Page 82 - 1961-07

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 204S

Colectivei obştesc — In raionul B rad .B A T A L IO N U L N E G R U "

sprijin al bibliotecii Pregătirile pentru deschiderea
noului an şcolar trebuie urgentate!
In activitatea cuitural-educativă ru iu i“. Acţiuni asem ănătoare au

a cluburilor m uncitoreşti, bibliote­ avut loc şi pentru popularizarea Pregătirea şcolilor şi internate­ profesorii ajutaţi de elevi, îşi pot
lor în vederea deschiderii noului completa inventarul laboratoarelor
cile ocupă un rol im portant. Cu metodelor înaintate de muncă: ar­ an de învăţăm înt este o sarcină im­ cu machete, planşe, ierbare, insec­
portantă, De înfăptuirea ei trebuie tare etc., de care se pot folosi în
ajutorul diferitelor acţiuni cu car­ m area metalică în subteran, între­ să se îngrijească încă de pe acum timpul predării lecţiilor pentru a
atît conducerile şcolilor, secţiile fixa mai bine cunoştinţele elevi­
tea se pot lăm uri şi adinei o seric ţinerea şi folosirea utilajului şi de învăţăm înt şi cultură, cît şi co­ lor. Tot în acest timp, materialele
mitetele executive ale sfaturilor intuitive existente uzate, pot fi re­
de probleme de cultură generală, m aşinilor din subteran, ascuţirea populare raionale, orăşeneşti şi co­ parate sau înlocuite.
munale.
politice sau de producţie, care îră- rapidă acuţitelor de strung, cum Din păcate, atît la şcoala medie
In raionul Brad această sarcină din Brad cît şi la cea din Gura-
m întă masele de cititori din rîn- trebuie să lucrăm economicos cu nu este privită însă cu suficient harza, .nu s-a m anifestat pînă în
sim ţ de răspundere. Lucrările de prezent nici o preocupare faţă de
dul muncitorilor. Avînd în vedere* sculele etc. reparare şi zugrăvire a şcolilor, do­ această sarcină. Şi această situaţie
tarea lor cu m obilierul necesar şi e generală în raion, deoarece tova­
acest lucru, conducerile cluburilor Soţiile minerilor şi intelectuali­ cu material didactic, sînt mult ră ­ răşii , Em ilian şi Voicu Rişcuţa, de
mase în urmă. la secţia de învăţăm înt şi cultură
fruntaşe din regiunea noastră, pen­ lor din Lonea, membre ale colec­ a Sfatului popular raional Brad,
Numai aşa se poate explica fap­ nu sînt în m ăsură la ora actuală
tru a se putea achita de sarcinile tivului obştesc al bibliotecii, au tul că la Şcoala medie „Avram să dea nici un exemplu pozitiv din
Iancu“ din Brad — cea mai mare raion în această direcţie.
ce le revin, cu sprijinul şl sub în ­ fost antrenate pentru răspîndirea din raion — lucrările de reparaţii
drum area organizaţiilor de partid, cărţii pe străzi şl cartiere. Astfel, au început doar... la mobilier şi se Pentru a asigura începerea anu­
lui de învăţăm înt 1961— 1962 în
şi-au alcătuit co­ Aa A/'yWVS tovarăşe ca Lu- desfăşoară destul de lent. Intr-o si­ cele mai bune condiţii, Comitetul
lective obşteşti din crcţia Mihai, Ne- executiv al Sfatului popular raional
tuaţie asem ănătoare se află şi in­ Brad trebuie să analizeze cauzele
rîndul celor mai Din experienfa lepcu M aria şi al­ care au dus îa această nepermisă
bine pregătiţi in­ cluburiî@r fruntaşe tele au contribuit ternatul, care la ora actuală este
telectuali şi m un­ la înfiinţarea celor răm înere în urm ă şi să trag ă la
citori fruntaşi. 12 biblioteci de destinat altor scopuri. In ceea ce
răsnundere secţia de învăţăm înt' $i
Membrii colectivelor obşteşti con­ casă organizate în oraş. In acest priveşte repararea clădirii, şcoala
a încheia? un contract cu şantierul cultură. luînd m ăsuri pentru ca în
tribuie la organizarea cu succes a scop. ele au iniţiat lecturi în grup ooooooooooo 'v x x x x w o o o o o ;
m anifestărilor cultural-cducative şi din volume ca „Nedeia din Poiana din Brad al Trustului de construc­ ccl mai scurt timp, lucrările de re­
politice incluse în planurile de Miresei“ inspirată din viaţa mine­ \ Producţie a studiourilor cine- este recrutat Batalionul Negru,
muncă ale cluburilor. rilor din Petrila şi Lonea, „Cineva ţii miniere — sem nat de ing. Ze- paraţii şi curăţenie a şcolilor, pre
, Tov. loan Zorocliu, directorul clu­ scutură cuibul“, „De Ia potop în­
bului minier din Lonea, ne-a îm ­ coace" etc. cheria Irfan, şeful şantierului — cum şi dotarea lor cu m aterial di­
părtăşit din experienţa conducerii
Muncitori fruntaşi din cadrul ex­ care prevede începerea acestor lu­ dactic să se desfăşoare într-un ritm

bibliotecii clubului, în ceea ce pri­ ploatării miniere ca Navradi Lau- crări la 1 iulie 1961. Cu toate aces­ susţinut. Aceeaşi atenţie trebuie Pe urmele } rnatografice cehoslovace, film ul num e ce sugerează însăşi a ctivi­
veşte activitatea desfăşurată cu renţiu, Bulişca Gh., Toacă Ştefan, materialelor
tea, nici în ziua de 19 iulie (? 1) acordată terminării construcţiilor > „Batalionul negru", reuneşte sub tatea acestor piraţi. Printre ofi­
sprijinul colectivului obştesc. La Boca Ştefan şi alţii au sprijinit de acestea nu erau începuie. publicate
şcolare care în unele localităţi din ? regia lui Vladimir Cech, pe acto- ţerii acestei bande, se află şi
clubul minier din Lonea acesta asemenea biblioteca în m unca de Parale! cu am enajarea localuri­ „Dujîă bunul plac“
raion sînt răm ase în urmă. > rli Jaroslav Mares. Frantisek Pe- locotenentul Wolf, fost ofiţer
lor de şcoală, în vederea pregătirii Aşa se intitulează nota critică pu­
este form at cîin 21 de persoane, răspîndire a cărţii ajutînd la în ­ Aceste m ăsuri trebuie luate fără blicată în ziarul nostru nr. 2031 din terka, Gunther Stm on, Karl Olig- S S , care purta pe conştiinţă, pe
celor mai bune condiţii de învăţă­ 6 iulie 1961, cu privire la şoferul Puia
dintre cei mai buni cititori ai bi­ fiinţarea a 7 biblioteci volante, în nici o întîrzicre, astfel ca în cel care nu respecta orarul stabilit pen­ mutler. Tadeusz Schm idt, Han- lîngă alte crime, şi uciderea so-
tură în noul an şcolar, se cere aten­
bliotecii, care se ocupă de organi­ cadrul cărora cititorii să poată pri­ ţie şi asig u rării m aterialului di- m al scurt timp şcolile să fie gata no Hase şi Mărie Brozova. rei şl a tatălui unuia dintre aven
să-şi primească elevii!
zarea diferitelor m anifestări cu car­ mi cărţile preferate chiar la locul dactic-întuitlv. Acţiunea film ului se petrece cu turierii rătăciţi în Legiune,
tea. Ingineri şi tehnicieni ca Un- de muncă. In perioada zilelor de vacanţă, D. CR1COVEANU ani în urmă, undeva în Vietna­ străină — tînărul ceh V ad o •
mul de sud, unde mercenarii Maly.
gurcanu loan. Nicoară Iozefa, Foc- Nici cei mai mici cititori ai bi­ din Legiunea străină comiteau
atrocităţi de nedescris împotriva Desfăşurarea dramatică a cve
şa fcfena, Giosan Vladimir, Şte- bliotecii nu sînt uitaţi de membrii populaţiei civile. Această adună­ nim enlelor trezeşte la realitate
tură de brute şi tot ţelul de o parte din tinerii ce au căzus
fănescu Anghel şi alţii, aju tă bi­ colectivului obştesc. Pentru ei sînt aventurieri în slujba imperialis­ pradă minciunilor colonialiştilor
mului, avea menirea să impună Ei trec de partea oamenilor cin
blioteca în ceea ce priveşte o rgani­ organizate cu contribuţia unor ca­ ştiţi care luptă împotriva ruşi­
poporului vietnam ez jugul colo­ noasei plăgi, a colonialismului.
zarea de acţiuni cu cartea tehnică, dre didactice ca Lakatoş Terezia, nial.
Filmul rulează la cinematogra­
înccpînd de la elaborarea tematici­ Esca ileana, Radu lorgu etc., di­ tru cursele ce le efectuează cu auto­ Evoluţia conflictului din film ful „Fîlimon Sîrbu" din Deva
între 24 ş i 26 iulie 1961.
lor, pînă la prezentarea şi sistem a­ mineţi şl după-amieze de basme, scoate la lumină mediul din care
In clişeu : O scenă din film.
tizarea materialelor prezentate în concursuri ghicitoare şi „Drumeţii Pentru festivalul regional de teatru buzul l.G.O. în Sugir.
Răspunzînd ziarului, Sfatul popular
cadrul unor recenzii, concursuri şi veseli“.
al oraşului Gugir arată că în urma
simpozioane tehnice, schimburi de Toate acţiunile amintite, organi­ Colectivul de teatru şi membrii tru punerea în scenă piesa „Nea­ măsurilor luate, orarul de circulaţie a
secţiei de păpuşari de la Casa raio­ murile“ de Teofil Buşecan, Iar tea­ autobuzului I.G.O., este în prezent
experienţă etc. zate de bibliotecă cu sprijinul co­ trul de păpuşi repetă cu regulari­ respectat întocmai. ' XXXXHXXXXXXXXvoOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOWv V JOOO©<
nală de cultură din O răştie se pre­ tate două piese pentru copil, dintre
Se cuvin a fi am intite ca izbu­ lectivului obştesc, n-au întîrziat gătesc pentru festivalul regional care, înlr-o fază avansată de pre­ Cînd exSstă preocupare Propuneri înfăptuite
de teatru ce va avea loc în curînd gătire se află cea intitulată „Prim a
tite recenzia volumului: „Cartea sa-şi arate roadele. Pînă în pre­ Astfel, colectivul teatral a ales pen­ lecţie“ .

strungarului“, seara tematică pri­ zent, în fişele bibliotecii clubului Cu ocazia întîlnirilor ce au avut şcoala medie, refacerea rigolelor şi
loc. în tre deputaţi şi alegători, mai a cartam entelor pe o lungime de
vind cele mai noi metode de m un­ minier din Lonea, sînt înscrişi pes­ mulţi cetăţeni din circumscripţiile 10,5 km., nivelarea şi am enajarea'
electorale din Cugir au făcut o spaţiilor verzi etc. La executarea
că din m inerit in titu la tă : „La ni­ te 1.400 de cititori, dintre care seamă de propuneri menite să con­ acestor lucrări au participat peste
tribuie la înfrum useţarea oraşului. 1.000 de oameni care au efectuat
velul tehnicii m ondiale“, precum peste 150 participă Ia concursul Oţelăriiior — cît mai mult fier vechi In ziarul nostru nr. 2023 din 27 iu­ 6.283 ore de muncă patriotică, în-
nie a.c. a apărut articolul critic „De­ Printre propunerile care au fost registrînd astfel economii de peste
şi ora recom andărilor „Ce să ci­ „Iubiţi c artea“, iar 01 au devenit zinteres faţă de abonaţii cantinei“. deja înfăptuite se numără şi pie­ 17.000 lei.
truirea drum ului dintre şosea şi
tim organizată în sălile de apel deja purtători al insignei „Prieten M uncitorii ceferişti de la Depoul incinta depoului şi din recuperări „Este adevărat — ne răspunde Sfa­
de locomotive din Simeria, au ob­ provenite de la locomotivele casate. tul popular al raionului Sebeş — că
ale minei, înainte de şut, pe te m a : al cărţii“. ţinut prin muncă patriotică, im ­ vesela cantinei oraşului este descom-
portante realizări în cursul semes­ In acţiunile întreprinse pentru plectată. S-a luat măsuri pentru coni-
„Cartea tehnică în ajutorul mine- I. STRĂUŢ trului I a.c. In această perioadă ei colectarea metalelor vechi şi-au plectarea ei. S-au luat de asemenea,
au colectat şi expediat Combinatu­ adus contribuţia în mod deosebit măsuri în ce priveşte îmbunătăţirea
lui siderurgic din H unedoara muncitorii Btan Adam, loan Sauer, consistenţei meselor servite. Datorită =E K
200.000 kg. fier vechi şi 25.000 kg. Gheorghe Sîrbu, maistrul Avram instructajului făcut personalului, în
Serbare cîmpeneascâ fontă veche. In acelaşi timp, s-au Groza şi alţii. prezent abonaţii sînt serviţi în con­ O comandă care înfîrzie
colectat peste 5.000 kg. metale ne­ diţii mai bune“.
“-3 iulie, începînd de Ia ora m at din 120 persoane, acom paniat feroase. NICOLAE BODEA In baza unei comenzi înaintate deşi în depozitul U.I.C.C. Ilia exis­
10, clubul m uncitoresc „11 Iunie“ de fanfară şi orchestră, prezintă un turnător de m ult tim p cooperativei „6 M ar­ tă însemnate cantităţi de apă mi­
din Calan organizează la Băile bogat program artistic, Metale vechi au fost strînse din tie“ din Gurasada, gospodăria ag ri­ nerală.
€ ălan o interesantă serbare cîm- colă colectivă din localitate, soli­
penească, pentru fruntaşii în in­ citase să fie aprovizionată cu o Vinovaţi de această stare de lu­
dustrie şi agricultură din raza anumită cantitate de apă minerală
necesară la arii în cam pania de cruri se fac preşedintele cooperaţi-*
oraşului. treieriş.'
vei, Kafca A ugustîn şi contabilul
Cu acest prilej, ansam blul de
şef. Ion Beda, care nu s-au inte­
etrilece şi dansuri al clubului, for-
O măsură bine venită Cu toate că treierişul a început resat de aprovizionarea la timp ă
de 5 zile, comanda nu a sosit încă, ariilor cu apă m inerală.

- “ OOO— „I-aţă de călători, mai multă gri­ =«¦
jă" — se intitulează nota apărută în
Concursul La grădiniţa de nr, 2035 din 11 iulie a.c. al ziarului Mete i m
copii din comuna nostru. Este vorba despre autobuzul
„lubiji carfea" Veţel, raionul Ilia, care pleacă dimineaţa la orele 6 din Consiliul orăşenesc A.R.L.U.S. lei realizări a Uniunii Sovietice
fiii şl fiicele co­ Deva spre Hunedoara, cînd, din cauza din Petroşani a desfăşurat în — zborul omului în Cosmos. Pe
Desfăşurînd o largă muncă de lectiviştilor îşi pe­ aglomeraţiei unor oameni care se ur­ cursul acestui an o vie activita­ această iernă au fost organizate
popularizare a concursului „Iubiţi trec tim pul în cau în autobuz cu tot felul de co­ te de popularizare în rîndul oa­ la cluburi, întreprinderi, in stitu­
cartea“, comisia orăşenească a mod plăcut şl e- şuri, bidoane etc., muncitorii care po­ menilor muncii din Valea Jiului, ţii şi cămine culturale, 2d de con­
concursului din Simeria, cu spri­ ducativ. sedă abonament nu puteau călători în a succeselor obţinute de oame­ ferinţe la care au participat pes­
jinul organizaţiilor U.T.M. şi al condiţii optime. nii sovietici pe drumul construi­ te 4.000 de auditori.
bibliotecii orăşeneşti, a reuşit să In clişeu: Co­ rii desfăşurate a comunismului.
înscrie în acest an un num ăr de piii învaţă un nou Sesizată, conducerea LR.T.A. Deva Tot in această perioadă s-u
197 concurenţi. D intre aceştia, 90 joc. ne răspunde că a luat măsura ca In acest scop, Consiliul oră­ dus o muncă susţinută de popu­
de cititori au devenit purtători ai autobuzul să transporte cu prioritate şenesc A.R.L.U.S. a constituit larizare a acţiunilor pentru pace
insignei „Prieten al cărţii“. muncitorii care au abonamente. 25 de comisii în marile între­ întreprinse de U.R.S.S. Astfel
prinderi şi Instituţii din Valea a fost expusă conferinţa „iniţia­
ÂiSHJÎEMOtfSEE Jiului. Cu sprijinul lor, potrivit tivele U .R.S.S. au deschis calea
specificului Văii Jiului, a fost independenţei popoarelor din ţă
LA BAZA SUCCESELOR - gum e 25.000 lei etc.), au constituit male, le-am îm prum utat (fără pla­ organizat un ciclu de expuneri rile coloniale". De asemenea
ORGANIZAREA M U N C I I un stimulent pentru colectivişti. tă) camionul nostru să transporte pe tem a : „Popularizarea expe­ s-au expus conferinţe despre
Ţelul spre care tindem, de a rea­ ţigla şi unele materiale de con­ rienţei minerilor sovietici din in­ creşterea nivelului de trai al oa­
Anul 1959 a fost un an hotărîtor 11-a la porumbul de pe 520 ha. din au venit la sediul gospodăriei spu- liza venituri de un milion lei, iar strucţii. dustria carboniferă", la care au menilor sovietici şi despre alte
pentru noi, deoarece mulţi ţărani care 66 ha. pentru siloz, s-a term i­ nînd că ar fi bine să transportăm fondul de bază de a creşte la peste participat peste 500 de mineri, realizări din ţara constructorilor
muncitori din sat, văzînd rezulta­ nat în 10 zile. La prâşitul porum ­ fînul adunat în clăi. Vestea s-a două m ilioane lei, este bine cunos­ Pentru a vedea cum se organi­ tehnicieni şt ingineri. La mina comunismului.
tele bune obţinute în activitatea bului, două brigăzi răm ăseseră în răspîndit în sat repede. Pînă la cut tuturor colectiviştilor. Ei mun­ zează munca, brigadierii din Sîngă­ Uricani, ing. Ion Bughiş a vor­
gospodăriei colective au depus şi urmă cu lucrul la un moment dat. prînz, a fost transportată cantitatea cesc cu dragoste pentru atingerea tin au fost invitaţi de cîteva ori, bit despre: „Experienţa sovieti­ Au fost organizate apoi mal
ei cereri de înscriere. Atunci s-au Celelalte patru le-au venit imediat de 30.000 kg. fîn. D upă-am iaza a lui. Acest lucru se vede nu numai la planificarea muncii. Au aflat că în asigurarea protecţiei m un­ multe recenzii, seri literare şi
înscris în colectivă m ai m ult de îri ajutor, fără a fi nevoie de in­ plouat. Seara, în cadrul programu­ din sîrguinţa pe care o depun în astfel cum se îm part oam enii la cii în m inerit", iar irig. Bujor simpozioane asupra unor cărţi
jum ătate din familiile din sat. tervenţia conducerii gospodăriei. lui local al staţiei de radioficare fiecare lucrare ce o au de executat, lucru, cum se urmăreşte executarea Albu despre: .,Experienţa m ine­ Printre acestea pot fi amintite
s-a dat un program în cinstea celor dar chiar din entuziasmul de care normelor, cum se face pontajul etc rilor sovietici în săparea puţu­ recenziile la cărţile: Tînăra
1ml este greu acum să redau toa- le vorbesc preşedinţi care au avut această iniţiativă şi dau dovadă în întrecerea organiza­ rilor, prin folosirea metodelor gardă", „Cărările gloriei“.
te frăinîntărlle care s-au ivit care au muncit mal mult. tă. Şi aici mai am ceva de adău­ Cînd cei din Sîngătin ne-au so­ speciale de lucru". La această
în activitatea gospodăriei noas- a i 6 .A .C . gat. Anul trecut, cea mai bună licitat, le-am trim is chiar briga­ ultimă expunere s-a folosit un La indicaţia biroului Consiliu­
tre, felul cum am reuşit să Succesele obţinute de noi în or­ brigadă a fost a lui Dumitru Popa. dieri de-al noştri pentru a-i ajuta bogat material documentar adus
ne punem pe picioare, S3 Oamenii şi-au dat singuri seama ganizarea muncii se pot desprinde Acum se duce o luptă strînsă între la planificare ori }a executarea di­ 'din U .R .S.K . de la C om binatul lui regional A.R.L.U .S., biroul
că întreţinînd la timp culturile, şi din faptul că orzul de pe cele brigada IV-a a lui Dumitru Popa feritelor lucrări. Nu mai amintesc carbonifer din Donbas. unde ing. Consiliului orăşenesc A.R.L.U.S.
mulţumim întrutotul pe colectivişti producţia la hectar va spori. 20 ha. a fost secerat m anual numai şi brigada V-a a lui Ilie Popa. faptul că avînd ogoarele vecine cu Buior Albu 7 fost în schimb de din Petroşani a organizat in
în orice caz, un rol hotărîtor în în 3 ore. Trecînd la recoltatul griu­ ale noastre, brigadierii se întîlnesc experienţă. luna iunie în oraşul Vulcan
obţinerea tuturor succeselor noas­ Din activitatea gospodăriei noas­ lui de pe cele 425 ha., colectiviştii Pînă în prezent, se pare că amîn- în cîmp şi se sfătuiesc unii cu alţii. „Ziua prieteniei romîno-sovle-
tre !-a avut organizaţia de partid. tre se desprind multe aspecte care au fost lămuriţi temeinic nsupra două sînt la fel de bune Nu-i ex­ Iar preşedintele gospodăriei colec­ O preocupare de seamă tice", dedicată minerilor de la
ar putea servi ca exemple pozitive im portanţei executării la îimp a clus însă ca ele să fie întrecute de tive, vine deseori tn vizită la noi atît a Consiliului orăşenesc mina „Kosmodemianskaia" din
Spre sfîrşitul anului 1960, cînd pentru alte gospodării colective. acestei lucrări. In felul acesta, se­ una din celelalte patru brigăzi. pentru a cere sprijin în unele pro­ A.R.L.U.S. din Petroşani, cit şl bazinul carbonifer Donbas. In
ceilalţi săteni rieînscrişi în gospo­ Am să m al redau cîteva din e le : cerişul n-a durat decît 5 zile şi ju­ bleme de organizare. a comisiilor A.R.L.U.S. din în­
dăria colectivă au văzut rezultate­ m ătate, pesfe 90 la sută din su p ra­ li ajutăm pe c ei tineri treprinderi, a fost aceea de a 'iot cursul acestei zile, în oraşul
le bune obţinute de noi, au păşit La începutul anului am planifi­ faţă fiind recoltată manual. •k populariza succesele tehnicii so­ Vulcan au avut loc intr-o atm os­
'şi ei cu încredere în m area noastră cat să plantăm tutun pe 21 ha. In Sîngâtin, sat ap arţin ăto r de vietice. Cele 6 comisii A.R.L.U .S. feră de sărbătoare o serie de
familie. Odată cu aceasta, am pro- Intr-o zi de duminică, toţi colecti­ Este adevărat că în gospodăria comuna noastră, s-a înfiinţat în Am expus num ai o parte din de la exploatările miniere din m anifestări cultural-sportive la
eedat la organizarea muncii în 6 viştii au fost mobilizaţi la plantat noastră avem multe braţe de mun­ toamna anului trecut o gospodărie metodele folosite de noi în organi­ Valea Jiului au organizat expu­ care au participat peste 5.000
Brigăzi de cîmp, o brigadă zooteh­ de tutun. Operaţia a durat mal pu­ că (aproape 900). Totuşi, faptul că colectivă. In afară de teren, colec­ zarea muncii, din rezultatele obţi­ neri pe te m a : „Ştiinţa şi tehnica de ţineri şl vîrstnici.
nica şi una legumicolă. In fruntea ţin de o jum ătate de zi. Ş i ce-i participarea la lucru este su tă la tiviştii au m ai adus în G.A.C. opt nute pînă în prezent, din felul cum sovietică in avangarda tehnicii
Brigăzilor au răm as brigadieri! cei foarte important, că majoritatea sută, că planificarea muncii pentru vaci şi 6 boi. Acum, sectorul zoo­ gospodăria noastră o ajută pe cea mondiale". La aceste expuneri M inerii din Vulcan au întoc­
vechi, care au acumulat experienţă, colectiviştilor au hotărît ca această a doua zi se face seara, împreună tehnic num ără 98 bovine din care din Sîngătin. Ele ar fi încă multe. au participat 1.640 de oameni al m it un album cu aspecte din
Iar în posturile noi create, au fost muncă să nu fie calculată la ziua- cu brigadierii şi şefii de echipe, 55 vaci de lapte şi 35 viţele, 152 Consider necesar că ar fi bine ca muncii. La toate cele 7 cluburi munca ş i viaţa lor nouă, pe care
aleşi cel mal buni şefi de echipă. munoă, ci să fie considerată ca fiind împărriînteriit obiceiul de a oi şi 15 porci. prin intermediul ziarului, şi alţi m uncitoreşti existente în Valea l-au trimis minerilor sovietici
muncă voluntară. Tot voluntar s-a se ieşi la cîmp în jurul orei 5 di­ preşedinţi de gospodării colective Jiului, a fost apoi expusă confe­ de la m ina „K osm odem ianskaia''
Pentru anul 1961, din iniţiativa acoperit cu ţiglă m agazia de cerea­ mineaţa, a făcut ca anul acesta să Colectiviştii de aici au pus de să îm părtăşească din experienţa rinţa: „Minerii sovieiici în luptă din Donbas. Acesta va contribui
hrganlzaţiei de partid a fost or­ le pentru 35 vagoane. la început m are bază pe sectorul cîştigată de ei în organizarea şi şi mai m ult la strîngerea legă
ganizată o întrecere între brigăzi. executăm toate lucrările la timpul zootehnic. Ca la orice început, au conducerea muncii în gospodăria pentru m ai m ult cărbune", la
Pînă în prezent rezultatele sînt din In ziua de 10 iulie, un grup de optim. avut greutăţi. De aceea, la îndem­ agricolă^colectivă. N-ar. fi rău dacă, care au participat peste 1.000 turitor de prietenie dintre mine­
colectivişti; conducători de atelaje. nul organizaţiei de partid, condu­ şi unii Brigadieri sau şefi de echipe de mineri. rii din Valea Jiului şi minerii
cele mai bune De ce spun aceas­ Bineînţeles că veniturile mari cerea gospodăriei noastre a hotă­ ar vorbi despre metodele bune fo­ sovieiici.
rît să venim în ajutor celor din losite de ei, metode, care, aplicate In munca de popularizare a
ta 'J Pentru că In plivitul celor 425 realizate anul acesta de gospodăria Sîngătin. Am adus îngrijitorii-niul- în fiecare gospodărie colectivă, să experienţei sovietice s-au eviden­ Prin întreaga sa activitate,
g ăto ii In noi în gospodărie, le-am ducă la obţinerea unui belşug de ţiat în mod deosebit comisiile Consiliul orăşenesc A.R.L.U.S.
ha. cu grîu şi 20 ha. cu orz, dato­ noastră (din rectorul zootehnic pes­ bucate, la întărirea şi consolidarea A.R.L.U.S. de la exploatările din Petroşani contribuie la strîn­
arătat cum muncim noi, le-am îm ­ unilăţilor noastre socialiste. miniere din Pelrila şi Uricani.
rită întrecerii, lucrul a fost termi- te 400.1*10 lei, de la grădina de le­ gerea şi dezvoltarea tot mai lar­
p a rt“ ,;it din experienţa noastră. PETRU ALBU O importanţă deosebită a
‘n at în num ai cîteva zile. P raşila a acordat Consiliul orăşenesc gă a legăturilor de prietenie din­
Cînd cei din .Sîngătin au hotărît preşedintele gospodăriei A.R.L.U.S. nopuinnzănt ennra- tre oamenii muncii romîni şl so­
colective ..Partizanul Roşu"
ap construiască grajdul pentru anl- vietici
din Apoldul de Jos
R. BALŞAN
corespondent