Page 80 - 1961-07
P. 80
pag. 4 m irnirn m c iim m im Nr. 2045
ULTIMELE ŞTIRI*ULTIMELE ŞTIRI Situaţia $!iu regiunea liierla
§e agrafeazâ
TU N IS 21 (A gerpres)'. nisiene şi voluntarii au ocupai
Situaţia din regiunea Bizerta noi poziţii. Avioane franceze aii
continuă să se agraveze. In pre efectuat în cursul nopţii zboruri
ULTIMELE ŞTIRI * U L T I M E L E Ş T IR I zent au loc adevărate operaţiuni de recunoaştere deasupra capita-i
militare. Guvernul tunisian a lei tunisiene.
a n u n ţa t în dim ineaţa zilei de 21 Trupele franceze de la B izerta
Succesele economiei sovietice G E N E V A Conferinţa pentru 0 delegaţie iulie că trupele franceze de la continuă să primească întăriri.
reglem ent»«! prefelemet parlamentară sovietică baza B izerta, sprijinite de ta n Joi seara u n ităţi de p a ra şu tiştl
pe primyî semesfru curi, pătrund în oraşul Bizerta. francezi au fost aduse pe calea
la o to e
a! anuSui 1961 va vizita Stafia Anterior comandamentul francez aerului la Bizerta. Aceste uni
a adresat autorităţilor tunisiene tăţi fac p a rte din ceea ce com an
Comunicatul Direcţiei centrale de statistică de pe lingă GENEVA 21 (A gerpres). şedinţa, a prezentat urm ătoarea ROMA 21 (A gerpres). TA SS': un ultim atum cerînd evacuarea damentul francez denumeşte „a
Consiliu! de Miniştri al U. R. S. S. In şedinţa restrîn să din 20 iu propunere' după exam inarea a- Parlamentul italian a adresat So garnizoanei tunisiene din oraş. doua linie de întărire“ .
lie a conferinţei pentru regle cestei problem e: Să fie am înată vietului Suprem al U.R.S.S. invi U ltim atum ul a fost resp in s de
MOSCOVA (Agerpres). — 1961), au fost de 204 milioane ha. m entarea problemei laotiene au pînă la cunoaşterea p ărerii g u taţia de a trimite în Italia o de autorităţile tunisiene. Luptele care au loc în regiu
TASS transmite : In comparaţie cu datele de la fost incluse pe ordinea de zi a vernului de coaliţie al Laosului legaţie parlam entară sovietică. A- nea Bizerta s-au soldat pînă în
conferinţei urm ătoarele probleme : rezolvarea problem ei sub ce fo r
La Moscova a fost dat publici 1 iulie anul trecut, efectivul vitelor 1. F o rm a docum entelor. mă va adopta conferinţa decla cest lucru a fost anunţat de Co- A genţia de presă tunisiană prezent, potrivit unor date pro
tăţii comunicatul Direcţiei centrale cornute m aţi din colhozurile şi 2. Pream bulul declaraţiei (de raţia cu privire la neutralitatea dacci-Pisanelli, ministru fără por T.A.P relatează că în cursul vizorii publicate de B iroul de in -
'de statistică de pe lingă Consi sovhozurile U.R.S.S. a crescut cu claraţiilor) cu privire la neutra Laosului — sub formă de docu tofoliu pentru relaţiile cu parla nopţii de joi spre vineri aviaţia form aţii al guvernului tunisian,
liul de M iniştri al U.R.S.S. cu pri- 2,8 milioane ; numărul porcinelor litatea Laosului. ment unic care să includă obli mentul. franceză a bom bardat din nou cu 110 m orţi şi un m are n u m ăr
!vire la rezultatele îndeplinirii pla a crescut cu 4 milioane, al ovine 3. O bligaţii com une cu p riv i gaţia guvernului laoţian şi obli poziţiile tunisiene. Potrivit rela de răniţi de partea tunisiană.
nului de dezvoltare a economiei lor — cu 4,8 milioane capete, iar re la recunoaşterea şi respecta gaţiile ţărilor participante, aşa Referindu-se la vizita delega
naţionale a U.R.S.S. pe prim ul se efectivul păsărilor — cu 7 la sută. rea unităţii, suveranităţii, inde cum o propune delegaţia sovie ţiei parlamentarilor italieni în U-
mestru al anului 1961, în care se pendenţei şi neutralităţii L aosu tică, sau sub form ă de două do
arată că planul semestrial al pro Volumul investiţiilor în cadrul lui. cumente (declaraţia guvernului niunea Sovietică, Codacci-Pisanelli tărilor agenţiei, avioanele fran Printre persoanele ucise se află
ducţiei industriale a fost îndepli planului de stat a totalizat 12,2 După cum s-a aflat, partici lao ţian şi declaraţia ţă rilo r p a r care este totodată preşedinte al ceze au executat bom bardam en m ulţi ¦civili. In u rm a m itralierii
nit în proporţie de 102 la sută. m iliarde ruble şi a crescut cu 8 panţii la conferinţă au discutat ticipante la conferinţă cu inclu Comitetului parlam entar ilialo-so- te din cinci în cinci m inute timp de către avioane franceze a co
D upă cum se subliniază în comu la sută în comparaţie cu primul prim a problemă şi au hotărît să vietic, a subliniat că această v i de o ju m ă ta te de oră. B arajele loanelor de dem onstranţi care au
nicat, în comparaţie cu primul se semestru al anului trecut. Investiţii am îne exam inarea ei pînă la cu derea în aceasta a declaraţiei zită care a avut loc în luna sep care blocau o serie de drum uri prolesiat la 20 iulie la B izerta
mestru al anului trecut, volumul considerabile — peste 1,5 m iliarde noaşterea p ărerii guvernului de tembrie anul trecut a jucat un im de acces spre baza m ilitară fra n împotriva agresiunii franceze au
producţiei industriale sovietice a ruble — au fost făcute de ase coaliţie al Laosului. portant rol pozitiv în ceea ce pri ceză au fost distruse. Trupele tu fost ucise 5 persoane.
crescut cu 8,4 la sută, iar produc menea din fonduri necentralizate G. M. Puşkin, care prezida veşte îmbunătăţirea relaţiilor din
ţia medie zilnică cu 9 la sută. ale întreprinderilor şi organizaţiilor guvernului laoţian), aşa cum o tre U.R.S.S. şi Italia. V izita în
economice. In afară de aceasta,
Tn primii doi ani şi jum ătate ai nlâri investiţii au fost înfăptuite propun delegaţiile F ranţei şi Italia a unei delegaţii parlamc
septcnalului (1959—1965) în U niu de colhozuri.
nea Sovietică s-a obţinut o pro Indiei. = -------- sovietice în toamna sau îarna a- Guvernul Tunisiei a hotărît să rupă
duc'/'. industrială valorică cu 15 N um ărul muncitorilor şi funcţio -2------ cestui an, a adăugat ministrul, ar
miliarde ruble mai mare dccît era narilor în economia naţională a putea constitui un nou pas im por
j prevăzută în plan pentru această U.R.S.S. a crescut cu 4.200.000 oa
perioadă. In acelaşi interval s-a meni în com paraţie cu prim ul se P.G. din Japonia sprijinii lupta maselor tant pe această cale. relaţiile diplomatice cu Franţa
| realizat o producţie industrială e- mestru al anului trecut, iar salariul In încheiere Codacci-Pisanelli a
jgală cu cea realizată în tot cursul lor mediu a sporit cu 4 la sută
celui de-al cincilea cincinal. faţă de aceeaşi perioadă, inclusiv TOKIO 21 (A gerpres). urm a să fie asociat la celălalt relevat marea importanţă a efor RO M A 21 (Agerpres). sici la O .N .U ., M. Slim, care se
în industrie şi construcţii — cu 3 Ziarul „A kahata“ a publicat bloc m ilitar co n stitu it dte pute turilor depuse de Uniunea Sovie La 20 iulie a sosit la Roma pe îndreaptă spre New York unde va
In comparaţie cu primul semes la sută. la 20 iulie declaraţia lui Iosio rile occidentale în această regiu tică în vederea asigurării coexis calea ae'nilui, venind clin Tunis, participa la şedinţele Consiliului de
tru al anului trecut producţia de Siga, membru al Prezidiului ne a Asiei — S.E.A.T.O. reprezentantul permanent al Tuni- Securitate. Pe aeroportul din Ro
fontă a crescut cu 2,1 milioane to In comunicat se subliniază că în Comitetului Central al P artidu tenţei paşnice a ţărilor cu orîn- ma el a declarat ziariştilor că a-
ne, oţel — cu 2,8 milioane tone, primul semestru al anului 1961 lui Com unist din Japonia în ca Pe ordinea de zi a cabinetului
lam inate — cu 2 milioane tone, statul sovietic a cheltuit pentru re se arată că actuala remaniere Ikeda care accelerează întărirea duiri sociale şi de stat diferite.
ţevi de oţel — cu 293.000 tone, învăţămîntul public, asistenţa me a cabinetului Ikeda a fost făcu forţelor armate, a fost inclusă -------- ------¦
petrol — cu 9,1 m ilioane tone, ga dicală, asigurările sociale, plata tă în conformitate cu cererea tocmai acum problema creării
ze — cu 6,4 m iliarde m.c., iar concediilor precum şi pentru alte S.U.A. de întărire a guvernului blocului m ilitar N.E.A.T.O. In a- Couve de Murville despre polilica viaţia franceză continuă să bom
/productivitatea muncii a crescut în diferite plăţi şi înlesniri suma de şi P artidului liberal democrat cest scop cabinetul Ikeda inten
!industrie com parativ cu aceeaşi pe peste 13 m iliarde ruble, adică cu aflat la putere. Această cerere a ţionează să colaboreze cu regi bardeze nu numai obiectivele mi
rioadă cu 3,5 la sută în condiţiile 1 miliard de ruble mai mult decît fost reînnoită în tim pul recente mul de dictatură m ilitaro-fascis- litare ci şi populaţia paşnică din
'reducerii duratei zilei de muncă în în primul semestru ai anului tre lo r tratativ e de la W ashington tă, in stau rat în Coreea de sud.
toate ramurile industriei. Ţinînd cut. exlernâ o guvernului francez satele tunisiene din apropierea Bi-
seama de această reducere, produc dintre Ikeda şi Kenned'y. Judecind după componenţa zertei.
tivitatea orară a muncii a crescut Circulaţia mărfurilor în preţuri Siga subliniază că imperialiş noului cabinet, subliniază Siga,
cu 11 la sută. comparabile a crescut respectiv cu devine clar că guvernul va ac PARIS 21 (Agerpres). se pregăteşte în problema Berlinu „Guvernul Tunisiei, a declarat
3,5 la sută, iar volumul schimbu tii din S.U .A , urm ăresc să de celera reînvierea m ilitarism ului Couve de Murville. ministrul lui“. Slim, a hotărît să rupă relaţiile
A fost depăşit planul însămîr*-' rilor comerciale externe — cu 2 termine guvernul conservator şi a poliţiei secrete, va reintro Afacerilor Externe al Franţei a diplomatice cu F ranţa şi cere tu
rilor la Culturile de primăvară. Su la sută. din Japonia, să sprijine crearea duce sistemul, reacţionar al în- prezentat la 20 iulie în faţa A du Vorbind în continuare despre re
prafeţele însămânţate cu toate cul unui nou bloc m ilitar în Extre yăţăm întului, va intensifica re nării N aţionale o expunere cu centa conferinţă de la Bonn a şe turor prietenilor sinceri ai po
turile agricole inclusiv cele de Potrivit datelor preliminare, mul Orient, aşa-num it N.E.A.T.O. presiunile împotriva mişcării filor de guverne ai ţărilor „Pieţei
toamnă (pentru recolta anului populaţia Uniunii Sovietice a fost (iniţialele sînt ale traducerii en m uncitoreşti. porului tunisian să ne sprijine în
la 1 iulie 1961 de 218 milioane gleze pentru organizaţia tra ta
tului Asiei de n ord-est), care ar Politica guvernului continuă privire la politica externă a guver comune“ Couve de Murville a de aceste clipe grele. Sperăm că dis
locuitori. pe linia sa reacţionară şi antina nului. clarat că „Franţa regretă că tra ta cutarea în Consiliul de Securitate
ţională. Refuzul dte a acorda v i tul cu privire la Piaţa comună ăl O.N.U. a problemei agresiunii
zele’ de in trare în Japonia repre Referind ii-se la cererea Tunisiei nu este respectat în întregime, mai împotriva Tunisiei, prin care este
zentanţilor partidelor frăţeşti, ca Franţa să lichideze baza ei mi ales în ceea ce priveşte politica a-
invitaţi la cel de-al VUI-lea litară de la Bizerta, Couve de
Congres al P a rtid u lu i C om unist
din Jap o n ia; ‘-constituie o m an i M urville a proferat am eninţări la grafă“, recunoscînd în mod indi am eninţată pacea şi securitatea în
festare a ăefestei politici.
adresa poporului tunisian, decla- rect prin aceasta că criza din agri această parte a lumii, va opri pe
In încheiere Siga arată că rînd încă odată că F ranţa „va lua cultura franceză nu numai că nu cei care au ridicat mina îm potri
contramăsuri“ . In acelaşi timp, cl este rezolvată prin apartenenţa va independenţei noastre naţior --
a declarat că guvernul francez re Franţei la „Piaţa comună“ ci dim le. Poporul tunisian este sigur de
fuză să înceapă tratative cu gu potrivă aceasta contribuie la agra
vernul tunisian. varea ei. victoria sa finală“.
Incercînd să justifice pretenţiile =©©««=
guvernului francez asupra Bizertei;
Couve de M urville s-.a folosit de Presa tunisiană şi din alte ţări arabe
aceleaşi ;,argumente“ ca şi în pro condamnă agresiunea Franţei
blema algeriană. In efortul de a
, găsi noi „acte“ în sprijinul politi
Partidul Comunist din Japonia cii colonialiste a guvernului său; împotriva Tunisiei
va colabora cu P artidul socialist Couve de Murville a ajuns pînă
pentru o rganizarea inas.elor în acolo îneît a afirm at că Franţa TU N IS 21 (A gerpres). scrie ziarul etiopian, îşi mern
vpderea luptei pentru răstu rn a trebuie să-şi menţină baza militară Presa tunisiană şi din alte tin încă sub diferite forme do
rea cabinetului Ikeda. în Tunisia din cauza... crizei care ţări arabe condam nă cu tărie ac m in aţia lo r în nord u l Africii. A-
ţiunile agresive ale Franţei îm ceastă politică a Franţei contran
1 IS l i l i 1 1 1 1 »Î1 Ë 1 H 1 potriva Tunisiei în regiunea B i vine spiritului vremii“.
zerta.
A sam blarea unui hidrogenerator pentru cea măi m are hidrocentrală din lume — H idrocentrala SAN SA LV A D O R 21 (Ager 51 Ziarul tunisian „Al-Amal“, or La rîndul său ziarul marocan
pres). ganul Partidului Neo-Destur, „At T ahrir“ s c rie : „Faptele ara-i
de la B ratsk (U .R .S .S .) la uzinele „E lectro sila“ dini L eningrad. i a confiscat şi distrus lucrări ale scrie în legătură cu evenimen tă că ne aflăm în fa ta unei a-*
Junta m ilitară din Salvador care clasicilor marxism-leninismului. tele de la B izerta : „Sîngele tu n i gresiuni". Marocul, adaugă zia
a venit la putere la începutul a- sian a curs pe străzile din Men- rul, va face totul pentru a sprî-i
cestui an în urma unei lovituri In aceeaşi seară au fost ares zel. El a curs la bazele m ilita !!ni Tunisia în lupta pentru e-
de stat, continuă teroarea împotri tate numeroase persoane bănuite re, ocupate îm potriva voinţei v acu area tru p elo r stră in e de pd
va Partidului Comunist, a elemen că sprijină activitatea comuniştilor. n o astre de către a rm ata france teritoriul său.
telor progresiste din ţară. Astfel, ză, la Bizerta". Ziarul adaugă :
potrivit relatărilor agenţiei Reíiíér, Noua ofensivă antidemocratică „Pentru adversarii noştri inde A gresiunea în Tunisia a stîr-
în noaptea de 19 iulie poliţia din a fost dezlănţuită pentru a pre pendenţa ţării noastre nu are nit indignarea şi în rîndul popiH
Salvador a operat numeroase ares veni organizarea unor mitinguri nici o valoare. Ei continuă să latiei libaneze. Ziarul „An N ida“
tări în rîndul membrilor Partidu şi dem onstraţii de masă în spri se comporte ca pe un teritoriu din B eirut scrie că „agresiunea
lui Comunist. D e asemenea poliţia jinul revoluţiei cubane cu ocazia ocupat. D ar poporul nostru s-a franceză în T unisia nu este în-i
á percheziţionat mai multe sedii ridicat la luptă pentru respin dreptată numai îm potriva po
locale ale Partidului Comunist şi zilei de 26 iulie, aniversarea ata gerea agresiunii. Poporul tuni porului tu n isian ci şi îm p o triv a
sian este hotărît să lupte pînă poporului algerian şi altor po
cului forţelor revoluţionare con cînd va scăpa ta ra de ocupaţia poare africane“ . P o poarele a ra J.
trupelor străine“. be s-au ridicat cu hotărire îm
duse de Fidel Castro împotriva Ziarul „Ethiopian H erald“ potriva agresiunii franceze, scrib
menţionează hotărîrea fermă a ziarul libanez, care îşi exprimă
fortăreţei Moncada. poporului tunisian de a lichida „solidaritatea cu lu p ta poporiH
b aza m ilita ră franceză dd la B i lui tunisian pentru lichidarea
(Urmare din ziarul UMUL caldă a lui N ikita Sergheevici zerta. „Colonialiştii francezi, bazei m ilitare de Ia B izşrta şl
?!Drumul socialismului“ nr. 2044) Hruşciov, care parcă vrea să-m i pentru alungarea colonialiştilor
dea curaj. Mă apropii de el şi, cu din ta ră “.
mina la chipiu, raportez .*
Ostaşii au postat o santinelă ........... ................... = feQ$g:
— Tovarăşe prim-secreţar al
Ungă nava cosmică. In curînd a avion reactiv. Ne-arn îmbrăţişat de Juri Gagarin ie revărsau spre Kremlin rîuri de C.C. al P.C.U.S., preşedinte al OSLO. F ără a da nici o ex ferinţe la nivel înalt, cu parti
cu ardoare. fiinţe omeneşti, deasupra cărora Consiliului de M iniştri al U.R.S.S.; plicaţie, autorităţile norvegiene ciparea Uniunii Sovietice, pentru
venit să m ă ia un elicopter cu pilot-cosmonaut al U.R.S.S. fluturau ca nişte catarge, steaguri sînt bucuros să vă raportez că m i au refuzat să acorde lui A. M a discutarea problemei german® şl
specialişti din grupa de întîmpina- — Eşti mulţumit ? — m-a între Erou al Uniunii Sovietice roşii. siunea Comitetului Central al resiev, Erou al Uniunii Sovietice, a problemei Berlinului occiden
re şi cu arbitrii sportivi care u r bat el. P.C.U.S. şi a guvernului sovietic viza de intrare în Norvegia, un
mau să înregistreze zborul record A m prezentat celor adunaţi pri Avionul nostru a trecut jos de a fost îndeplinită... de ai fost inv itat de A sociaţia tal.
în Cosmos. E i au rămas lingă — Foarte, — i-am răspuns eu, mul raport despre funcţionarea tu tot, deasupra străzilor principale veteranilor norvegieni ai m işcă
¦yfVostok"-, iar eu m-am îndreptat — la fel de mulţumit vei fi şi tu turor sistemelor tehnice ale na şi apoi s-a îndreptat spre aeropor In aer se simt miresmele pri rii de rezistenţă îm potriva co LONDRA. Potrivit datelor
data viitoare... vei în timpul zborului, le-am po tul Vnukovo. Aici de asemenea se măvăratece ale florilor. In liniştea tropitorilor hitlerişti. In cercurile prelim inare publicate de Minis
spre postul de comandă al grupei, vestit despre cele văzute şi trăite găsea o mare de oameni. M i s-a deplină nu-mi recunosc propria-mi locate se exprim ă nedumerirea terul Muncii din Anglia, la în
i pentru a raporta Moscovei. A m mers cu toţii intr-o căsuţă dincolo de limitele atmosferei te comunicat că pe aerodrom se află voce. In fur erau m ulţi oameni cu în leg ătu ră cu această hotărire
ce se afla pe malul Volgăi. Acolo restre .Mă ascultau cu atenţie. Iar membrii Prezidiului Comitetului noscuţi, dar îl văd doar pe N ikita a autorităţilor. ceputul lunii iulie în Anglia s-au
D e la tovarăşii care aşteptau am făcut un duş, am luat şi prîn- eu, vorbind cu însufleţire, m -am Central al P.C.U.S., ai Consiliului Sergheevici, văd ce gamă complexă în re g istra t 258.500 şomeri. Cel
zul şi cina deodată, am mincat cu întins m ult cu vorba. Erau atîtea de Miniştri al U.R.S.S. şi şeful de simţăminte îi provoacă cuvin TU N IS. L a 20 iulie guvernul măi m are procent a fost înre
\ întoarcerea mea am aflat că- pe poftă, ca pe pămînt. D upă o scur impresii neobişnuite, iar eu do guvernului sovietic, N ikita Serghee tele raportului meu. provizoriu al Republicii Algeria
j numele meu s-a primit o telegra- tă plimbare de-a lungul Volgăi ream să le împărtăşesc oamenilor vici Hruşciov. a dat publicităţii um com unicat g istra t în Irlanda de nord unde
' mă din partea lui N ikila Serghee- am jucat cu Cosmonautul nr. 2 cit mai repede. Mă străduiam să — Primul zbor cosmic al om u în care se declară dispus să a- şomerii reprezintă în momentul
! viei Hruşciov. Primul secretar al biliard. După încheierea acestei nu-m i scape nimic. Judecind după Exact la tim pul stabilit, „IL-18”- cordc ajutor în oameni şi m ate
! Comitetului Central al P.C.U.S. minunate zile din viaţă — 12 apri feţele celor adunaţi îm i dădeam a aterizat şi a început să ruleze lui, pe nava sovietică „Vostok"- a riale în „lupta pe care o duce de faţă 7 la sută din întreaga
lie 1961 — ne-am culcat în paturi spre clădirea centrală a aeropor fost înfăptuit cu succes la 12 apri popcrul frate al Tunisiei pentru forţă de muncă.
! mă felicita pentru înfăptuirea zbo- şi ţeste cîteva minute dormeam seama că povestirea mea îi capti tului. M i-am pus mantaua de gală lie, — pronunţ eu, şi mi se pare eliberarea Bizertei“.
I rulai cosmic. D upă un tim p mi in neştire, ca în ajunul zborului. vează. A poi au urmat întrebările. pe care străluceau epoleţii de că N ikita Sergheevici mă ascultă BONN. Ca urm are a intensifică
\ s-a dat legătura prin telefon cu maior, m-am privit din obişnuinţă CAIRO. Preşedintele Nasser a rii muncii şi a proastei organizări
' N ik ita Sergheevici Hruşciov, care Prima mea dimineaţă după în La fiecare dintre ele căutam să în geamul ovionului şi, cînd apa cu m im a lui plină de bunătate. em is la 20 iulie un decret prin a tehnicii securităţii, creşte ra
lire afla atunci lingă Soci. A m toarcerea din zborul cosmic a în răspund cit mai exact, dîndu-m i ratul s-a oprit am colorit grăbit — Toate aparatele şi utilajele care se naţionalizează toate băn pid num ărul accidentelor şi a
! auzit în receptor glasul său atît ceput, ca deobicei; cu exerciţii seama de importanţa acestui lucru scara. Trebuia să pornesc singur. cile şi societăţile de asigurări de cazurilor de boli profesionale în
I ‘de cunoscut şi familiar. Erau cele înviorare. Obişnuinţa cu gimnas pentru munca ulterioară în do Şi am pornit-. Niciodată în viaţa navei au funcţionat cu precizie. Mă pe teritoriul Republicii Arabe rîndul m uncitorilor din industria
' mai fericite clipe din viaţa mea. meniul cuceririi Cosmosului. mea, nici chiar în nava cosmică simt. excelent. Sînt gata să înde Germanici occidentale. Potrivit
1r avut loc o convorbire cordială. tica de dimineaţă a devenit o ne n-am fost aşa de em o ţio n a t! D ru Unite. datelor publicate în ziarul „Weit
cesitate şi nu s-a întîmplat nici D in Moscova a venit să mă ia mul m i se părea lung, ?iesfirşit de plinesc orice misiune nouă a parti BUENOS AIRES. După cum der Arbcit“, în com paraţie cu a-
— Sînt fericit să V ă aud, scum odată ca să o neglijez. Iar înviora un avion special -„IL-18". In drum lung. Şi, în timp ce mergeam, am nul 1959, anul trecut, n u m ăru l
pe litri Alexeevict, — m i-a spus rea era cu atît mai necesară astăzi, spre Capitala Patriei noastre alături reuşit să mă regăsesc şi să Pun dului şi guvernului nostru, — am relatează ziarul argentinian „Si accidentelor şi a cazurilor de
'"Nikita Sergheevici. cînd urma o zi lungă, cu întîlnin de el s-a aliniat o escortă de onoare; stpămire pe mine. Prin faţa obiec- făcut o mică pauză şi m-am pre tuación“, un grup de avocaţi boli profesionale înregistrate, a
şi convorbiri îndelungate. formată din avioane de vînătoare. tivelor ochiurilor de televiziune, a zentat : — Maiorul Gagarin.
Ca răspuns la raportul despre Acestea erau frumoasele y,MIG“- aparatelor de filmat şi fotografie1 argentinieni au trim is parlam en sp o rit de la 2.355.000 la 2.538.500.
înfăptuirea cu succes a primului Dimineaţa, la orele 10, în că uri, pe care zburasem şi eu. E le merg înainte. Ştiu că toată lumea N ikita Sergheevici îşi scoase pă tului din Mexic un m em orandum NEW YORK. După cum anun
Zbor al omului în Cosmos, N ikita suţa de pe malul Volgăi s-au a- s-au apropiat de nava noastră prin care cer eliberarea renum i
Sergheevici m-a felicitat; s-a in- dunat savanţii şi specialiştii care zburătoare aşa de m ult, incit mă priveşte. lăria, mă strînse cu putere în braţe tului pictor David Alfaro Siquei ţă ag en ţia France Presse, lai 20
%resat de felul cum mă simt, m-a au pregătii nava „Vostok" pen team vedea clar feţele aviatorilor. In sunetele orchestrei, care exe şi, conform unui vechi obicei rus, ros, secretar general al Partidu iulie într-o scrisoare adresată
întrebat dacă am soţie şi copii, tru primul zbor în jurul Pâmîntu- E i îm i zîmbeau larg, iar eu le-am lui Com unist din Mexic. secretarului general al O.N.U.,
‘dacă sînt în viaţă tata şi mama, lui. Eram foarte bucuros că-l văd răspuns zîm bindu-le. A m privit în cuta vechiul marş al aviatorilor m-a sărutat de trei ori. 36 de ţă ri afro -asiatice c ăro ra
tinde se găsesc, cu ce se ocupă. printre ei pe Proiectantul-Şef. El jos şi am oftat. Străzile Moscovei y,Noi ne-cim născut să facem bas — Vă felicit! Vă felicit! — LONDRA. La 20 iulie în C a Ii s-an a lă tu ra t Irlan d a, Iugo
ZÎmbea, iar faţa lui ţarcă mai cran înţesate de mulţimea de oa m ul viaţă", — mai fac cinci paşi, mera Comunelor deputatul labu
La despărţire, N ikita Serghee- întinerise. Acum, după ce omul se meni. DM toate colţurile Capitalei zece, cincisprezece, recunosc pe mem m i-a spus el, şi m i-am dat seama rist William W arbey a propus slavia şi Cuba, au cerut include
ridicase în Cosmos şi, după ce a brii Prezidiifini C C . al P.C.U.S., prim ului m inistru Macmillan să rea pe ordinea de zi a viitoarei
vici m i-a spus ’: înconjurat planeta, s-a întors cu iată-i pe tară, pe mama', pe Valea, cit este de emoţionat. ia in iţiativ a în ceea ce priveşte A dunări Generale a O.N.U. a
— încă o dată Vă salut din bine acasă, totul era, irisfîrşit, în ychii m ei întîlnesc privirea atât de ! N ikita Sergheevici mi-a prezen organizarea pregătirilor prelimi problemei „conflictelor rasiale în
ordine deplină. Proiectau’' A frica de sud provocate de poli
toată inima... Pe curînd, la M os- m-a îmbrăţişat şi ne-arn sărutat. tat pe m em brii Prezidiului C.C. al nare pentru convocarea unei con- tica de apartheid dusă de guver
’iova. V ă doresc toate cele bune. P.C.U.S., iar apoi m -a condus spre nul Uniunii Sud-Africane“.
In aceste prime ore de la în ¦ locul unde se aflau tata, mama,
’toarcerea din Cosmos au avut loc Valea, fraţii şi surorile. ¦
întîlniri entuziaste cu prietenii cu
noscuţi şi necunoscuţi. M -a miş (Va urma)
cat îndeosebi reînlîlnirca cu Cos-
monatul nr. 2, care, împreună cu
alţi tovarăşi au venit de la cos-
inodrom la locul aterizării cu nn
Redacţia şi administraţia- ziarului : Deva str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189 : 75. Taxa plătită in numerar conform aprobării D irecţiunii G enerale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. Tiparul „6 August Petroşani
