Page 79 - 1961-07

Nr. 2M5
¦ l i m i l H ' i l l I H I ' I B 'l . M I Tll KM&saB&saBsem
H M IF «
Planul fiecărei saptamîni Aefivttatsa!adrelsr
realizat în 5 zile
Organiza{ia de partid de la şan­
tierul ii montaj - instalaţii al
de la noua secţie de la­
minoare, preocupată pentru tradu­
cerea în viaţă a sarcinilor privind
scurtarea termenelor de execuţie
a lucrărilor de m ontaj şi instala­
ţii, în scopul intrării în funcţiune
înainte de termen a agregatelor, a
pornit iniţiativa de a se realiza
planul fiecărei săptăm îni în 5 zile.
Această iniţiativă — ne-a spus tov.
losif Bocan — secretarul organiza­
ţiei de bază, a fost îm brăţişată de
Aplica rea
Jn acest an, din iniţiativa orga­ într-o adunare generală care sînt
nizaţiei de partid din G.A.S. O ar­ rezultatele aplicării hozraşciotului
da, raionul Alba, s-a trecut la apli­ pe brigăzi. Din analiza făcută a a amestecului de şarje, a depozitărilor
carea hozraşciotului pe brigăzi.
Fiecare brigadă are acum, pe baza
planului de producţie dat, reparti­
zate şi fondurile băneşti necesare.
Aceste fonduri sînt defalcate pe
culturi şi genuri de lucrări. Briga­
dierul. ţine evidenţa primară a tu­
tu ro r lucrărilor şi cheltuielilor fă­
cute.
O rganizaţia de partid a analizat
C onferinţe pentru m em brii
şl c a n d id a ţii ele p a rtid
In urma indicaţiilor date de că­
tre comitetul de partid din C.S.H.,
în toate organizaţiile de bază din
secţiile combinatului, în perioada
pînă la deschiderea noului ari şco­
lar în învăţăm întul de partid, s-a
trecut la expunerea de conferinţe
pe diferite teme politîco-ideologice.
Aşa de exemplu, în organizaţi­
ile de bază de la secţiile laminor
Pregătiri pentru noul an şcolar
în învăţăm întul de partid
Comitetul de partid de la E. M.
Lupeni, ne informează tov Ion Car­
pen, a analizat de curînd modul cum
s-a desfăşurat învăţămîntul de par­
tid şi a luai măsuri pentru pregătirea
şi deschiderea în bune contfiţiunî a
nouliii an şcolar. S-a apreciat că în-
văţămîntui a fost mai legat de prac­
tică. de producţie şi a contribuit în
mai mare măsură Ia dezvoltarea con­
ştiinţei oamenilor, lucru ce se mani-
Să fie intensificatritmul
construcţiilor de şcoli
(Urmare din m g l-a)
popular regional nu se manifestă
suficientă preocupare pentru apro­
vizionarea şantierelor eu m ateria­
lele necesare şi in special cu m a­
terial lemnos şi binale.
In ultimul timp sfatul popular
regional a fuat o seamă de măsuri
menite să impulsioneze ritmul con­
strucţiilor la şcolile începute. Este
vorba de suplim entarea cu fonduri
din rezerve bugetare a construc­
ţiilor de şcoli din localităţile cu o
putere economică maî mică, de
asigurarea ta timp a documenta­
ţiei tehnice etc. Totuşi, în unele
pi-jţi nu se folosesc din pîin aceste
posibilităţi.
Intr-un ritm nesatisfăcător se lu­
crează şi Ia zugrăvirea şi repara­
rea şcolilor existente. Lipsurile în
aprovizionarea cu unele m ateriale,
ca ciment, lemn, vopsele etc. face
ca la unele şcoli să nu fie începute
aceste lucrări, iar acolo unde au
început ele mai bat pasul pe loc.
Ne despart maî puţin de două
ÜÍÍ1 PROGRAMUL D L
fn
' ~Vm,;, .,rtJLJţv^c
23 IULIE 1961
PROGRAMUL I • 6,00 Gîntece şi
jocuri populare romîncşti; 8,00 Şcoala
şi viaţa: 9,30 Teatru la microfon pen­
tru copii: „Muşchetarii măriei sale“,
adaptare radiofonică după piesa cu
acelaşi nume de Ion Lucian şi Virgil
Piiicea: 11,30 Vorbeşte Moscova!;
13,10 De toate pentru toţi; 14,30 Mu­
zică uşoară ; 15,20 La şezătoare; 16,45
Estrada melodiilor; 18,05 Sonccri
popular: 20,00 Teatru îa microfon
„22.48.33 — Aici centrala... vă dăm
numărul“ Scenariu radiolonic de Jani-
cki şi Stampfl; 22,35 Muzică de dans.
PROGRAMUL I I ; 7,00 Muzică
populară din diferite regiuni ale ţă­
rii ; 8,00 Muzică uşoară sovietică :
9,30 Gonccrt de dimineaţă; 10,30 Re­
vista presei străine; 11,37 Actualitatea
cuiiural-nrtistică; 13,40 Gîntărcaţa ita­
liană Mina prezintă un program de
muzică uşoară; 14,30 La microfon:
,,Sa tira şi umorul“; 16,OG Oameni şi
fapte; 17,15 Emisiune literară; 19,00
Itinerar ii vechi şi noi; 19,15 Muzică
uşoară romînească; .20,30 Almanah
muzical nr. 7; 22,30 Romanţe inter­
pretate de Jean Iacobescu, Dorel Li-
vîanu şi Georgc NiVii.lescu; 23,10 Mu­
zică de dans.
m v m b SOCIALISMULUI p a g. 8
g!> K !P 4 H I I I» nationale
!nimereşti, In discuţia
adunării de partid BES
întreg colectivul şantierului. In Intr-o adunare recentă organizaţia F e u n u i digs ş a n t ie r e le
fruntea luptei pentru scurtarea tim­ de partid de Ia laminorul bluming al
pului de executarea lucrărilor se G.S.H. a analizat activitatea cadrelor cincinaluSiai
află brigăzile comuniştilor Nicolae tehnico-inginereşti în aplicarea planu­
Năstase şi Vasile Grigoruţ. Aceste lui de măsuri şi de perspectivă pri­ Iti sucî-vestuf Poloniei, fa fron­ faelice şl reprezintă a treia parte
brigăzi au montat într-o lună peste vind creşterea producţiei, ieftinirea şl tiera dintre Polonia, Cehoslovacia din sporul producţiei de energie
plan 140 tone construcţii metalice îmbunătăţirea calităţii laminatelor. şi R. D. Germ ană se află aşa-nir- electrică în actualul cincinal. Ter­
şi 250 m.l. de conducte. Exemplul Adunarea generală a evidenţiat faptul niitul „sac cîe la Turoszow" o re­ mocentrala de la Turoszow va fur­
că s-au obţinut rezultate bune în giune bogată în cărbune brun, ale niza curent electric întreprinderilor
lor a fost urm at şi de celelalte bri­ creşterea producţiei, îmbunătăţirea ca­ cărei rezerve sînt evaluate la industriale din cinci voievodate —
lităţii şi reducerea preţului de cost. 1.200.000.000 de tone. Pe baza ză­ Wroclaw, Ziefona-Gora. Poznan,
găzi şi echipe. Ca urm are, s-a reu­ Astfel, ritmul de laminare a crescut cămintelor locale de cărbune brun, Lodz, Varşovia, precum şi unor În­
în mod simţitor. Faţă de' 70-100 lin­ aici se construieşte în prezent unul treprinderi din R.Bv Germană.
şit ca planul fiecărei luni, în urma gouri cit se laminau îa zi în anul clin cele mal mari obiective ener­
trecut s-a ajuns acum la o medie zil­ getice ale actualului plan cincinal in afară de termocentrala: de la
aplicării acestei iniţiative, să fie al Poloniei — term ocentrala de fa Turoszow, se construieşte o mină
nică de 230 lingouri. De asemenea, Turoszow. cu o capacitate anuală de
realizat cu cîteva zile mai devreme. 12.000.000 tone de cărbune brun
s-a subliniat că măsurile luate pen­ Puterea proiectată a termocen­ şi se m ăreşte o mină m aî veche a
hozşcioîu tralei de ia Turoszow este de cărei capacitate anuală va ajunge
tru îmbunătăţirea calităţii au dus Ia în­ 1.400.000 kW., adică ceva mal Ia 8.000.000 tone de cărbuni. Aici
pe brigăzi mică decît puterea tuturor centra­ cărbunele va fi extras cu ajutorul
lăturarea întreruperilor de Ia cuptoare, lelor electrice ale Poloniei ante- unor puternice excavatoare.
reieşit că s-au obţinut rezultate greşite, ceea ce a determinat o scă­ O nouă regiune industrială
bune. Lucrările au fost executate dere simţitoare a rebutului. Multe din­ pe valea Vistulei
la timp şi la un nivel agrotehnic tre cadrele tehnico-inginereşti au adus
superior în toate sectoarele, iar în o contribuţie importantă la aceste rea­ Valea de pe cursul inferior al nomiei acestei, regiuni, care se în­
ce priveşte cheltuielile, norm ativele lizări. Vistulei, care se întinde de la Plock tinde pe teritoriile a trei voievoda­
prevăzute nu au fost depăşite, dim­ !a Tozew, pe o suprafaţă de. apro­ le — Varşovia, Bydgoszcz şi
potrivă, s-au făcut economii. Un Adunarea de partid, evidenţiind xim ativ 14.000 kmp., se va tra n s­ Gdansk.
exemplu bun îl constituie în acea­ aportul adus de cadrele tehnico-ingi­ forma în viitorul apropiat într-o
stă privinţă brigada de la Ţelna, nereşti, a luat atitudine hotăritâ faţă nouă mare regiune Industrială a Vistula va deveni o mare sursă
condusă de tov. Alexandru Ian- de unele cadre care manifestă super­ Poloniei. A fost întocmit un plan de energie electrică ieftină, totoda­
ciuc. ficialitate, lipsă de răspundere faţă de de perspectivă de dezvoltare a eco- tă se va îm bunătăţi considerabil şi
sarcini şi nu se preocupă pentru ca folosirea el ca arteră de transport.
procesul tehnologic să se desfăşoare Proiectele prevăd construirea pe
fără abateri pe toate treptele produc­ cursul inferior al Vistulei a unei
ţiei. lng. Aurel Pătraşcu, Tudor Glieor- FABRICA DE CIMENT DIN Avioane pentru agricultură cascade de hidrocentrale Primul
ghe, Nicolae Safaliu, Vasile Goltim- REJOW IEC (R. P. Polonă). iac de acum ulare şi prima hidro­
ban şi alţii au fost criticaţi pentru că centrală de la Wloclawec vor fî
de 650 mm., bluming, furnale, la­ în schimburile ce Ie conduc se ma- Dezvoltarea Consirucl n u polonezi, pregătesc ta împrăştierea îngrăşămintelor pe construite în viitorii cinci ani.
minor de 800 mm., oţelării şi al­ nifeslă multă dezordine şi indiscipli­ industriei hîrtses noi tipuri de avioane, elicoptere şi cimp. Agricultura va prim i printre
tele, s-a făcut de curînd expunerea nă în muncă, dese încălcări ale teh­ pianoare, punind accentul princi­ altele, un mic elicopter, „Latka", In prezent, navigaţia pe Vistula
cu tema : „Fizionomia moral-poli­ nologiei, ceea ce dăunează calităţii, Industria hîrtici din R. P. Polo­ pal pe aparate destinate agricultu­ anină o greutate de 900 kg. a cărui este împiedicată de înnămoliriea
tică a com unistului“. In continua­ prestigiului secţiei. Organizaţia de nă produce în prezent de 3,5 ori rii. Avionul „Pzl-101 A " , care se a- construcţie va necesita cheltuieli cu fluviului în num eroase locuri. S is­
re, urmează să se facă expuneri partid a făcut răspunzătoare de aceste m ai multă hirtie, carton şi celuloză !iă in studiu, este un aparat care 50 la sută med reduse decît la eli­ temul de noduri hidraulice va ridi­
privind lupta partidului pentru în­ lipsuri conducerea secţiei în frunte cu decît în anul 1638. Ţinînd însă va zbura la o altitudine foarte mică, copterele obişnuite. „Latka" va fi
făptuirea insurecţiei armate şi în ­ şeful ei tov. ing. Nicolae Şerban. seama de necesităţile mereu cres- (5—10 m etri) şi care va fi folosit printre altele folosit pentru detecta­ ca considerabil nivelul apelor şi în
sem nătatea actului de la 23 Au­ cînde, a fost elaborat un plan de
gust etc. Pentru îmbunătăţirea muncii cadre­ perspectivă de dezvoltare a indus­ imitînd perfect iuta rea Incendiilor in păduri, pentru fo ­ felul acesta pe V istula vor putea
lor tehnico-inginereşti, întărirea răs­ triei hîrfiei, potrivit căruia în 1980
punderii faţă de sarcini, ridicarea ni­ producţia anuală de hirtie va creşte toreportaje etc. naviga vase cu un deplasam ent de
velului politico-ideologic al acestora în Polonia Ia două milioane tone, i 000 tone.
etc., organizaţia de partid a adoptat de carton — la 690.000 tone şi de
măsuri corespunzătoare care, traduse celuloză — la 682.000 tone. Pro­ P nouă fibră artificială poloneză, P ip Ş p ll
ducţia de hirtie şi carton va creşte imitînd perfect iuta, a fost realizată
faţă de anul 1960 de 4-5 ori, iar îa întreprinderile de fibre artificiale de
festă în realizarea ritmică a sarcini­ de celuloză — de 2,5 ori. ia Tomaszow, din apropiere de Lodz.
lor de plan, în întărirea disciplinei în
muncă etc Noua fibră corespunde înlrutotul ne­
voilor industríale, înlocuind cu succes
In urma analizei făcute au fost re­ iuta naturală. Datorită acestui fapt,
crutaţi şi selecţionaţi 35 propagan­ cantitatea de 1.000 lone planificată a
dişti. Cei care nu s-au achitat de sar­ fi produsă în cursul acestui an de că­
tre întreprinderile de la Tomoszow va
fi dublată.
cini în mod conştiincios au fost în­ în viaţă, să ducă la creşterea apor­ Cea mai mare întreprindere, a Construcfia de şcoli
locuiţi. De asemenea, s-au stabilit for­ tului cadrelor tehnico-inginereşti în cărei construcţie va începe In
mele de învăţămînt ce vor funcţiona sporirea producţiei de laminate, îm­
în noul an şcolar şi comisiile care au bunătăţirea calităţii şi reducerea pre­ 1962-1963 şi se va term ina în In anii ultimului plan cincinal
făcut recrutarea cursanţilor. ţului de cost al acestora. 1970, va fi combinatul de hirtie şi (I95G—1960) statul polonez a făcut
celuloză clin oraşul Swierze pe Vis­ investiţii pentru construirea a 3.50Q
tula cu o capacitate anuală de de şcoli noî. In prezent, sumele, inves­
340.000 tone hirtie şi 185.000 tone tite în acest scop au fost dublate. In
celuloză şi pastă de hirtie. Com­ acelaşi timp — în cadru! sărbătoririi.
binatul de la Swierze va produce Mileniului statului polonez — a fost
luată iniţiativa de a se construi 1.000
cu 70 fa sută mai m ultă hirtie şi I de şcoli din fondurile furnizate de
celuloză decît producea întreaga in- I populaţie. Acestea vor completa pro-
dustrie poloneză a hîriiel în 1938. \ gramul de construcţii naţionale.
luni de zile pînă la începerea nou­ cetăţeni la muncă voluntară, tre­
lui an şcolar. Se impune deci ca buie să stea în atenţia tuturor fac­ Printre sels mai mari
acest timp să fie folosit din plin torilor competenţi. Re fiecare şan­
pentru ca sălile de clasă planifica­ tier, la fiecare punct de lucru, tre­ Editura de stat pentru literatura traduceri din diferite limbi străine. O In scopul creşterii securităţii muncii în minele de cărbuni din
te a intra în funcţiune să-şi poată buie să se desfăşoare o muncă sus­ ştiinţifică din Polonia se numără prin­ intensă activitate se desfăşoară în do­ Polonia a fost introdus un nou aparat pentru descoperirea din timp a
primi elevii în bune condiţiuni. ţinută şi organizată. Mai mult, tre cele mai mari editflri de acest gen meniul editării de enciclopedii, fn. 1059 gazului metan.
Este necesar ca sfaturile populare lupta pentru buna calitate a lu­ — producţia ei atinge 1.000 de titluri a apărut prima serie din Mica enci­
raionale, orăşeneşti şt comunale, crărilor trebuie să constituie o pe an. în cei 10 ant de existenţă, în clopedie universală, într-un tiraj de Un astfel de aparat se găseşte şi in mina „Barbara".
secţiile de învăţăm înt şi cultură, con­ preocupare importantă, strîns lega­ această editură au fost publicate lu­ 50.000 exemplare. O atenţie deosebită
structorii şi celelalte organe de resort tă de grija pentru reducerea pre­ crările unui număr de 5.000 de oameni s-a acordat Ia editarea acestei lucrări
să ia măsurile cuvenite. !n primul ţului de cost al lucrărilor. Aid, un de ştiinţă polonezi. dezvoltării ştiinţei şi tehnicii, ca şi u-
rînd se impun a fi intensificate lu­ mare rol poate şi trebuie să-l aibe nor probleme actuale ale epocii noas­
crările de finisaj pentru că multe mobilizarea cetăţenilor la muncă In afară de lucrările savanţilor po­ tre.
din noile şcoli se află în această voluntară. Muncindu-se astfel, şco­ lonezi, care apar, de asemenea, şi în
fază. Asigurarea tuturor materia­ limbi străine, editura de stat pentru In Editura de stat pentru literatură
lile care se află în construcţie pot literatură ştiinţifică din Polonia publi­ ştiinţifică au apărut şi o serie de mici
lelor, crearea unor condiţii optime că şi numeroase traduceri. enciclopedii speciale, de popularizare
fi term inate intr-un timp cit mai a ştiinţei.
de lucru şi mobilizarea maselor de scurt. Au fost publicate pînă acum 528 de
Ba— e a a iBBi— g g a gHBMBBewwaaaaag cicamHwsaasi'SBo oaxscratansascaEa
S-A REZOLVAT SI PROBLEMA \ N IU N Y
AJUSTATULUI...“ 23 IULIE 1961 Oe€.!L Produse industriale
DEVA: Cerasella; Eugenie Gran­
Nu mi aduc aminte ca în acest an tehnologic .şi respectarea cu stricteţe la ajustaj. Şi aceasta pînă la hora a- det; H U N E D O A R A : Regele aduce la cunoştinţă publicului cumpărător,
Neapolului ; PETROŞANI : Po­ că a deschis in oraşul Deva, strada
să merg la bluming sau la laminorul a acestuia. Acum nu mai intră nici mintitâ. De fapt numele de „Hora a- veste nordică; Dama de pică, Cuza Vodă nr. 33 un magazin
ALBA IULIA: Urmaşii; Drumul cu m ărfuri industriale
de 650 mm. al C.S. Hunedoara şi să un blum nemarcat în ajustaj. Cete justajulul“ i-a fost dat de un carica­ spre malta societate; SIM B R IA : cu preturi reduse.
Cîntecul mării; SEBEŞ: Portul fără
nu fi auzit vorbindu-se: „Problema a - două marcatoare automate, in a căror turist al gazetei de perete, care sa­ apă; ORAŞTIE: Şeful de gară; Se­ SE POT GA Sh
tea; HAŢEG: Veneţia, luna şi tu;
justajulul e încă nerezolvată...“ schemă electrică s-au adus unele îm­ tiriza faptul că din vina unor oameni BRAD: Dragostea te aşteaptă; LO­ confecţii, diferifg mătăsuri, fesăfuri de
NEA: Alerg după o stea; TE IU Ş:
„Dar pînă eînd ? Mult timp mai n- bunătăţiri, funcţionează bine, fără gre­ de la ajustaj se primesc reclamaţii Portretul unui necunoscut; ILIA: bumbac, ţesături de fină, tricotaje,
Mîndrie; Z LAT N A : Aveau 19 ani;
fecteazâ cei de la ajustaj activitatea şeală. De asemenea, a fost realizat un pentru amestecuri de materiale. APO LD U L DE SU S: Dr. Soim . galanterie, încătflmente pentru femei
şi bărbătească, articole electrotehni­
bună a celor de ta laminare?“ — s-au sistem de semnalizarea optică între — De mai bine de o lună nu mei \ P R O D U CĂ TO R I!
ce, de menaj,
întrebat într-o bună zi comuniştii de cuptor şi marcator, care constă în avem nici o reclama ţie în privinţa \ L C J . L S S H E R iA cu reduceri de preturi pînă la 50 la sută.
la bluming. La fel se întrebau şi cei nişte panouri electrice care indică nu­ amestecurilor, spunea tovarăşul Dumi­ l contractează. Magazinul este deschis ziln ic între orele 7 -13 şi 17-20.
de la 650. mărul cuptorului, numărul lingourilor tru Fofescu, secretarul organizaţiei de > la prefuri avantajoase.
ţ cu acordarea de avan-
„Să se termine odată cu neregulile din cuptor şi numărul şarjei. Aşadar, partid. Măsurile luate de organizaţiile L sure şi furaje,
de acolo; cit despre amestecuri, să nu se ştiu la fiecare post toate datele în' de partid, pe schimburi, sînt deosebit | LA PTE DE VACA,
mai auzim vorbindu-se nimic de ele“ legătură cu materialul ce se laminea­ de eficace. Acum există o bună evi­ > L A P T E D E O A IE Şl
— au hotărît comuniştii în adunări de ză şi deci pot fi luate măsurile nece­ denţă a laminatelor, în aşa fel îneît, l P R O D U S E DIN
partid cu vreo 2—3 luni în urmă. sare. se ştie unde îşi are locul în stivă fie­ L A P T E D E O A IE
...Octavian Palcău, secretarul orga­ Şi încă un sistem de semnalizare care profil, cine 1-a laminat, cine t-a Adresciţi-vă oficiilor şi
nizaţiei de partid de la bluming, lucra optică, între oaja de luerti şi foarfecă. depozitat. De asemenea, birourile or­ punctelor de colectare din
comune şi sate pentru în­
la un referat pentru o adunare de Evident, urmăreşte acelaşi seop. ganizaţiilor de partid, împreună cu cheieri de contracte, pre­
dări prin achiziţii şi pentru
partid. Pe masa din faţa sa — situaţii, La care tovarăşul Palcău a adău­ şefii şi maiştrii de pe schimburile res­
orice alte lămuriri.
tabele, hîrtii, pe care făcuse o mulţime gat: pective, tin în fiecare zi operative,
de calcule. — Toate aceste măsuri sînt rezulta- din discuţia cărora nu lipseşte calita­
— După masă pregătim referatul. Iul strădaniilor tuturor organizaţiilor de tea. în' aceste operative se iau măsuri
Acum culeg datele necesare. Avem ce partid, care au pus în centrul activi­ imediate acolo unde este cazul. Aşa
raporta: în 12 zile din luna iulie am tăţii lor problema calităţii şi în deosebi s-a procedat eu prileiul reparaţiei mii-
laminat peste plan 3.755 tone de oţel;
aceea a eliminării amestecurilor. îmi locii a macaralelor. Ca urmare a mă­
rebutul l-ăm redus cu peste' 20 fa sută este greu sâ fae evidenţieri, pentru că surilor luate aici, reparaţia a fost de
în acest timp... merite are întregul colectiv. O men­ bună calitate şi acum nu mai cade
ţiune totuşi pentru oamenii conduşi nici n bară în timpul stivuirii...
Curios, despre problema ajustajului
n-a scos nici un cuvînt. De aceea, de maistrul comunist Ioan Pîrvan şi Prin urmare la grupul de laminoare
mi-am permis înfrebarea: tînariil Cornel Gabor... Peştis s-a rezolvat şi problema ajus-
— Dar Ia ajustaj, cum se munceşte? ...La laminorul de 650 mm. îşi mai tajului. Nu mai există reclamaţii pen-'
— Foarte bine!... In sfîrşit, s-a re­ aduc oamenii şi acum .aminte de „Ho­ fru amestecurile de materiale, s-a îm­
zolvat şi problema ajustajului! ra ajustajului“. Şi nu fără părere de
rău. Cu vreo două luni şi ceva în ur­ bunătăţit, oi alte cuvinte, calitatea
Va să zică asta era: s-a rezolvat şi mă, în fiecare dimineaţă, erau puşi în
problema ajustajiitui! Frumoasă trea­ situaţia să se „plimbe“ pe la fiecare muncii lamihatorilor. E o realizare de
bă! Dar cum s-a reuşit? loc de muncă şi să constate nereguli.
Ba că aici s-a răsucit profilul din vi­ mare însemnătate, care aparţine exclu­
A răspuns tovarăşul inginer Şerban, na ma.rievrantnlui cufnre. ba că din­
şeful scoliei bluming, cîteva minute colo, s-a laminat rece din vina. luî cu­ siv celor două colective E un merit
mai tîrziu. tare... Recordul abaterilor era însă
a! organizaţiilor de partid de «ici
— An fost luate mitlfe măsuri. Ma­
joritatea au vizat perfectarea fluxului faptul că au reuşit să treacă peste o
altfel de deficientă, care cauza mult
rebut.
N. ANDRONACHE