Page 83 - 1961-07
P. 83
Mr. 204a WUMÜE SOmilSMöLÜJ nag. 3
Toate obiectivele din plan Măsuri fehnico-
organizaforice
sînt im portante! Colectivul de muncă din sectorul
sculărie al U. M. Cugir are me
reu în centrul preocupărilor sale
Planul tehnic al uzinei „Victo lingotiere însă, rebutul înregistrat acest obiectiv n-a fost realizat. E problema îmbunătăţirii calităţii pro
ria“ Cillan prevede, printre altele, este mai m are decît cel admis. Şi drept că faţă de anul trecut s-a duselor.
reducerea declasatelor şi rebuturi în special la lingotiere. Prin ur
lor, sporirea indicilor de utilizare m are, aici nu s-a m uncit la fel de în reg istrat o creştere de circa 10 fn vederea realizării acestui
a furnalelor, reducerea consumuri bine ca la furnale. Conducerile sec
lor specifice. Din anul în curs a ţiilor respective n-au reuşit să gă la sută a indicilor, ceea ce este scop, conducerea sectorului a ana
trecut mai bine de jumătate. Se cu sească metodele de muncă cele mal
vine deci să facem un bilanţ al ac potrivite pentru îm bunătăţirea ca un fapt pozitiv. Planificatul însă n-a lizat posibilităţile locale, luînd unele
tivităţii desfăşurate de acest colec lităţii produselor. Aceasta în mare fost atins. De ce ? Pentru că fur măsuri tehnico-organizatorice.
tiv pentru traducerea în viaţă a parte pentru că nici nu s-a depus nalele n-au fost bine aprovizionate
obiectivelor din plan. Să începem un interes susţinut. Unii oameni cu materie primă (minereu de fier), Pentru ca produsele executate să
cu calitatea, respectiv cu obiectivul încă nu s-au obişnuit cu ideea că din care cauză parte din timp au fie de calitate superioară, se sim
privind reducerea declasatelor şi nu-i deajuns să dai mult; e ne-
rebuturilor. funcţionat cu mers redus. Dacă ţea nevoia ridicării calificării pro
Un bilanţ
La furnale s-a fixat ca norm ă ad n esatisfăcâto r s-au realizat totuşi indici mai mari fesionale a fiecărui muncitor. In
misă pentru declasate cifra de 3,5 decît anul trecut, faptul se dato- acest scop, s-a deschis un curs de
la sută. Adică la 100 tone fontă voie ca tot ce produci să fie de reşte unor m ăsuri luate în secţie. calificare la care au participat
s-a adm is ca 3,5 tone să fie de bună calitate. De asemenea, se Printre acestea amintim mărirea in 86 de m uncitori. Cele 16 lecţii pre
calitate necorespunzătoare. „Să practică pe o, scară prea larg ă me tensităţii de ardere a cocsului, re date fiind legate de specificul lu
pierdem 3,5 tone de fontă la fie toda remedierilor (în special la ducerea tim pului de opriri. crărilor sectorului respectiv, au
care sută ? Nu ! E prea mult ! Nu turnătoria de lingotiere), ceea ce îm bogăţit nivelul de cunoştinţe ale
se p o a te !“ — au fost de părere duce la slăbirea exigenţei faţă de Planul tehnic prevede şi rezolva participanţilor.
comuniştii de la furnale. Şi bătălia calitatea lucrului în timpul proce rea în semestrul I a unor proble
a început. Mai întîi s-a reorganizat sului de producţie propriu-zis.
munca în anumite posturi, printre me importante. Intre acestea înse In scopul asigurării sculelor şi Clipocitul de ape cristaline şi murmurul pădurii de brad, pilorescul pri veliştitor, airag alît pe cei vîrstnici cil
care şi pe terenul de încărcare. Nu-i m ulţumitor bilanţul nici la răm îm bunătăţirea indicilor de uti dispozitivelor la nivelul cerinţelor, şi pc cei tineri, spre minunatul sport a( drumeţiei — mijloc de cunoaştere a nemăsuratelor frumuseţi ale patriei
Acest lucru a dus la o riguroasă indicii de consum. Cu excepţia con
respectare a reţetei de încărcare a sum urilor specifice de m inereuri de lizare la cuptoarele carbo-fluid. stu s-a trecut în acest an la aplicarea noastre.
furnalelor. fier, a minereului de m angan şi a diu care a şi început. pe scară tot mai largă a cromării In clişeu: Unul din nenumărate le locuri pitoreşti din munţii Retezat.
şpanului, toate celelalte consumuri calibrelor, şi la executarea ştanţe-
De asemenea, în anul trecut a sînt depăşite. La cocs metalurgic Prin urmare, bilanţul activităţii lor cu pas la dispozitive, care asi CĂRŢI APAROTE Calitatea producţiei
fost pusă în funcţiune o bandă de depăşirea este de aproape 130 kg. colectivului de muncă de la uzina gură atît o calitate superioară, cît
turnare, care are drept efect (prin pe tona de fontă. Şi asem ănător se „Victoria“ din Călan pentru înde şi o creştere simţitoare a produc RABINDRANATH TA G O RE:
tre alte avantaje, bineînţeles) eli prezintă situaţia Ia cocs de tu rn ă plinirea planului tehnic este nesa tivităţii muncii.
minarea declasatelor dimensionale. torie, la fontă (nouă plus veche),
la cărbune. P arte din aceste depă tisfăcător. Că unele obiective au Ca urm are a acestor măsuri, ca în c e n tr u l p r e o c u p ă r ii©Grădinarul — poeme despre dra
Prin aceste măsuri, susţinute şiri sînt explicate de cauze obiec fost îndeplinite e prea puţin ; toate litatea sculelor, verificatoarelor şi
ide eforturile oam enilor, s-a reuşit tive. Cele mai multe însă sînt o ur obiectivele sînt im portante şi deci a dispozitivelor executate în secţia goste şi viaţă. In rom îneşte de Iv.
să se înregistreze în 6 luni un pro mare a insuficientei preocupări pen toate trebuie îndeplinite. Este de noastră a crescut simţitor. M arti novici. Cuvînt înainte editura.
cent de declasate de 1,69 Ia sută, tru buna gospodărire a m ateriale datoria conducerii tehnico-admlnis-
lor, pentru folosirea cît mai raţio trative să Ia m ăsurile necesare pen TRAIAN RUSAN T. MAINESCU : Muzică uşoară In aceste zile, în întreprinderile calitate a lucrărilor de repari
adică mai puţin decît adm isul cu nală a lor. Se constată acest lu tru a recupera rămînerea în urmă. efectuate la locomotive a fost î
cru în special la turnătorii. maistru —• Satire, fabule, epigrame. economice din regiunea noastră au bun ătăţit cu 50 la sută faţă
55 la sută. N. ANDRONACHE sectorul sculărie
Aminteam la începutul articolului al U. M. Gugir M. P R E D A : Intîlnirea din pă- loc conferinţe în cadrul cărora se
Pînă aici, totul e bine. Să de faţă că un obiectiv im portant al
planului tehnic îl constituie indicii mînturi — nuvele. Ediţia a Il-a. face bilanţul realizării obiectivelor aceeaşi perioadă a anului trec
mergem mai departe. de utilizare ai furnalelor. D ar nici
M uncă patriotică R. TUDORAN : D unărea revăr prevăzute în contractele colective Totuşi, căderi în termenul de L
In planul tehnic este prevăzut să sată — roman. pe sem estrul I, a. c. O astfel de ranţie mai există şi aceasta do'
Membrii organizaţiilor U. T. M. cului şi întreţinere a zonelor verzi conferinţă s-a ţinut în ziua de 18 deşte că în problema calităţii,
se reducă rebutul la turnătorii. La din Simerla au realizat de la în din oraş, curăţirea străzilor, demo NORBERT PETRI, GEMĂ ZIN- iulie la Atelierele R.M.R. din Si- R.M.R. Simerla, mai sînt problei
ceputul anului şi pînă în prezent lări în vederea noilor construcţii V E L IU : Metodă de acordeon — meria. Cu acest prilej, comitetul de rezolvat. In acest sens, maist!
unele sortimente, ca postamente- peste 10.000 ore muncă patriotică, de locuinţe şi altele. caietul I. Prefaţă Casa regională a sindicatului şi conducerea atelie Novac Oarcea a arătat necesi
a căror valoare depăşeşte 20.000 creaţiei populare. relor au prezentat dări de seamă tea ca în viitor să se organlze
băi, tuburi de scurgere, instalaţii lei. Fruntaşe în aceste acţiuni sînt cu privire la îndeplinirea a n g a ja consfătuiri cu muncitorii din s<
brigăzile de muncă patriotică de la D1ABELLI: Sonatine — Piano mentelor din contractul colectiv. ţii care au un profil de mun
sanitare, vane-băi, radiatoare şi ci Printre lucrările mai importante I.C.M., S.M .M .S., Şcoala profe solo. Ediţie îngrijită de prof. Ma-
sînt cele de înfrum useţare a par- sională şi de la revizia de vagoane rla Cernovodeanu. Cuvînt înainte
lindri pentru laminoare, s-a reuşit Maria Cernovodeanu.
acesf lucru. La piese mecanice, şi VĂDIM ŞMUSCHI : Coruri. P re Din dările de seamă şi discuţi înrudit. Astfel se va asigura o <
faţă Zeno Vancea. ile purtate a rezul- ^ __ laborare mai strî
*** Teatru de păpuşi. tat că sub îndru- -------- sa între seo
— Necazurile lui Şurubel de Va
lentin Silvestru marea organizaţii Pe m arginea c o n fe r in ţe i care va duce
din staţia C.F.R. Sim eris-triaj. — A zburat o navă în Cosmos lor de partid, co d e a n a liză a r e a liz ă r ii 0 mai mare °F
de X. şi A. Boeşteanu
M. R. lectivul de muncă c o n tra c tu lu i c o ' e c f iv la rativitatc in °
de aici a reu- ^ t e ii e r e l e R.M.R. S'm erJa cutarea lucrării
şi la îmbunată
şit să-şi realizeze
N o ta sarcinile de plan --------- rea calităţii lor.
Aceeaşi atenţie tuturor lucrărilor pe semestrul I la producţia glo Participanţii la discuţii au sc
bală în proporţie de 100,5 la sută, apoi în evidenţă şi unele lipsi
— » |— . / - > , — k i— iar la producţia marfă în propor manifestate în procesul de prodi
ţie de 102,3 la sută. Prin efortu ţie. Conducerea atelierelor, sp
D acă'in cea m a t' mare parte să de Ion Gheorghe. Prin neres- ) rile susţinute ale muncitorilor, în exemplu, a scăpat de sub contr
[_ lucrările• de construcţii şi mon- aceeaşi perioadă, s-au obţinut şi Iul său aprovizionarea cu m ate
[_ taj pe şantierele Hunedoarei pectarea prescripţiunilor de pro- \ economii la preţul de cost în va prime şi m ateriale, care, în rep
t s-au ridicat la un nivel calita- iect în executarea unei plăci de ţ loare de 826.000 Ici. tate rînduri s-a făcut cu întîrziei
l tiv superior şi majoritatea mun- De asemenea, nu s-a acordat ate
(_ citorilor, tehnicienilor şi tngi- beton arm at la staţia de cone- -j Deosebit de importante au fost ţia cuvenită m ecanizării şi autom
(_ nerilor dovedesc m ult interes xitini a noilor laminoare a fost discuţiile purtate cu privire la ca tizării procesului de producţie, ck
C pentru îm bunătăţirea calităţii lu- litatea producţiei, discuţii care de în această direcţie muncitorii :
f crărilor şi obţinerea de economii, nevoie ca o placă de beton care < altfel au predominat lucrările con făcut numeroase propuneri.
L mai există totuşi, din păcate, în ferinţei.
(. activitatea unor oameni, lipsuri s-a turnat să fie distrusă şt tur- -! Conferinţa de analiză a realiz
t mari. In sem estrul I a.c., mişcarea de rii obiectivelor din contractul c
[• Aşa de exemplu, ta şantierul nată din nou. -j inovaţii şi raţionalizări a constituit leetiv prin felul cum s-a desfăşur
o preocupare permanentă a mun şi prin problemele ridicate, a adi
m ontaj-instalaţii nr. 1 , lotul I, Se mal execută iacă turnări ) citorilor cu o înaltă calificare. Ei
? la dispoziţia şefului de lot, două au făcut 42 propuneri de inovaţii, o contribuţie însem nată la mobi
^ tronsoane de 12 m. lungime şi de fundaţii necorespunzătoare, 'J raţionalizări şi perfecţionări tehni
^ 1.820 mm. în diam etru au sufe- aşa cum s-a intîm plat la funda- ) ce care au contribuit la îm b u n ătă zarea maselor de muncitori,
[_ rit grave avarii din cauză că nu ţirea calităţii reparaţiilor la loco
[ s-au transportat cu căruciorul, ţia laminorului de profile mijlo- J motive. In acelaşi timp, prin apli lupta pentru îndeplinirea şi dep
l ci s-au tras pe caldarîmul stră- carea inovaţiilor s-au realizat eco
cit, poziţia U-45, clnd betonul 1 nomii de 136.000 lei. Indicele de şirea planului de producţie, red
turnat a fost sagregat, neavînd ) cerea preţului de cost şi în sp
granulaţia corespunzătoare. ] cial pentru îm bunătăţirea calităj
Pe viitor, pentru a evita ase- 4 lucrărilor de reparaţii.
meOnHeDart anbZiant/enr#*i! drfen l1a normele teh- * N1CODIM DAV1D
nlce de construcţii, în scopul im- secretar al Consiliului loca!
bunătăţirii calităţii lucrărilor, -j sindicatelor — Deva
C Hi. Datorită acestui ţapi, con- conducerea I.C.S. Hunedoara va ¦)
trebui să ia m ăsurile corespun- ¦)
[i dudele au o deplasare în diam e zătoare asupra celor vinovaţi şl j
tru de 10— 25 mm.
să tragă serios la răspundere T
[ Nu mal puţin lipsită de spirit conducerea şantierelor, penlru ^
C de răspundere s-a dovedit a fi şl abaterile săvirşite.
î. echipa de fierari-betonişti condu- S. T.
? j . > . I. w. . ’ w J. 1--.--> I.---- I w . . . ..
i tras Brigada lui Iosif Bar loc de la sectorul !11 al minei Petrila a ex ¦? EXPOZIŢIA UNIVERSALĂ cului naţional al popoarelor sovie să fie tran sp o rtaţi peste 100.000 d
peste plan în prima decadă a lunii curente 320 tone cărbune. DE LA MOSCOVA DIN 196? tice. In planurile tematice ale pa călători pe oră. Pentru a rezolv
i vilioanelor republicane de la Expo problema găzduirii turiştilor di
ziţia universală un loc im portant stră in ă ta te şi a vizitatorilor veni
( la fotografie: Un schimb din brigadă, format din Vasile Sumă- * va fi rezervat temei prieteniei po din toate colţurile U .R .S.S. se vc
poarelor — prietenie care a adus construi hoteluri-pensiuni, se vc
, naru, şef de schimb, Stan Păun, ajutor miner şi Marin Grămadă, v a -' fiecărei republici sovietice succese am enaja locuri de camping atît p
fără precedent în viaţa economică teritoriul învecinat cu expoziţia, ci
' gonelar, prim ind instrucţiuni de la m aistrul de m ină Traian C o s te a \ şi culturală. şi în zona de păduri şi parcuri.
j înainte de intrarea în şut. j La expoziţie vor fi am enajate Pe teritoriul expoziţiei se va oi
pavilioane tem atice cu caracter ge ganiza o zonă de odihnă. Aici s
m O G U Â m iL B E Prietenii noştri din Republica de NIKOLAI DUDOROV, uni, bazinele de apă, întreprinde neral pe întreaga Uniune Sovieti prevede să se construiască încăpei
Populară Romînă au aflat că peste Comisar guvernamental general al rile de comerţ şi alim entaţie pu că: „Ştiinţa“, „Bogăţiile naturale“, pentru spectacolele de teatru, cor
24 IU L IE 1961 c az; 20,40 C anţonete; 21,30 Lec 6 ani, la 20 mai 1967, în capi blică. „In d u stria g rea“, „Electrificarea şi certe, cinem atograf, circ, competiţi
Program ul 1: 5,40 Jocuri popu turi la cererea a sc u ltă to rilo r; 22,35 tala Uniunii Sovietice — Moscova Expoziţiei universale energetica“, „Construcţiile şi arhi sportive, mari bazine de apă c
lare rom îneşti; 7,10 „Din viaţa sa Concert de muzică u şo ară; 23,15 — se va deschide o expoziţie uni Sectorul sovietic al expoziţiei va tectura“, „Invăţăm întul“, „Cultura staţii de canotaj şi instalaţii per
tului“ : program de cîntece; 8,00 Program de concerte. versală sub deviza „P rogres şi naţionale. Vom fi bucuroşi să sa prezenta intr-o formă vie însem nă şi a rta “ etc. In pavilionul „C osm os“ tru sporturi acvatice, cascade d
Din presa de a s tă z i; 9,30 Tinere Pace“. lutăm participarea la Expoziţia tatea istorico-m ondiaiă a Marii Re vizitatorii vor lua cunoştinţă de rea apă j. şi fîntîni arteziene, bazine d
ţea ne e d ra g ă ; 10,40 M uzică de 25 IU L IE 1961 universală a Republicii Populare voluţii Socialiste din Octombrie şi lizările, prioritatea şi perspectivele apă pentru prezentarea celor ma
e s tra d ă ; 12,15 Em isiune lite ra ră ; Program ul 1 : 6,30 Jocuri popu Organizarea pentru prima dată Romîne şi vom acorda reprezentan realizările obţinute de U.R.S.S. în ştiinţei sovietice în domeniul cerce noi modele de nave m aritim e şi fiu
13,05 M uzică populară rom înească ; lare ro m în e şti; 7,30 Sfatul m edi în U.R.S.S. a expoziţiei universale ţilor ei o ospitalitate cordială. viaţa poiitică, economică şi cultu tării spaţiului cosmic. In acest pa viale,
14,30 Sim fonia în re m ajor de Che cului : Igiena p ă ru lu i; 8,00 Din coincide cu o dată memorabilă în rală în decurs de jum ătate de se vilion un loc im portant va fi re
ru b in i; 16,15 Note de lector; 16,25 presa de astă z i; 9,45 Muzică din viaţa poporului sovietic — cu ani Sectorul viitoarei expoziţii este col. Un Ioc im portant va fi rezer zervat faptei de vitejie a primului Întregul teritoriu al expoziţiei s
Poemul folcloric „Pe D unăre în opere; 10,10 Melodii populare ro versarea' a 50 de ani de la Marea situat la 6 km. mai !a sud de Uni vat prezentării rezultatelor înde cosm onaut din lume, I. G agarin, va transform a într-unul din cel
jo s“, de Paul C o n sta n tin e sc u ; 17,15 m îneşti; 11,45 Radio P rich in d el; Revoluţie Socialistă din Octombrie. versitatea de Stat din Moscova, în plinirii planului septenal de dez dezvoltării continue a cosmonauti mai bune parcuri ale capitalei.
Cîntece sovietice; 17,30 Vreau să 12.30 In faţa h ă rţii: P e ru ; 13,05 Uniunea Sovietică, credincioasă tre autostrada Moscova-Kîcv şi Şo voltare a economiei naţionale. Ex cii în U .R.S.S.
ş tiu j 19,00 Alm anah ştiin ţific; Răsfoind albumul eu operete; 14,30 politicii leniniste iubitoare de pace, seaua Kaluga. poziţia va oglindi şi perspectivele Recent, s-a term inat un concur
20,20 Noapte bună, c o p ii: O poves Simfonia a Il-a de B eethoven; va prezenta Ia expoziţie realizările de viitor ale construcţiei desfăşu Centrul întregii expoziţii îl va pentru emblema expoziţiei, la car
te populară din A ntlle; 20,50 Tri 15,10 M uzică uşoară din ţări prie sale în dezvoltarea economiei na Expoziţia va ocupa un teritoriu rate a societăţii comuniste în Uni constitui o construcţie simbolică, au lu at p arte nu numai pictor:
buna R ad io ; 21,35 Doine şi jocuri tene; 16,15 Vorbeşte M o sco v a!; ţionale, culturii şi ridicarea nivelu de 520 ha. Aici urm ează să se exe unea Sovietică. Principalele teme care va exprima într-o formă arhi sculptori, ingineri, ci şi muncitori
populare ro m în eşti; 23,15 Concert 18.00 P rogram coral Interpretat de lui de trai. Expoziţia va oferi tu cute un m are volum de lucrări de ale secţiei sovietice vor fi: U.R.S.S tecturală — sculpturală ideea şi funcţionari, profesori, medici. Pro
de muzică uşoară. studenţi ai Conservatorului „Ci- turor ţărilor, indiferent de orîndui- construcţii, sistem atizare şi ame — stat socialist multinaţional; pa deviza ei „P rogres şi Pace“. Sub iectele prezentate oglindesc năzu
prian Porumbescu“, dirijor asistent rea lor de stat şi socială, posibi najare, să se construiască comuni cea şi prietenia popoarelor; dezvol acest aspect Expoziţia universală inţa lor de a realiza o emblem;
Program ul 11: 12,40 „La m are“, lităţi largi de a prezenta succesele caţii subterane şi deasupra pămîn- tarea forţelor de producţie ale so de la Moscova va continua trad i care să exprime m ăreţia Uniuni
program de m uzîcă u ş o a ră ; 13,00 lovan Miclea ; 18,30 Limba noastră obţinute de ele în domeniul econo tului. cietăţii sovietice socialiste; omul so ţiile altor expoziţii universale or Sovietice şi ideea de bază a ex
„Trei poerne pentru vioară şi pian“ miei, ştiinţei, tehnicii şi culturii. Cetăţii socialiste. ganizate în diferite ţări, de pildă poziţiei — să contribuie la pace
de Szlm anovskl; 14,30 Cîntece — vorbeşte acad. prof. Al. G r a u r ; Expoziţia universală de la IWoscova La baza proiectului amplasării turnul Eiffel din Paris, construcţia şi progresul în întreaga lume.
populare ro m în eşti; 16,30 Vorbeşte va constitui un eveniment remar secţiilor şi pavilioanelor naţionale in pavilionul principal, care va „Aioniium“ din Bruxelles.
^Moscova 1; 17,30 Sfatul medicului; 19.00 Revista economică ra d io ; cabil în viaţa internaţională, ea va a fost pus principiul continental oglindi puterea U .R.S.S., vor fi ...Vor mai trece 5-6 ani şi vor
19,40 Cîntă Ion L u îc a n ; 20,30 C a r avea un rol uriaş în lărgirea rela (geografic). Secţia U.R.S.S, va prezentate roadele muncii construc Conform prevederilor, Expoziţia vedea un oraş minune ce s-a înăl
20.30 Concert de muzică populară ţiilor dintre state, în consolidarea avea 28 pavilioane — pe întreaga tive a poporului sovietic, superiori ţa t la o periferie pitorească a Mos
net’ de re p o rte r: în excursie la Bl- prieteniei şi înţelegeri! reciproce în uniune şi republicane. Ea va ocu tatea orînduirii socialiste, rolul or universală de ta Moscova va fi vi
ru să ; 21,00 T angourl; 21,15 Ju r tre popoare. pa o suprafaţă de 135 hâ., adică ganizator şi îndrum ător al P.C.U.S. coveî. Iar altăuri de pavilioane!
aproape jum ătate diil teritoriul re Expoziţia centrală va oglindi m ă zitată în decurs de o jum ătate de
nalul satelor; 22,30 Cîntece de dra Uniunea Sovietică — organiza zervat tuturor pavilioanelor. Secţi reţia şi geniul lui Lenin — condu Uniunii Sovietice se va înălţa ş
goste. torul Expoziţiei universale din ile celorlalte ţări vor ocupa, de an de circa 50 milioane de oameni,
1967 — va invita să participe la asem enea, o suprafaţă de 135 ha., cătorul şi învăţătorul oamenilor pavilionul Republicii Populare Ro
SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE expoziţie toate statele, precum şi ceea ce corespunde Convenţiei cu in medie, expoziţia va fi vizitată
toate organizaţiile internaţionale. privire Ia expoziţiile internaţionale. muncit din întreaga lume, înteme inîne, care va oglindi înflorirea eco
24 ŞI 25 IU L IE 1961 Pavilioanele organizaţiilor interna zilnic de 300.000 persoane, iar în
Uniunea Sovietică va depune m a ţionale vor ocupa. 20 ha., iar zona ietorul Partidului Comunist al Uni nomicî şi culturii poporului frat
D E V A : Jucăloarea de baschet; Floarea ză p ezii; O R A ŞT1E : Fii- ximum de eforturi pentru a asigura unele zile de vară chiar şi mai
Batalionul negru; H U N E D O A R A : cele partidului; S fio a sa ; H A ŢE G : de odihnă — 105 ha. Pe restul te unii Sovietice şi al statului sovietic. romln, care a păţi* ferm pe cale;
R egele N eapolului; Dragostea ie Flăcări la g ra n iţă ; B R A D : E lung tuturor statelor condiţii normale ritoriului vor fi am plasate în tre mulţi. In orele dc vîrf vor trebui
aşteaptă; P E TR O ŞA N I: Poveste drumul pînă acasă; LO N EA: Cu prinderile de spectacole şi atracţi-, In pavilioanele republicane se păcii şi socialism» Jii*
nordică; Cenuşăreasa; Dama de orice p r e ţ; T E IU Ş : Palatul de de funcţionare a pavilioanelor lor
pică; Vichingii; ALBA IU L/,'.: cleştar; IL1A: Discipolul diavolu- vor organiza expoziţii care vor in
Policarp, maestru caligraf; Toată lui; Z LAT NA : Bilă ieşi din sac;
lumea cîntă, ride şi dansează; SI- APOLDUL DE S U S : ’ Ka!ia-I(a- forma pe vizitatori asupra specifi-
WF.RJA: Viraj în noapte; SE B E Ş: tiuşu.
