunătăţirea
utilajelor, controlarea periodică a
Astfel, pînă în prezent s-au ce (uturor modelelor şi cutiilor de for Şedinţa luase sfîrşit, dar nici una
mare, ridicarea calificării muncito din membrele comitetului orăşenesc
plasare. E adevărat că în prezent rut num ai circa 350.000 lei în ra rilor la piese de serie sînt num ai al femeilor din H unedoara nu se 2.350 m.p. teren, a p lan tat 1.825
lucrările de construcţii, zidărie şi ioanele Sebeş, Haţeg şi Brad. Ori, o parte din m ăsurile ce au fost luate grăbeau să plece. In privirile fie
finisaj au fost term inate. Dar şcoa dacă exista preocupare, asemenea de către colectivul de conducere a! căreia stăruiau urme de bucurie. răsaduri de flori şi trandafiri, a
la nu poate fi încă folosită pe mo credite puteau fi folosite pe o sca secţiei turnătorie a U. M. C ugir Rezultatele bilanţului realizărilor
tiv că nu i s-a făcut racordul la ra mult mai mare, iar şcolile afla pentru îmbunătăţirea calităţii pro pe primele două trimestre ale aces făcut drenarea gazonului din zo
conducta cu apă. De m enţionat că duselor. Ca urmare, în ultima pe tui an au fost rodnice. S-au efec
rioadă rebutul a fost redus cu 7 la tuat 76 858 ore muncă patriotică, a nele verzi pe o lungime de 2.050
sută sub admis. căror valoare se ridică la 190.000
lei. Aceste succese se daforesc m un m.l. şi a în g rijit 2.350 m.p. de ron F urnalelor —- minereu de bună calitate
cii desfăşurate de membrele com i
tetului şi com isiilor de femei pe duri cu flori. Valoarea celor 7.800
circumscripţii, care au mobilizat
mii de femei în acţiunile gospodă ore muncă voluntară prestată de A colo de unde a pornit iniţia Mai multe echipe printre care
reşti şi de înfrum useţare a oraşului. tiva „Nici un vagonet de mi cele conduse de minerii Gheorghe
pentru lucrarea am intită sfatul te în construcţie, puteau fi term i membrele brigăzii, se ridică la nereu re b u ta t!“ — Ia 1. M. Teliuc Ioniţă, Nicolae Dănăilă şi ion Tl-
popular orăşenesc a primit fondu nate cu mult înainte. Nici din par Alunea acestor femei a fost orga — se dă o susţinută bătălie pen inofte, n-au rebutat nici un vago
tea organelor de resort ale sfatului nizata pe brigăzi şi circumscripţii. suma de 18.600 lei. tru îm bunătăţirea calităţii. Prin net de minereu.
rile necesare însă întîrzie în mod asigurarea unor condiţii mai bune
nejustificat cu începerea lucrărilor. (Continuare In pag. 3-a) Cu ocazia bilanţului, s-a consta Şi în cadrul circumscripţiei elec de selecţionare a minereului în Totuşi, în aceeaşi perioadă, ste
abataje, prin extinderea puşcării rilul vizibil în minereu a fost în
Intr-o situaţie şi mai grea se tat că toate brigăzile au obţinut torale nr. 16 femeile, m obilizate de selective la toate locurile de muncă medie de 3,5 la sută, ceea ce e
rezultate bune. A fost evidenţiată unde acest lucru e cerut, precum şi cam m ult în raport cu an g ajam en
deputata Elena Rejeb, au curăţit printr-un control mai exigent din tul luat. Conducerea întreprinderii
brigada a Il-a (responsabilă tov. partea corpului de controlori ai are datoria să ia noi măsuri pen
11.500 m.p. teren de moloz, au efec calităţii, conţinutul de metal a tru a nu mai trim ite furnalelor m i
Victoria Vîntu), care a participat crescut în luna iulie cu circa 3 ia nereu cu steril vizibil peste 1 Ia
tuat lucrări de salubrizare pe o su sută ia siderită şi cu 7 Ia sută la sută, adică peste prevederile nor-*
la curăţirea de moloz pe o su pra litnonită. melor.
prafaţă de 15.500 m.p., au plantat
faţă de 11.500 m.p., la nivelarea a
2.850 buc. răsaduri eu flori pe care
Ie şi îngrijesc etc.
In total, la aceste acţiuni, au
fost efectuate 2.400 ore muncă pa
triotică, a căror valoare depăşeşte
cifra de 6.000 Iei. Printre frunta-
şele^ acestor acţiuni se num ără to
varăşele Maria Biciuşca. Elisabeta
Crainic, Elena Tudor, Ana Zanev
şi altele. ţ
M. RUGINESCU
Brigada iui. Petre
Echipa Cie caloriferi?ti, condusă de comunistul Ştefan Andraş lucrea ză pe şantierul „6 Construcţii“ Petro Halele care vor adăposti noua ţiune în anii din urmă la H une acestora şi tehnicitatea ce se cere manent de îmbunătăţirea muncii,
secţie de laminoare de la Hune doara. la lucrările ce urmează a fi execu de uşurarea ei. E ste m eritul său
şani, cartierul Livezem. Prin recuperarea pierderilor admisibile, membrii echipei obţin importante realizări pe doara se ridică in ritm rapid. tate. că, adoptind un dispozitiv la uti
linia reducerii preţului de cost. Constructorii de pe aceste şantiere Am vrut să aflăm cum reuşeşte lajul cu Troliu pentru întinderea
lucrează cu m ultă însufleţire. Ei această brigadă să-şi îndeplinească — Ce ne puteţi spune despre me ţier-belonulul, această operaţie o
loan IN CLIŞEU: tovarăşul Ştefan Andraş (mijloc), şeful de echipă, îm preunâ cu Alexandru Cîrciumaru şi dau_ zor ca linia de sîrm ă să intre în fiecare lună sarcinile de plan, canizare ? — am întrebat. execută acum numai doi oameni
\ ăduva, membri ai echipei, după terminarea unei zile de muncăa. la Timp în funcţiune. La zona de iar lucrările pe care le execută să în loc de 4—5, şi m ult mai uşor
utilaje lucrează acum fierar-beto- fie de bună calitate. — Munca brigăzii este mult uşu şi mal repede. De asemenea el a
niştii din brigada lui Petre lones- rată de m ecanism ele pe care le fo adoptat un dispozitiv şl la stanţa
cu. Ea execută fundaţiile pe care — Succesele noastre — ne-a losim. Peste 80 ta sută din lucră pentru tăiat fier-belonul la lungi
vor fi montate utilajele liniei de spus tov. Petre loneseu, se datoresc rile de formare a fier-belonului se me Acest dispozitiv măsoară lun
sîrmă. în prim ul rînd organizării muncii, fac prin mică mecanizare. Dar, la gim ea ta care trebuie să fie tăiată
unităţii care există in brigadă. In obţinerea succeselor, o contribuţie fiecare bară, reducînd timpul de
La biroul organizaţiei de bază brigada noastră lucrează 28 de importantă şi-o aduc oamenii. Bri lucru şi uşurînd In acelaşi tlmn
a şantierului II construcţii am a- muncitori. M ulţi dintre ei muncesc gada acţionează ca Unul singur. munca oamenilor.
cu mine îm preună de 5— 7 ani. 16 Despre lipsuri, nem etivate sau aba
flat că această brigadă este frunta dintre membrii brigăzii sînt ţineri Printre realizările cele mal Im
u tem işti. teri de la disciplina tehnologică nu portante ale com unistului Petre Io-
şă. Am făcut cunoştinţă apoi cu to
Cum procedăm noi? Cînd primim se poate vorbi. Unitatea, ajutorul nescu, din acest an, se num ără şi
varăşul Petre loneseu. El lucrează planul, ţinem o şedinţă de lucru în soluţia adoptată privind executa
care discutăm cifrele respective şi reciproc sînt, după părerea mea, rea armăturilor la fundaţiile halei
pe şantierele de construcţii ale H u cu o singură bară în loc de două.
ne stabilim un plan al nostru de cheia succeselor ce le-am obţinut. Această soluţie nu afectează cu ni
nedoarei noi de aproape 11 ani. 'A măsuri care să asigure înfăptuirea m ic calitatea şi rezistenţa. Prin a-
participat cu brigada sa la constru sarcinilor în cele mai bune condi- Din discuţiile purtate cu mem pllcarea ei s-a economisii fier be
ţiuni. Apoi, sarcinile sînt defalcate ton î.n valoare Tir 25.000 lei.
irea uzinei cocso-chimice, a noii o- pe form aţii de lucru şi pe 'oameni brii biroului organizaţiei de partid
în raport cu gradul de calificare al
ţelării Martin şi a altor obiective şl cu alţi muncitori, am aflai că
industriale care au intrat în func- tov. Petre loneseu este un om cu
mult sim ţ inventiv, preocupat per
