Page 8 - 1961-07
P. 8
pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI
U L T IM E L E Ş T IR I*U L T IM E L E ŞTIRI Succese ale oamenilor muncii
M o n g o lă
ULAN BAT OR 1 (Agerpres). de pildă, prima parte a com-
Peste cîteva zile se deschide bipedului de morărit de la
Congresul al XlV-lea al Par- Suhş-Baţor cu o capacitate 'a-
'Udului Popular Revoluţionar nii<ală'de\32.0p0 tone fă in fj’ae-
^U LTIM ELE ŞTIRI » U L T IM E L E Ş T IR i i Mongol care va face bilanţul rodromul internaţional de la
muncii constructive a poporu Ulan-Bator, a morilor cu un
lui mongol în ultimii trei ani, înalt nivel de mecanizare de
va trasa sarcinile în vederea la Muren şi Undurhan, a unui
Germania reunifieată poate fi numai Comunicatul comun sovieto-american unei dezvoltări şi măi rapide magazin universal modern şi.
a economiei şi culturii ţării, a două hoteluri la Ulan-Bator,
o Germanie neutră, denuclearizată WASHINGTON 1 (Agerpres). — TASS transmite: a întăririi organizatorice şi a minei de volfram de la Ih-
In seara zilei de 30 iunie, participanţii la tratativele sovîeto- ideologice continue a P.P.R.M. Hirhan şi a zeci de case bine
— Propunerile partidului „Uniunea germană a păcii“ cu privire amerlcane cu privire la dezarmare au dat publicităţii următorul Oamenii muncii din Mongo amenajate.
lia îşi exprimă în aceste zile
dragostea faţă de partid prin Muncitorii întreprinderilor
industriale în funcţiune îşi în
la încheierea tratatului de pace — comunicat comun: îndeplinirea înainte de termen, deplinesc cu. succes sarcinile
„Reprezentanţii guvernelor Statelor Unite şi Uniunii Sovietice, a angajamentelor luaîe în cin crescînde ale primului an al
| BONN 1 (Agerpres).- >— Gp, care să fie semnat de cele iar Germania, fa rîndul ei, să stea Congresului al XlV-lea celui de-al treilea plan cinci
In legătură ou »publicarea me două state germahe'.- garanteze frontierele statelor care de la !9 iunie au avut la Washington schimburi de păreri ăl partidului şi a celei de-a nal de dezvoltare a economiei
vecine cu ea şi să renunţe la 40-a aniversări a revoluţiei naţionale. După colectivele în
morandumului guvernului, sovie A Berîâqn' propune convoca orice pretenţii teritoriale. în problemele referitoare la dezarmare şi la reluarea tratativelor în populăre în Mongolia. treprinderilor din Kobdosk ca
tic în problema încheierii Tra rea unei conferinţe de pa8ö, la cadrul unui organ de resort, asupra componenţei căruia urmează re au îndeplinit planul pe pri
satului de pace cu Germania şi care să participe toate statele Punctele tratatului de pace In ultimele zile organizaţi mele 6 luni ale anului, munci
Îa reglementării pe această ba- care au »luat parte lă războiul prezentate de Uniunea germa să se cadă de acord, au hotărît să anunţe o întrerupere a şedin torii de la minele de fluorită
|ză a problemei Berlinului ocsi- împotriva Germaniei, pte.eum şi n ă a păcii prevăd că' Berlinul să ţelor lor pînă la 17 iulie. ile de construcţie ale republi de Ia Berhe şi Dojir, petroliş
idental, Arno Berisch, deputat guvernele R.F.G. şi R.D.G. El fie capitala Germaniei reunifi- tii de la Dzunbain, minerii
în Bundestag membru al Parti- prop'une ca înainte de această Şedinţele vor fi reluate la Moscova corespunzător cu înţelege cii au raportat despre darea 'din Cioibalsan au raportai
jdului Uniunea germană a pă conferinţă să aibă loc tratative cate. Pînă la reunificare toate rea realizată înainte de 19 Iunie de către reprezentanţii celor două despre succesele lor.
cii, a cerut conducătorilor irac- preliminare între R. F. G. şi guverne în sensul că prima jumătate a tratativelor va avea loc la înainte de termen în exploata
iţiunii U.G.D./U.e.S., Partidu R.D.G. pentru realizarea unui -statele participante la conferin Washington, iar cea de-a doua la Moscova“.
lui liber-democrat şi P.S.D.G., acord asupra „unor probleme re a unor obiective importante
să organizeze în Bundestag dez elementare de principiu". ţă, se obligă să respecte ou Acţiuni ale partizanilor păcii americani
bateri de politică externă. pentru economia naţională ca,
In numele Uniunii germane a stricteţe statutul Berlinului oc
Conducerea acestor partide a •păcii, A. Berisch a prezentat WASHINGTON 1 (Agerpres). Unite să dea dovadă de bună-i li**
!preferat însă să se eschiveze de principalele puncte ale Tratatu cidental aprobat de această con voinţă în domeniul dezarmării.
!la discutarea' acestor probleme lui de pace cu cele două state ferinţă ca soluţie temporară. La 30 iunie, organizaţia ob i luri Gagarin a sosit la Helsinki
’de importanţă vitală pentru po- germane, cuprinzînd măsuri' ştească americană „Comitetul de „Sîntem convinşi — se spune în
jporul german. In legătură cu â- cOncrete în vederea împiedică In scopul reunificării Ger acţiuni pentru apărarea păcii“ scrisoare — că tara noastră are HELSINKI 1 (Agerpres). tala finlandeză, de conducă-
ceasta, la 30 iunie, A. Berisch' rii .remilitarizării. Lă 30 Iunie a sosit la Hel ffiflf asociaţiei „Finlanda —
Ja transmis presei spre publica maniei, Uniunea germană a pă- - a adresat o scrisoare preşedin o sarcină mai nobilă dfecît aceea sinki la invitaţia Asociaţiei U.R.S.S.“, dc ziarişti finlan
re propunerile partidului Uniu- A. Berisch a propus ca parti telui Kennedy în care se arată : de a contribui la distrugerea o- „Finlanda—U.R.S.S.“, primul
linea germană a păcii cu privire cipanţii la conferinţă de pace să oii propune tratative între gu „încetaţi pregătirea armei biolo mului“. cosmonaut, maiorul luri Gaga dezi şi străini. In piaţa din faţa
‘la încheierea tratatului de pa- garanteze inviolabilitatea fron gice, transformaţi fortul Detrick gării s-au adunat mii dc locui
tierelor existente ale Germaniei, vernele R.F.G. şi R.D.G. »pentru (centrul în care se pregăteşte „Comitetul de acţiuni pentru rin. La gera Helsinki el a fost tori ai oraşului Helsinki veniţi
arma biologică din statul Mary- întâmpinat de numeroşi repre
!a se obţine o aipropiere trepta land — N. R.) înfr-un centru apărarea păcii“ şi-a propus să zentanţi ai opiniei publice din să-l salute pe luri Gagarin.
înceapă în fata Casei Albe din
tă între cele două state pe baza mondial dfe ocrotire a sănătăţii“. Washington o demonstraţie de Guvernul fpancez nu doreşte
„planului german al P.S.D.G." „Comitetul de acţiuni pentru
patru zile, în sprijinul cererii ca
din 18 martie 1959. apărarea păcii“ cere ca Statele Statele Unite să pună capăt
cursei înarmărilor.
Prezentând aceste propuneri,
Congresul oraşelor-victime deputatul A. Berisch' a respins Teroarea nu poale fringe voinţa peluapea tratativelor
ale fascismului afirmaţiile guvernului de la fpanco-algepiene
Bonn că încheierea tratatului
de pace cu cele două state ger de libertate a tailandeziior PARIS 1 (Agerpres). — guvernului în problema Algeri
mane ar „consfinţi" scindarea
Germaniei. „Dimpotrivă, el va In Adunarea Naţională fran ei. El a declarat că „încă nu ştie
crea primele premize pentru re-
¦ROMA 1 ( Agerpres). — Kiev, Harkov, Odesa şi multe ,unificare“. Germania reunifica- BANGKOK 1 (Agerpres). lor în junglă, unde s-au refugiat ceză s-au încheiat dezbaterile nimic“ dată vor fi reluate tra
|tă poate fi numai o.Germanie
La 30 iunie, în oraşul Gru- altele din diferite ţări, care sîni .neutră denuclearizată. Guvernul tailandez intensifică numeroşi patrioţi. Această ştire pe marginea declaraţiei prîţnu- tativele cu reprezentanţii guver
teroarea în ţară şi pregătirile a fost confirmată oficial de mi lui ministru Debré cu privire ia nului provizoriu al Republicii
glias&o (în apropiere 'de To- victime ale agresiunii germa In încheierea declaraţiei sale, militare în vederea înăbuşirii nistrul de Război al Tailandfei, politica guvernului în proble Algeria. Joxe a încercat să pre
A. Berisch subliniază că Uniu ma algeriană.
tino) s-a deschis Congresul no-fasciste, au declarat că sini nea germană a păcii îşi dă sea luptei patrioţilor pentru drepturi generalul Kittikachon, care a re zin te lucrurle ca şi cum relua
ma de greutăţile care stau îri democratice şi o independenţă
oraşelor victime ale fascismu de acord cu ţelurile congresu calea realizării p'ropuner 'or sa cunoscut că Tailanda di'spune de
fe. De aceea intenţionează să se
lui. La Congres au sosit repre lui. adreseze guvernelor ţărilor neu reală. La 29 iunie, autorităţile un efectiv de 30.000 de oameni In încheierea dezbaterilor a rea' tratativelor ar depinde de
tre şi ţărilor care nu fac parte pregătiţi pentru ducerea luptelor partea "algeriană, şi nu de gu
zentanţi din Stalingrad (Uni-_ Participanţii la congres in tailandeze "au arestat 26 de per luat ouvîntu.1 Louis Joxe, mi vernul fran&s^ care a suspen
soane în, provincia Nakon Pa- în junglă. Ministrul a declarat nistrul pentru problemele Alge dat în mod uni-fcTierpl tratative
unea Sovietică), Conventry tenţionează să adreseze un de asemenea că în acelaşi scop riei care a căutat să justifice şi
nom, în partea de nord-vest a
( Anglia ), Liege ( Belgia ). apel tuturor popoarelor din lu ţării, sub învinuirea cte aşa- a fost instruit un batalion sp8-
Kragujevac ( Iugoslavia), Sver- me pentru a manifesta vigi zisă „activitate comunistă“. Po ci'al de paraşutişti. să apere în fel şi chip politica le de la Evian.
niova şi Lidice ( Cehoslovacia), lenţă şi pentru a intensifica trivit relatărilor presei din Bang-
Marzabotto, Capri, Santhia lupta împotrivă revanşismu- kok, toţi cei arestaţi sînt ţărani
(Italia) şi din alte oraşe. lui şi pregătirilor unui nou săraci.
Teroarea nu poate frînge vo
Oraşele Toulon, Rotterdam, război.
Âvîntul m işcării greviste în lumea capitaluluiinţa de,libertate a tailandeziior.
R Mufele: Sîntem hotărîţi să obţinem din blocuri, şi în primul rîn'd Amploaiţea rezistenţei opusă ad- S.U.A. nume îmbunătăţirea salariilor şi zilei de 29 iunie un mare grup
!guvernelor Austriei, Indiei şl condiţiilor de muncă pe navele de docheri din portul Rotterdam
deplina libertate, unitatea şi integritatea »Braziliei, cerîndu-le să medieze fualuluij^guvern care a înfeudat NEW YORK 1 (Agerpres). americane care navighează sub au încetat lucrul.
teritorială a Republicii Congo . între guvernele R.F.G. şi R.D.G. ţara imperialiştilor reiese din In ciuda ameninţării de apli pavilioane străine, a fost însă
(în spiritul propunerilor Uniunii dezvăluirea făcută în mai multe care a legii antimuncitpreşti trecută spre :anchetarea unui alt ANGLIA
CAIRO 1 (Agerpres). Mulele. Dimpotrivă, chiar în germane a păcii. ziare occidentale care au anu- Taft-Hartley, marea grevă a ce comitet, care urmează să-şi în
Cu prilejui împlinirii unui an lor 85.000 de marinari şi per ceapă activitatea peste cîteva LONDRA 1 (Agerpres). —
de la proclamarea independenţei prezenţa forţelor armate ale ţat că în .Tailanda sînt instruite sonal auxiliar de pe navele co luni. La marea uzină „Ford“ din
Republicii Congo, Pierre Mutele, Cf.N.U. „trădătorii poporului în prezent însemnate efective de merciale americane continuă. Dagenham (Essex), continuă
şeful reprezentanţei diplomatice congolez continuă dezbinarea Marinarii grevişti au hotărît de patru zile greva muncitori
de la Cairo a guvernului legal republicii, au acaparat puterea trupe pentru desfăşurarea lupte Comisia specială de anchetă însă, după cum transmite agen lor în sprijinul revendicărilor
congolez a dat publicităţii o de instituită de guvernul american ţia United Press International, lor economice.
claraţie în care se arată : în unele regiuni ale ţării, iar Peste 50 de ţări vor participa pentru a aviza punerea în apli să continue greva pînă ce ac
premierul P'atricte Lumumba şi care a legii antimuncitoreşti tualele acorduri vor fi semnate De asemenea muncitorii dej
După o perioadă îndelungată alţi luptători pentru libertate au la Festivalul Interna»tional Taft-Hartley, care urma să pre de reprezentanţii tuturor uniu la alte uzine „Ford“ din dile-|
de exploatare, jefuire, persecuta al filmului de la Moscova zinte raportul său preşedintelui nilor sindicale ale marinarilor •rite regiuni ale ţării au încetat!
re şi umilire, poporul congolez fost arestaţi, supuşi chinurilor Kennedy pînă la 30 iunie, şi-a şi personalului auxiliar, precum lucrul în semn de solidaritate
a. dobîndit posibilitatea să-şi şi ucişi mişeleşte de imperialişti 7AOSCOVA 1 (Agerpres). la Moscova Eric Johnston, pre prelungit activitatea cu patru şi ai tuturor asociaţiilor arma cu greviştii din Dagenham.
conducă singur destinele. Dar, şi de marionetele lor“. La 9 iulie se deschide la Mos zile. torilor.
cînd tînărul guvern a hotărît cova Festivalul internaţional al şedintele Asociaţiei naţionale a 20.000 de muncitori s-au în
să elibereze în întregime ţara, Amintirea lui Patrice Lumum La, 30 iunie, corespondentul OLANDA trunit la 30 iunie la Dagenham:
imperialiştii, fără să şovăie, au ba, se arată în declaraţie, va filmului. Pînă în prezent s-au producătorilor de filme dirt din New York al agenţiei Reuter la un miting hotărînd să conţi-1
trecut la acţiune împotriva ti înregistrat pentru concurs peste a anunţat că între reprezentan LIAGA 1 (Agerpres). nue greva pînă la 3 iulie, cînd
nerei republici. continua să trăiască în inimile 30 de filme d!e lung metraj şt S.U.A., Ernst Hoffman, directo-J ţii Sindicatului naţional al ma In portul Amsterdam au în vor începe negocieri cu repre-i
poporului congolez. aproximativ 40 de filme docu rinarilor din S.U.A.. din care cetat lucrul 5000 de municitori zentanţii patronilor care au pro
Declaraţia condamnă acţiunile mentare şi de scurt metraj. rul întreprinderilor industriei ci fac parte 37.000 de membri, şi care revendică majorarea sala mis că vor tine seama de cere
O.N.U. în Congo ca o „pagină Guvernul congolez condus de ai două din cele patru asociaţii riilor. Din cauza grevei a fost rile greviştilor.
sumbră din Istoria tinerei repu Antoine Gizenga, urmaşul Iul Festivalul de la Moscova pro nematografice populare din! ale armatorilor, a intervenit un paralizată practic întreaga acti
blici“ Pînă în prezent O.N.U. Patrice Lumumba, controlează e- mite să fie unul din cele mai re vitate a portului. La 30 iunie s-a încheiat cu
fectiv peste o jumătate d'in te prezentative atît în ce priveşte R.D.G ,; Tian Fan, vicepreşedintei „acord condiţionat“. Armatorii •succes greva celor 300 de elec
n-a îndeplinit hotărîriie adopta ritoriul Congoului. numărul ţărilor participante, ca au acceptat să mărească, progre Potrivit relatărilor presei o- tricieni de la societatea de tran
re va fi de aproximativ 50, cit' al Uniunii cineaştilor din R. P. siv, salariile marinarilor, prej landeze, greva continuă să se sporturi aeriene „British Over-
te de Consiliul de Securitate în Declaraţia se încheie cu urmă-, şi în ce priveşte numărul cine cum şi alte cîteva revendicări ale extindă în ciuda atitudinii tră seas Airways Corporation" de
foarele cuvinte: „Sîntem pă aştilor care vor sosi Ia Moscova Chineză, Le Liem, ministru ad dătoare a conducerii a trei mari la aeroportul Londra. Muncito
problema congoleză, relevă Pierre — aproximativ 500 persoane. lor. Una dintre principalele re uniuni sindicale, care au refu rii au declarat grevă în'Senin
trunşi de hotărîrea să' obţinem Şi-au anunţat' intenţia de a veni junct al. Culturii diin R. D. Viet-1 zat să-i sprijine pe grevişti. Pe de protest împ’otriva concedierii
deplina libertate, unitatea şi In vendicări ale marinarilor şi a cheiuri, în jurul platformelor de •ilegale a' 9 tovarăşi. Cei 9 elec
nam, Tavares De Sa. secretar descărcare muncitorii au organi tricieni au fost reprimiţi la lu
tegritatea teritorială a Republi zat pichete. cru.
general adjunct al O.N.U,. şi alţii.
cii Congo'L • n In semn de solidaritate cu gre
Şi-au exprimat dorinţa de a viştii dîn Amsterdam, în seara
participa la festivalul de la
Moscova aproximativ 60 de re
gizori de cinema şi mulţi actori
cunoscuţi. :
U M U !L mului în Cosmos, precum şi di xată pe o osie. Intr-un capăt al
ferite aparate cu surse de ali ei se află o cabină pentru om,
mentare. Nava noastră se de iar în partea opusă se aşează o
plasa victorioasă deasupra pla greutate pentru echilibrare. Cu
netei. A apărut deasupra Pari cit se învîrteşte mai repede co-
sului, Londrei, San-Francisco, biliţa în jurul axei, cu atît mai
r (Urmare din ziarul ori veşti de 'a Valea, cpre se a- Melbourne, Oltawa şi a altor mult cresc acceleraţiile în orga în Irianul de vest
fla la Orenburg. Deobicei nu-i oraşe din lume, marcind o nism, creşte suprasarcina.
Drumul socialismului“ nr. 2027> de la r i Gagarin place să trimită scrisori, dar a- nouă etapă a luptei savanţilor DJAKARTA 1 (Agerpres). zia de est, autorităţile olandeze
cum expedia una după alta. sovietici pentru pătrunderea In Mă antrenam destul de des In ultima vreme, ca urmare a
In clipele libere, Nikolai Kon- pilot cosmonaut al U.R.S.S. Nu-mi dădeam seama de la bun spaţiul cosmic. Se întîmplase la centrifugă, simţind de fieca intensificării teroarei declanşate continuă să opereze arestări ma
stantinovici — om spiritual şi Erou al Uniunii Sovietice început că scrisorile ascundeau un eveniment minunat, care a re dată creşterea sporită a cor sive în rîndurile locuitorilor din
poveştilor talentat — ne vor la început, neliniştea, iar apoi extins şi mai mult puterea omu pului meu. Ceva asemănător dte colonialiştii olandezi, a lip Irianul de vest care sînt bănuiţi
bea despre întîmplări din prac sîngele năpădeşte în ochi şi te durerea — murise tatăl ei, Ivati lui asupra naturii. Ne dădeam simţisem şi în. timpul zboruri sei de drepturi politice şi a si de ostilitate fată de autorităţi
tica sa bogată şi din viaţa lui cuprinde o slăbiciune neobişnu Stepanovici. Dar Valea nu m-a seama că planeta noastră nu lor, în momentele cînd avionul tuaţiei grele dîn punct de vedtere
'Nikolai Evdochimov şi a lui ită. Căzînd în vrilă pierzi noţi anunţat despre acest lucru pînă este chiar aşa de mare, de vre iese brusc din picaj. In aceste economic, numeroşi locuitori din sau încearcă să se refugieze în
Konsianlin Kaitanov — pio unea de spaţiu, te învîrteşti în în momentul cînd am terminat me ce un aparat de zbor, fău situaţii căpătăm o greutate ne Republica Indonezia.
nierii paraşutărilor cu deschi coace şi încolo, devii complet paraşutările. Ca un prieten bun rit de mina omului, îi poate da închipuit de mare, pur şi sim Irianul de vest s-au refugiat pe
dere întîrziată, ne povestea des neputincios. Nikolai Konstanti- ocol înir-o oră şi jumătate. plu eram presat în scaunul din teritoriul Republicii Indonezia. Maiorul Vadjhaia a atras a-
pre Vasili Romaniuk, care a să novici ne-a demonstrat cum tre şi plin de atenţie, ea n-a vrut cabină, nu puteam mişca nici Potrivit declaraţiilor făcute la tenţia asupra primejdiei pe care
rit cu paraşuta de peste trei buie să ieşi clin vrilă, folosin- să mă indispună, dîndu-şi sea — Probabil că într-o astfel măcar un deget, o ceaţă deasă Mak'assar de maiorul Vadjhaia, o comportă faptul că în ultima
mii de ori, despre Piotr Doi- du-te de mîini şi picioare ca de ma că această veste ar fi putui de navă vom zbura şi noi —< îmi acoperea, parcă ochii. Aces şeful serviciului de informaţii al vreme navele militare olandeze
gov, Alexandr Saviri, Nadejda nişte cîrrne. Ne recomanda să să aibă înrîurire asupra stării spuneau băieţii noştri. ta şi este fenomenul 'de supra districtului militar din Tridone'-: şi-au intensificat patrularea în
Priahina, Valentina Selivers- folosim poziţia culcat pe spa mele sufleteşti-şi, implicit, asu solicitare, cînd greutatea omu
iova şi despre mulţi alţi spor te, cu faţa spre pămînt şi cu pra exerciţiilor complicate pe Era clar că nava cosmică lui creşte de cîteva ori. apele din jurul Irianului de vest.
tivi sovietici. Fiecare episod mîinile şi picioarele larg des care trebuia să le execut în a- este deja construită, iar acum
din povestirile lui Nikolai Kon- făcute. O astfel de poziţie a ceastă perioadă. se perfecţiona şi se verifica sis • Ni s-a spus că cu un fenomen ANGOLA sa
stantinovici era nu numai inte fost folosită de unul dintre cei temut de aparataje care asigu asemănător, dar cu mult mai
resant, ci şi instructiv. Erau mai cunoscuţi paraşutişti-expe- M-am întors acasă tocmai în ră securitatea zborului, întoar puternic şi de durată mai lun LUANDA I (Agerpres). gnezi
exemple vii despre felul cum nimentatori, Vasili Romaniuk. ziua cinci în ţara noastră a fost cerea pe pămînt şi condiţiile de gă, ne vom întîlni în timpul Lupta împotriva colonialiştilor
trebuie să se comporte paraşu- Ea.garanta siguranţa stabilită înfăptuită lansarea primei nave viaţă pentru om. Trebuia să-i startului navei cosmice şi apoi portughezi din Angola continuă. In ultimele zile a luat amploa
tistiil în văzduh. ţii corpului în căderea liberă. cosmice sovietice pe o orbită 'de dăm zor cu învăţătura, că alt la coborîrea de pe orbită. Con- S-au spulberat speranţele auto re activitatea răsculaţilor în re
Ne-am convins de acest, lucru satelit ăl Pămîntului. fel ce rost avea înzestrarea şi 'tinuam să ne antrenăm la cen rităţilor coloniale de a „lichida,“ giunile situate la nord-est dd
In cursul executării sărituri în repetate rînduri. verificarea definitivă a navei, trifugă. Spre 'deosebire de avia mişcarea naţională de eliberare Luanda. Corespondentul agenţiei
lor cu deschideri foarte întîr- In dimineaţa următoare toa de vreme ce noi nu eram pregă tor în cabina avionului, aici a poporului angolez, imediat France Presse relatează că unul
ziate a paraşutei, atît eu, cit şi La terminarea antrenamen te ziarele au publicat comuni-, tiţi pentru a ne ridica spre spa stăteam intr-o poziţie orizonta după terminarea sezonului de din focarele cele mai serioasei,
ceilalţi colegi se întîmpla să telor de paraşutare am primii catul Agenţiei TASS, în care ţiul'Cosmic. Ca urmare, ne-am lă, pentru ca suprasarcina să se ploi. Partizanii angolezi Conti ale rezistenţei se află în regiuM
nimerim in vrile. In aceste si-- cu toţii certificate şi insigne de erau relatate date ¦uimitoare pus cu toţii cu şi m ai'm ultă 'distribuie Uniform pe întreg nuă să dea lovituri forţelor co nea Bembe, iar altul în regiu
'maţii neplăcute corpul începe instructori - paraşutişti. Eram despre greutatea (peste patru rîvnă pe lucru. corpul. Era o grozăvie / Ochii lonialiştilor portughezi. nea! Kamabatela.
deodată să se învirteascâ cu re mîndru de această insignă şi tone şi jumătate) şi aparatura ni se închideau, se îngreuna res Potrivit ştirilor care parvin
peziciune în iurul propriei sale •irii-am prins-o cu plăcere pe tu acestei nave cosmice. La bor Acum urma rîndul antrena piraţia, ni se crispau muşchii din Angola, partizanii continuă După cum reiese din relatare,
'axe, to roteşti cu o putere neo nică, sub insigna de aviator mentelor la centrifugă. Acesta feţei, se înmulţea numărul con cu succes acţiunile de luptă, din răsculaţii acţionează cu succes
bişnuită în aer pe 9 traiectorie clasa 3-a. dul ei era o cabină ermetic în este un aparat destul de sim tractărilor inimii, creştea presi nordul ţării. La 29 iunie ei au chiar în împrejurimile LuatrdeL
sub formă de spirală, capul chisă cu o greutate echivalen plu, destinat deprinderii orga unea sanguină, sîngele devenea atacat o patrulă militară portu
capătă o greutate ca de plumb, La aerodrom primeam dese ţă, cu cea a omului, şi cu toate nismului cu suportarea supra greu, ca mercurul. gheză în regiunea oraşului După, cum transmite corespon
cele necesare pentru zborul o- solicitărilor puternice. Schema Bembe. dentul din Luanda al agenţiei
(Va urma)
tic, seamănă * cu o cobiliţă. fi- Reuter, ir seara de 29 iunie par
tizanii au înconjurat oraşul
Bembe în nordul Angolei.
Redacţia şi adm inistraţia ziarului: Deva str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr, 263.320 din 6 noiembrie 1949. —• Tiparul „6 August" — Petroşani