Page 81 - 1961-07

¦PROLETARI 'DIN TOATE ŢĂRILE, U NIŢl-VAl
unulsKlsk
A m il X III. Nr. 2046
Bază trainică viitoarei
recolte
Congresul al 111-lea al P.M.R.
şj Raportul tovarăşului Gheorghe
'Gheorghiu-Dej la recenta plenară
a C.c. al P.M.R. au pus în faţa
lucrătorilor de pe ogoare sarcini
im portante în domeniul creşterii
producţiei agricole. P înă în 1965
unităţile agricole socialiste trebuie
să producă anual 14— 16 m ilioane
tone cereale din care 5—5,4 m ili­
oane tone grîu şi 8—9 milioane
tone porumb. In condiţii normale
'de climă şi sol aceste sarcini se
pot realiza şi chiar depăşi.
Agricultura socialistă, înzestrata
cu maşini şi utilaje moderne, şi
lipsită de haturi, creează cele mai
bune condiţii pentru obţinerea unor
recolte din an în an tot mai bogate.
Este necesar doar să se muncească
cu însufleţire, să se aplice în p rac­
tică toate cuceririle
ştiinţei agrotehnice, cît
şi experienţa fruntaşi­
lor recoltelor bogate.
La realizarea sarcinilor
ce stau în faţa agricul­
turii noastre socialiste trebuie să-şi
aducă contribuţia toţi lucrătorii de
pe ogoare şi mai ales cadrele teh­
nice agricole.
O metodă agrotehnică importan­
tă, care are drept scop îm bunătăţi­
rea fertilităţii solului este arătura
Le vară. Prin arătura de vară se
distruge crusta de la suprafaţa so-
lu’iiii împiedicîndu-se astfel eva­
porarea apei. De asemenea, după
arătu ră, terenul răm îne afinat şi
are astfel posibilitatea să acumu­
leze mai m ult aer şi apă. Creîn-
du-se un regim hidric corespunză­
tor, microorganismele activează
mai intens şi pun la dispoziţia
plantelor de cultură o cantitate mai
mare de hrană. Dar, pentru a ob­
ţine acest rezultat, arătura de vară
iVrebuie efectuată în d ată după se­
ceriş.
A rătura de vară este şi una din
principalele metode agrotehnice
?are contribuie la distrugerea bu­
ruienilor. Buruienile, care consti­
tuie cel mai m are duşm an al p lan­
telor de cultură prin faptul că le
răpeşte hrana, apa şi lumina, se
înm ulţesc foarte uşor. Ele ajung
la m aturitate fie odată cu plantele
cultivate, fie înainte şi îşi răspîn-
desc sem inţele pe tot locul. In tim ­
pul secerişului, buruienile care au
ajuns Ia m aturitate se scutură. Prin
arătură, toate seminţele de buruieni
sînt încorporate în sol unde gă­
sind condiţii optime, încolţesc şl
răsar. Ele însă nu m ai pot să se
înmulţească deoarece printr-o gră-
pare puternică sînt distruse îna­
inte de a forma seminţe.
A rătura de vară nu distruge nu­
mai buruienile ci şi dăunătorii cul­
turilor c a : buha semănăturilor,
gărgăriţa trifoiului şi lucernei,
musca de Hesa şi multe alte in­
secte dăunătoare pentru plantele
de cultură.
Pentru ca arătura de vară să
aibă eficacitatea dorită, ea trebuie
efectuată la un înalt nivel agroteh­
nic. Plugurile trebuie să fie reglate
la adîncimi corespunzătoare tipu­
lui de sol şi stării sale de um iditate.
In urma plugurilor trebuie să
meargă neapărat grapa, deoarece
N I NTERI ORUL ZIARULUI:
Duminică 23 iulie 1961
o arătură negrăpată formează ca-
pilaritate şi favorizează pierderea
apei prin evaporare. Arăturile să
fie fără greşuri, iar pe teren să nu
răm înă capete nearate, inginerii şi
tehnicienii agronomi din unităţile
agricole socialiste trebuie să urm ă­
rească şi să îndrume perm anent
munca tractoriştilor pentru ca aceş­
tia să execute numai arături de
bună calitate. Din loc în loc, el
trebuie să determine adîncimea ară­
turilor şi acolo unde nu corespun­
de lucrarea, să fie refăcută. Ţi-
nînd seama de multiplele avantaje
ale arăturilor de vară, ele trebuie
efectuate pe toate suprafeţele pla­
nificate.
In regiunea noastră recoltarea
păioasclor decurge în general, bine.
Alături de combine şi secerători-
legători, la recoltatul
grîului se lucrează şi
m anual, iar parale! cu
secerişul, în unităţile şul Deva.
agricole socialiste s-a In ultimul timp, secerişul grîu­
început şi transportul
snopilor la arii. Astfel au fost eli­
berate suprafeţe întinse de teren
care trebuiau să fie arate. Cu toate
acestea, din cele 40.000 ha., n-a
fost executată arătura de vară de-
cît pe suprafeţe foarte mici. Doar
cîteva gospodării agricole de stat
şi colective, printre care G.A.S.
din Petreşti, Apold, G.A.C. Daia,
Turdaş, Pricaz etc. au efectuat ară­
turi de vară pe terenurile eliberate.
Conducerile gospodăriilor de stat
şl colective, cît şi cadrele tehnice
agricole să se preocupe zi de zi de
efectuarea arăturilor de vară care
trebuie să fie executate paralel cu
secerişul şl transportul snopilor. Cu
fiecare zi întîrziere se pierd canti­
tăţi însem nate de apă din sol, sca­
de considerabil recolta viitoare.
In regiunea noastră sînt
multiple exemple de gospodă­
rii colective care au obţinut
producţii sporite prin efectua­
rea arăturilor de vară. Astfel,
gospodăriile agricole colective din
Daia, Sîntandrei, Gîrbova, Apold,
Petreşti şi altele, au realizat de
pe terenurile arate în vară, produc­
ţii de cereale m ai m ari cu cîteva
sute de kg. faţă de cele de pe te­
renurile unde nu s-a efectuat acea­
stă lucrare.
Avînd în vedere faptul că în re­
giunea noastră arăturile de vară
trebuie efectuate pe suprafeţe în­
tinse, conducerilor S.M.T. le revin
sarcini importante. Pentru urgen­
tarea ritmului de lucru să se or­
ganizeze la arat şi schim buri de
noapte. Viteza de lucru zilnică tre­
buie perm anent urm ărită pe bază
de grafic şi acolo unde se constată
că ea nu se respectă tractoriştii să
fie ajutaţi. De asem enea, S.M.T.-u-
rile să urgenteze încheierea con­
tractelor pentru arături cu gospo­
dăriile colective.
Avînd în vedere im portanţa deo­
sebită a arăturilor de vară, pentru
sporirea producţiei de cereale, or­
ganizaţiile de partid, trebuie să
desfăşoare o intensă muncă politi­
că de masă în rîndul m ecanizato­
rilor pentru ca aceştia să efectu­
eze arături de vară pe toate supra­
feţele contractate de S.M.T.
Ritm mai intens
secerişului
şi treierişului!
*Sîntem în plină campanie agri­
colă de vară. Pe ogoarele regiunii
noastre se munceşte intens la re­
coltarea cerealelor păioase. Sub în­
drumarea comitetelor raionale de
partid şi a organizaţiilor de bază,
colectiviştii şi lucrătorii din G.A.S.
şi-au sporit eforturile şi au reuşit
să stringă recolta de grîu în pro­
porţie de 81,8 la sută.
Cele mai bune rezultate le-au
obţinut gospodăriile agricole colec­
tive din raioanele llia, Sebeş şi ora­
lui s-a intensificat şi în unităţile
agricole socialiste din raioanele
Alba şi Orăştie. Nesatisfăcător se
desfăşoară însă secerişul grîului în
unităţile agricole socialiste de pe
raza oraşului regional,. Hunedoara
şi din raioanele Haţeg şi Brad.
Organizaţiile de partid şi sfatu­
rile populare au datoria să îndru­
me consiliile de conducere din gos­
podăriile agricole colective ca pa­
ralel cu secerişul să amenajeze arii­
le de treier şi să transporte snopii
de pe cîmp. Totuşi, pînă în pre­
zent, nu au. fost amenajate decît
357 arii din cele 479 necesare. In
afară de raioanele Sebeş şi Orăş­
tie, care au amenajat 67 arii şi res­
pectiv 42, în nici un alt raion nu
a fost terminată amenajarea arii­
lor. Cu totul nesatisfăcătoare se
prezintă situaţia amenajări; ariilor
în raionul llia, raion fruntaş la se­
ceriş. Aici au fost amenajate doar
64 arii din cele 92 necesare. De
amenajarea ariilor nu s-au preocu­
pat nici unităţile agricole din ra­
ioanele Brad, Haţeg şi oraşul
Deva. Datorită acestui fapt, în re­
giunea noastră, treierişul se desfă­
şoară sub posibilităţi. Procentul de
3,9 la sută realizat la treieriş. nii
poate, să ne mulţumească.
Intîrzierea transportului snopilor
la arie şi începerea treierişului are
repercusiuni nu numai asupra re­
coltei din acest an — diminuînd
producţia prin scuturarea boabelor
— ci şi asupra recoltei viitoare.
Neeliberînd (a timp terenul de snopi
mi se pot efectua nici arături de
vară. In felul acesta scad rezer­
vele de apă din sol.
in regiunea noastră sînt multi­
ple posibilităţi pentru urgentarea
strîngerii recoltei. Este însă nece­
sar ca munca să fie intensificată.
Situaţia recoltării grîului
Ia 20 iulie a.c.
llia 95,2 o/0 se asigură securitatea oamenilor
Deva »3,6%
Sebeş 91,8%
Alba 91,3%
Orăştie 90,6%
Huned. 63,1%
Brad 56,30/0
Haţeg 49,3%
S u c c e s e Sa g o sp o d ă riile
c o le c tiv e din CăSan
Corespondentul nostru, tov. Iosif
Craşca, ne informează că în aceste
zile, colectiviştii de pe raza oraşu­
lui Călan, dau bătălia pentru a ter-
Prin munca en­
tuziastă a con­
structorilor şi
mnntorilor de la
I.C.S. Hunedoara,
secţia nouă de
furnale a combi­
natului' hunedn-
rean se înalţă în
ritm rapid.
In fotografie:
Şantierul noilor
furnale.
4 pagini 20 bani
In perioada 1— 10 iulie a.c. brigada condusă de Andrei Lucaci de la sectorul IV B al m inei Lu-
peni şi-a depăşit planul cu 4 la sută. Totodată, n-a rebutat nici un vagonet de cărbune.
' In foto: Un schimb din brigadă, înainte de a intra în mină.
La brigada iu i Ja lb ă
Pe rostogol, bulgării de minereu
se prăvălesc năvalnic. Cît .al clipi,
vagonetul plin "s.-a şi urnit din loc
alunecînd pe şinele ~ Improvizate
spre gura unei gropi.
Pentru un neiniţiat în tainele mi­
neritului, dar care ştie totuşi că
minereul bun trebuie să fie curat,
introducerea pietrei sterpe de la
suprafaţă în mină provoacă mirare.
— Lucrul e simplu, explică Vic­
tor Jalbă, şeful unei brigăzi de la
orizontul 4 al întreprinderii miniere
Cihelar. Pentru a se putea asigura
o exploatare raţională a zăcăminte-
or şi aprovizionarea furnalelor la
timp, sterilul introdus în mină are
un rol foarte mare. Aşa după cum
vedeţi, în prezent lucrăm la ram-
bleierea locului răm as gol prin ex­
ploatarea utilului. In felul acesta
împotriva unor eventuale surpări.
Iar în ce priveşte exploatarea m i­
nereului, noi folosim o nouă me-
:odă de extracţie, in felii orizonta-
e ascendente şi rambleierea în pra­
guri, asigurînd un front cît mai
arg de lucru. Prin aplicarea aces-
:or metode zăcăm intele de minereu
)ot fi exploatate în proporţie de
90-95 la sută.
Prin lărgirea frontului de lucru
mina de secerat şi treierat întreaga
recoltă de păioase.
Membrii gospodăriei agricole co­
lective din Călanul Mic, spre exem­
plu, au reuşit ca pînă la 19 iulie
să term ine de strîns griul şi, de
ieri, să înceapă treierişul la aria
electrificată.
Concomitent, cu tractoarele tr i­
mise de S.M.T. Orăştie, pe terenu­
rile eliberate de snopi se fac de
zor arăturile de vară.
Unele succese au înregistrat la
strînsul recoltei şi colectiviştii din O încinse la mare temperatură, vu dat peste plan, îţi va răspunde cu nă cu conducerea clubului siderur-
satele Crişeni şi Batiz. Cei din
CrişenI au recoltat pînă ieri grîul
de pe 95 la sută din suprafaţă,
iar cei din Batiz de pe aproape 80
la sută.
G afa cu secerişul
Colectiviştii din satul Mesteacăn
s-au situat în actuala campanie
agricolă fruntaşi pe raionul Brad.
Mobilizaţi de către organizaţia de
partid din gospodărie, ei au reuşit
ca pînă la 19 iulie să term ine de
recoltat orzul şi grîul de pe în ­
treaga suprafaţă. In acelaşi timp,
harnicii colectivişti de aici au ame­
najat şi trei arii şi au început să
transporte snopii. Din 24 iulie la
această gospodărie se va începe
treierişul.
AL DOILEA
o Petru Albu — La baza suc­
ceselor — organizarea muncii
(pag. 2-a) ;
° I. S trăuţ — Colectivul ob­
ştesc — sprijin a! bibliotecii
(pag. 2-a) ;
° D. Cricoveanu — In raio­
nul B ra d : Pregătirile pentru
deschiderea noului an şcolar tre­
buie urgentate ! (pag. 2-a) ;
la 30-40 de metri, metodă ce-am
apiicat-o prin luna mai şi prin puş-
carea selectivă, calitatea minereu­
lui s-a îm bunătăţit foarte mult.
Anul acesta brigada mea a realizat
o reducere a sterilului din mine­
reu de 0,007 la sută, iar randam en­
tul pe post, numai în luna iunie, a
„Nici un vagonef
«le minereu rebuîaf"
anului curent, a crescut la 3,83 tone
faţă de 3,28 tone cît e planificat.
La suprafaţă, unde toate rezul­
tatei.' sînt concretizate în cifre, am
aflat că numai în luna iunie, bri­
gada lui a realizat economii de
aproximativ 7.000 lei prin reduce­
rea consum ului de lemn la 0,010
m.c. pentru fiecare tonă minereu
extrasă.
La term inarea schimbului, m-arn
întîlnit din nou cu comunistul Vic­
tor Jalbă.
Cu cîteva luni în urmă eram
chemat deseori, pentru a ni se repro­
şa că am încărcat din nou steril în
l a p r e ţu l el© c o s t
Lupta pentru reducerea preţului
de cost al produselor şi pentru rea­
lizarea de beneficii a stat în ulti­
mul timp în centrul preocupării co­
lectivelor de la întreprinderile „I
M ai“ Deva şi ,,Ilie P in tille“ din
Hunedoara.
La întreprinderea „1 M ai“ din
oraşul Deva, de pildă, pe primele
5 luni ale anului, preţul de cost
ai produselor a fost redus cu
REBUT CIT MAI MICo o o o o o o o o o o o o o
O ...Am ajuns pe platforma oţelă- re oţelar. Iar dacă-l întrebi pe dicat. In faţa acestei situaţii, co­
$ riei M artin nr. 1 . Aici, cuptoarele, vreunul din ei cîte tone de oţel a mitetul sindical de secţie, împreu­
* iese surd aruneînd pe uşi limbi justificată m îndrie: 447.
9 de joc.
$ Se dau indicaţii scurte, cu voce
tare. Oamenii se m işcă repede, fie­ formează Ioan Dinu. De aceea, în
care ştiind ce are de făcut. încă
puţin şi oţelul alunecă şerpuind
spre gura unei oale uriaşe.
Se elaborează o şarjă. M ii de
O luceferi parcă şi-au părăsit dru-
% mul milenar şi au coborît să în­
frumuseţeze splendidul fenomen
al descărcării.
— Le-ai numărat V asile? Cile
sînt cu a s ta '?
— Păi 68’ cîte să fie !
— Cam aşa ceva, însă va trebui
să dăm mai mult.
Vorbesc între ei oţelarii. De la
începutul anului şi pînă în pre­
zent, echipa prim-topitorului Ioan
Dinu, de la cuptorul nr. 4, a ela­
borat 68 şarje rapide, iar pe luna
în curs, ei şi-au îndeplinit planul ţii oţelului a dat m ult de gîndil necesitatea respectării întocmai a
de producţie în proporţie de 103,7 conducerii secţiei, prin faptul că procesului tehnologic.
la sută. Lucrul acesta ti ştie fieca­ proccnlul de rebut era relativ ri­
K>0000<x><><>0000000<><><>0<x><>00c>00<>000000<>000000000000000'00<>0<><><>0<>00<>occ00000'c>00 L
° Nikolai Dudorov — Expozi­
ţia universală de la Moscova din
1967 (p ag . 3-a).
® N. Andronache — Toate
obiectivele din plan sînt impor­
tante ! (pag. 3-a) ;
° N. David — Calitatea pro­
ducţiei — în centrul preocupă­
rilor (pag. 3-a) ;
vagonete. Vă spun sincer, nu mă
simţeam de. loc bine. M-am gîndit
singur —¦"povesteşte Victor Jalbă —
m-am judecat, ani cerut sfatul' şi
altor ortaci, iar în cele din urmă
am strîns toată brigada şi am dis­
cutat din ce cauză vagonetele noa­
stre sînt mereu rebutate. Atunci
am aflat de unde provine rebutul.
In abataj, sterilul nu era ales aşa
cum trebuia, iar vagonetarii cre­
deau că dacă se strecoară şi ste-
. il în minereu, de abia se încarcă
mai repede vagonetul. Stînd de
voi bă pe îndelete cu fiecare şi ară-
tîndu-le cît de greşită este acea­
stă părere, ei au înţeles necesita­
tea alegerii mai atente a sterilu­
lui din minereu. S-au scurs multe
luni de atunci, dar brigada mea
n-a mai avut nici un vagonet de
minereu rebutat.
...Cele peste 503 tone minereu
date peste plan numai luna aceasta
de către brigada comunistului Vic­
tor Jalbă, precum şi rezultatele pri­
vind îm bunătăţirea calităţii mine­
reului ne îndreptăţesc să credem
că şi pe viitor ei vor şti să fie la
înălţim ea sarcinilor ce le revin.
T. OVIDIU
492.000 lei, în Ioc de 225.000 lei
cît se planificase. Tot aici, s-a rea­
lizat pe primele 5 luni un beneficiu
de 2.145.000 lei. De asem enea, ia
întreprinderea „Ilie Pintille“ din
H unedoara preţul de cost pe ace­
eaşi perioadă a fost redus cu
805.000 lei, în loc de 206.000 lei
cît prevedea planul, iar valoarea
beneficiilor realizate se ridică ia
2.956.000 lei.
— Noi am înţeles cu toţii că
îndeplinirea planului şi chiar de­
păşirea lui nu e deajuns — ne in­
centrul atenţiei noastre a stat tot
timpul problema îmbunătăţirii ca­
lităţii oţelului, care, după cum
ştim , depinde în mod nemijlocit
de reducerea procentului de rebut.
Şi rebutul am reuşit să-l reducem
la 1,93 la sută faţă de 2,8 la sută
cît e norma admisă.
— Dacă schim bul „B" este
fruntaş, să nu credeţi că s-a întîrn-
plat vreo minune. Totul se dato-
reşte bunei organizări şi măsuri­
lor ce s-au luat din tim p în aceas­
tă direcţie — precizează Inginerul
Nicolăe Gădănescu.
— Luna trecută, situaţia calită­
AVANS
/ n curtea gospodăriei co­
lective „23 A u g u st" din
comuna Vinerea, cîritecul şi
jocul s-au prelungit' pînă
noaptea tîrzlu. S-au prins în ]
horă, alături de cel tineri şl
¦colectivişti m ai vîrstnici. Nu
¦/ puteau sta pe de lături deoa- •
^ rece ziua aceea era însemna- j
r tă pentru ei, pentru toţi co- -j
lectivişiii. •j’
Q - a convocat o adunare jf
O generală. Sala de şedin- 1
ţe a gospodăriei colective era 1)
arhiplină. Colectiviştii au as- I
cultat Cu atenţie informarea |
cu privire la veniturile obţi- i
nule în acest an şi la hotă- v
rlrea consiliului de conduce- {
re de-a se acorda încă un ţ
avans bănesc.
M u lţi colectivişti au cerut ¦$
să fie înscrişi la cuvînt. j
— Va trebui să dezvoltăm |
şl pe mai departe sectorul )
i zootehnic, a spus colectivistul ’}]
[• 'Ilie Drogoţel. colectivistul {
care pentru 292 zile-muncă, i
a prim it la avans 1.460 lei. J
Cît este el de rentabil ne-au \
dovedil-o faptele. Fiind o sur­ 1
7
să importantă de venituri în
;toi timpul anului, se pot acor­ Ti
da avansuri băneşti colectiviş­
Itilor şi lunar, nu num ai tri­
1m e stria l.
_— La realizarea sum ei de
65.000 lei din vînzarea lap­ T
telui, am contribuit şl eu prin 1
munca mea, a spus îngriji- 1
toarea-mulgătoare Ana Plnter, 1
o femele trecută de 40 de 1
ani, căreia t s-a luminat Pti- '1j
cui cu sumo. de 1.060 Iei. Pen- j
tru a creşte continuu venită- ţ
rile gospodăriei, mă angajez j
să îngrijesc şi mal bine va- )
cile. ¦)'
Despre succesele obţinute 1
au vorbit mulţi colectivişti. 1
Printre el se numără şi Adam 1
Tdanciu şi Traian Daticiu 1
(Jianu), colectivişti care pen- 1
tru zilele-muncă efectuate au î
prim it cîte 750 de lei fiecare. 1
î Prilej de mulţumire, grijă T
(. pentru continua întărire a 1,
[ gospodăriei, a constituit, adu- 1,
l narea generală a colectivişti- 1
(. lor din satul Vinerea, în care î.
t s-au acordat pentru a doua )t
(. oară în acest an, avansuri. *j
( băneşti.
\ W W ora care s-a încins in •?
jr * * curtea colectivei, toaslu- y
> rile dare s-au rostit, în cu- i
* vlnlo simple dar pornite din |
1 suflet, pentru prosperitatea ţ
( gospodăriei., pentru fericirea }
L 'colectiviştilor, erau o firească î
,. prelungire a unei mari bucii- I
ru i
H. TITUS y
Tinărul comunist !uliu Toth, lă­
cătuş la U.R.U.M. Petroşani, depu­
ne m ult interes pentru îmbunătăţi­
rea calităţii lucrărilor. In luna tre­
cută el a depăşit norma cu 37 la
sulă.
In fo to : lu liu Toth executînd re?
paraţia unui cărucior de mină.
OOOOOOOOOOOOOO
giştilor, au organizat un schimb
de experienţă cu oţelăria Martin
nr. 2, la care au participat prim-
topilori, m aiştri şi ingineri de la
cele două oţelării. Acolo fiecare a
vorbit despre experienţa şi meto¦ ^
dele de muncă aplicate de el, — o
spune secretarul organizaţiei de
partid. Ş i după cum vedeţi, situa­
ţia s-a îmbunătăţit.
Găsind eficace schimburile de
experienţă, la iniţiativa organiza­
ţiei de partid, inginerul Nicolae
Găvănescu va face o expunere în
faţa topitorilor cu tem a: „Cum
am reuşit să reducem procentul de
rebut şi să cîştigăm întrecerea cu
celelalte schim buri in luna tre­
cută". Paralel cu aceasta, la cup­
toare are loc o permanentă muncă
de îndrumare a oţelarilor în aşa
fel ca fiecare să fie convins de
S. TRUŢĂ