Page 84 - 1961-07

pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2046

BBBgJgegSBrcg kooheskebsksh

a ¦ u i í* m ? úé §& M • y jE & SE& É W. Gomulka : f Ţiisheserea Tratatului de pace

§ â M • -yjfei^â# #

cu cele doisi Mate germane ar eerecpiide

or tuturor popoarelor

Consiliul de Securitate a început examinarea KATOW ICE 22 (A gerpres;. sacrat o mare parte din euvîn- nii exprim ă politica guvernului
După cum s-a m ai anu n ţat la tarea sa problemelor dezarmării, Adenauer. Citind aceste note, al
A dunarea festivă de la Katowice T ratatu lu i de Pace cu G erm ania im presia că ele au fost redactate
consacrată celei dte a 17-a an i­ şi Berlinului occidental. Referin- la Bonn şi nu la W ashington,
versări a eliberării Poloniei, W. du-se la mesajele de răspuns ale

acţiunilor agresive ale Franţei împotriva Tunisiei Gomulka, prim-secretar al C.C. celor trei puteri occidentale la P aris şi Londra.
al P.M .U.P. a rostit o cuvîntare. memorandumul guvernului so­ Problema reunificării Germa­

W. Gomulka a vorbit despre vietic în problem a încheierii T ra­ niei, a spus W. Gomulka, este
realizările regiunii industriale în primul rînd o problemă inter­
NEW YORK 22 (A gerpres). El a cerut de asemenea Consi- dependenţei de stat sau care au cum şi să înceteze orice alte ac­ Silezia, despre sarcinile planu­ tatului de pree cu Germania, W.

TASS transm ite: liiilui dte S ecu ritate să aju te T u­ dobînait-o. ţiuni care încalcă suveranitatea şi lui de perspectivă de dezvoltare Gomulka a subliniat că notele nă a Germaniei. Ea nu poate fî

L a 21 iulie a început la New nisiei să obţină ca forţele arm a­ U na din formele cele mai pe­ independenţa Tunisiei. Delegatul a Poloniei. W. G om ulka a con­ S.U.A., F ran ţei şi M arii B rita- rezolvată dtecît de germ anii în ­
.York şedinţa C onsiliului de Se­ te franceze' care constituie o a- riculoase la care recurg colonia­ sovietic a cerut Consiliului de Se­ ' Si&eS ; şişi. T ratatu l de pace cu cele
curitate care s-a întrunit pentru m eninţare perm anentă de agre- liştii pentru a-şi menţine autori­ curitate să acţioneze rapid şi ener­

a exam ina acţiunile agresive ale sjjţrie, să fie evacuate de pe te­ tatea, a spus P. D . Morozov, este gic. Lucrările conferinţei trip a rtite două state germane existente, nu
Franţei îm potriva Tunisiei, ac­ ritoriul ţării. menţinerea forţelor lor armate, şi Reprezentantul Tunisiei care a numai că nu va îngreuna reunU

ţiuni care încalcă suveranitatea R eprezentantul F ranţei, A. Be- în special a bazelor militare pe luat cuvîntul pentru a doua oară, cu privire la încetarea ficarea G erm aniei ci, dim potrivă,
Tunisiei şi am eninţă pacea şi se­ rard, a rostit un discurs făţar­ teritoriile fostelor colonii. D ele­ a comunicat ultimele ştiri despre poate micşora încordarea din
curitatea internaţională. nici, p retin zîn d că guvernul fra n ­ gatul sovietic a amintit că guver­ bestialităţile săvîrşite de trupele experienţelor w arme nucleare relaţiile dintre R.D.G. şi R.F.G.,
cez „nutreşte faţă de poporul tu ­ nul Tunisiei a depus cu răbdare e- franceze care folosesc împotriva poate crea o atmosferă mai fa­
Prim ul a luat cuvîntul M. n isian sentim ente de prietenie forturi pentru a obţine evacuarea satelor paşnice napalmul şi ucid GENEVA 22 (A g erpres). — vietic a avut în vedere în p ri­ vorabilă unor tratative construc­
Slim, reprezentantul perm anent frăţească“ . D ar el a dat limpede bazei din Bizerta. D ar toate aces­ femei, bătrîni şi copii. TASS transm ite: mul rînd asigurarea unei cola­ tive între germ ani cu privire la
al Tunisiei la O.N.U., caTe a de înţeles că Franţa nu intenţio­ te eforturi au fost zădărnicite de borări pe bază de eg a lita te în căile viitoare de unificare a ţării.
fost invitat la şedinţa Consiliu­ Delegatul francez a încercat La şedinţa din 21 iulie a ce­ drepturi între participanţii la
lui. El a făcut istoricul noilor nează să-şi retrag ă de bună voie Franţa. nege aceste fapte prin argumente lor trei puteri cu privire la în ­ tratative, o colaborare reciproc Adevăratele motive pentru ca­
acte de agresiu n e ale im p eria­ trupele din zona ocupată a teri­ Consiliul de Securitate, a decla­ nefondate. Folosind o frazeologie cetarea experienţelor cu arm a avantajoasă. Delegaţiile occiden­ re statele occidentale se opun
liştilor francezi împotriva po­ toriului tunisian. nebuloasă el a declarat că guver­ nucleară, primul a luat cuvîntul
porului tu n isian . începutul a- ra t în încheiere P. D. Morozov, nul francez este gata să ducă tra­
gresiunii, a spus Slim, a con­ D elegatul am erican Yost a de­ trebuie să condamne acţiunile

stitu it-o trim iterea de către g u ­ c la ra t că guvernul S.U.A'. regre­ Franţei ca un act de agresiune îm­ tative cu Tunisia pentru reglemen­ reprezentantul S.U.A., Sleele, c a ­ tale, cerînd cu insistenţă un a d ­ încheierii T ratatului de pace cu

vernul francez de noi' u n ită ţi de tă p ro fu n d „evenim entele trag ice potriva Tunisiei şi ca o încălcare tarea problemelor •litigioase. re a prezidat şedinţa. m inistrator unipersonal, tind G erm ania nu decurg cîtuşi de

p a ra ş u tişti la baza m ilita ră din din T u n isia“ . E l a recom andat a suveranităţii şi independenţei a- Delegatul Uniunii Sovietice, P. Delegatul american şi-a expri­ spre crearea arbitrariului în or­ puţin din grija pentru unitatea

B izerta aflată pe teritoriul Tu­ Consiliului de Securitate să cea­ cestei ţări, acţiuni care ameninţă D. Morozov, a întrebat dacă la a- m at intenţia „de a face bilanţul“ ganul de control şi neavînd ar­ Germaniei. Planurile strategilor
nisiei. Aceste trupe au fost tri­ ră Tunisiei şi F ranţei ca ele să pacea în regiunea Africii de Nord ceste tratative va fi discutată pro­ activităţii de patru luni a con­ gumente temeinice, folosesc lu­ atlantici rezervă Germaniei oc­
mise pe teritoriul Tunisiei prin reglementeze conflictul pe cale şi a M ării Mediterane. Consiliul blema evacuării totale a trupelor ferinţei, după reluarea tratative­ crările conferinţei în scop dte

spaţiul aerian tunisian, deşi gu­ paşnică. de Securitate trebuie să oblige franceze din Bizerta şi de pe în­ lor în luna m artie. El a abordat p ro p ag an d ă. R eprezentanţii p u ­ cidentale şi B undesw ehrului în ­
aproape toate problemele, supu­ terilor occidentale, care fac ca
vernul ţării a interzis acest lu­ Apoi a luat cuvîntul P. D. Franţa ca aceasta să înceteze ime­ tregul teritoriu al Tunisiei. între­ se exam inării conferinţei, dar nu la tratativ e să nu poată fi abor­ zestrat cu arm e rachetă şi n u ­
cru. La operaţiunile îm potriva Morozov, reprezentantul U niunii diat acţiunile agresive împotriva barea sa a rămas fără răspuns. a fost obiectiv în nici una din dată în mod realist rezolvarea cleare un rol im portant.
trupelor tunisiene şi a populaţiei Sovietice. Ţările şi popoarele iu­ Tunisiei, să evacueze în întregime ele. Reprezentantul am erican a unei probleme atît de im portan­
civile particip ă av iaţia, flota şi bitoare de pace, a spus repre­ trupele sale din Bizerta şi de pe Cu aceasta şedinţa Consiliului atribuit U niunii Sovietice, în ­ te şi urgente, sînt vinovate de încheierea T ratatului de pace
tancuri franceze. Trupele france­ zentantul U niunii Sovietice, au întregul teritoriu al Tunisiei pre­ de Securitate a luat sfîrşit. cu cele două state germ ane, a

ze au cotropit o raşu l B izerta şi aflat cu m are nelinişte şi profun­ E®G@©= treaga vină pentru im pasul în faptul că conferinţa a ajuns în spus în continuare W. Gomulka,
au reprim at sîn g ero s pe p a rti­ dă indignare despre noile acte care a ajuns conferinţa. El a a- im pas, şi nicidecum U niunea ar constitui un mare succes pen­

cipanţii la o dem onstraţie paş- de agresiune săvîrşite în ultim e­ Tratativele tranco-alóersene tacat propunerea sovietică cu Sovietică. tru cauza păcii, care ar cores­
rică. Satele tunisiene, continuă le zile de colonialiştii francezi'. privire la crearea Consiliului ad­ Uniunea Sovietică a propus ca punde intereselor tuturor popoa­
să fie bom bardate ia r trupele De data acesta curge sînge în m inistrativ alcătuit din repre­
problema încetării experienţelor

ranceze atacă unităţile tunisie- Tunisia, în regiunea Bizertei. In PARIS 22 (A gerpres). dintr-un acord general în tre cele zentanţi ai celor trei grupuri de cu arm a nucleară să fie rezolva­ relor, inclusiv ale poporului g er­

ee şi p o pulaţia civilă. Au fost tim p ce noi discutăm această Vineri au continuat la Lugrin două părţi. Malek a arătat că state. tă în cadrul dezarm ării generale man.
icişi sute de soldaţi tunisieni şi problemă în Consiliul de Secu­ tratativele franco-algeriene. A delegaţia algeriană a cerut din R eprezentantul sovietic S. K. şi totale, dar guvernele occiden­ Dacă însă statele occidentale
ivii;. ritate, a spus delegatul sovie­ doua şedinţă care a durat o oră nou punerea în libertate a lui tale au respins această propu­
tic, guvernul francez continuă şi 25 de m inute a fost consa­ Ben Bella şi a celorlalţi condu­ Ţarapkin, care a luat cuvîntul nere. vor respinge m îna ce le-o în tin ­
Acestea silit faptele, a spus în agresiunea arm ată dtezlănţuită crată în întregim e problemelor cători algerieni deţinuţi îm preună după Steele, a dat riposta cuve­ dem, Polonia îm preună cu U-
:ontinuare M. Slim. Ele confir­ îm potriva poporului tunisian. In de procedură. D upă cum a a ră ­ cu el dar că delegaţia franceză nită reprezentantului american. După cum se vede, a subliniat niunea Sovietică şi celelalte ţări
mă cît se poate de convingător regiunea, Bizertei au fost trim ise ta t p u rtătorul de cuvînt Philippe nu a dat ;nici un răsp u n s la a- S. K. Ţ arapkin, reprezentanţii socialiste va semna T ratatul de
igresiunea arm ată a Franţei noi întăriri. Concentrarea tru p e­ Thibaud, în cursul şedinţei, de­ ceastă cerere. El a declarat că, prezentînd occidentali nu urm ăresc prin po­ pace cu R.D.G. A ceasta va fi, fi­
m potriva poporului tu nisian, a- lor şi a flotei franceze continuă. propunerea de a se crea Con­ ziţia adoptată decît să-şi asigu­ reşte, o rezolvare mai puţin bu­
;resiune prem editată şi care con- Judecind după ultimele ştiri, ac­ legaţia franceză a propus ca pro­ siliul adm inistrativ, guvernul so- re posibilitatea reluării experien­ nă, dar inevitabilă. Astfel vom
inuă. ţiunile m ilitare începute de F ra n ­ blemele de pe ordinea de zi să ţelor nucleare, fapt pe care, după face tot ce ne stă în p u tin ţă p en ­
ţa în regiunea Bizertei se tra n s­ fie repartizate unor comisii care Uriaşă erupţie in Soare cum se ştie, nu-1 ascunde nici tru preîntîm pinarea primejdiei
Delegatul tunisian a amintit form ă din ce în ce m ai m ult în să-şi desfăşoare activitatea con­ presa am ericană. S.U.A. caută creată de actuala situaţie din
:ă guvernul său a depus efor- v aste operaţiuni ofensive ale u- comitent cu şedinţele plenare ale MOSCOVA (Agerpres). — privire la acest fenomen al na­ să folosească tratativele în a- Germania, pentru întărirea se­
uri perseverente pentru a obţi- nităţilor armatei regulate fran­ conferinţei. D elegaţia algeriană a TASS transm ite : turii care exercită influenţă a- ceste scopuri nedemne. curităţii şi păcii în Europa.
e pe calea tratativelor cu Fran- ceze îm potriva Tunisiei. subliniat din nou propunerea sa supra cîmpului m agnetic teres­
a, evacuarea tru p e lo r franceze de a se adopta ordinea de zi în Cu ajutorul radiotelescopului tru , asu p ra stării ionosferei şi Viitoarea şedinţă a conferin­
e pe teritoriul Tunisiei. D ar au- După ce a amintit despre răz­ cinci puncte, urm înd ca comi­ de la O bservatorul Pulkovo de a timpului. ţei celor trei puteri va avea loc
orităţile franceze au refuzat să boiul. care continuă în Algeria; siile respective să fie create după lîngă Leningrad s-au înregis­ la 24 iulie.
atisfacă cererile legitime 'ale despre evenimentele ?’in Congo; ce discuţia în le g ă tu ră cu fieca­ tra t sub. formă de curbă pe O erupţie în soare s-a pro­
uvkrnului Tunisiei. Angola, Africa de sud-vest. K u­ re din aceste puncte va progresa banda aparatului autoînregistra- dus la 18 iulie şi a fo st obser­ Festivalul internaţional al filmului
weit, reprezentantul sovietic a sub­ în cadrul şedinţelor plenare. tor fluxul de unde de radio şi vată la Institutul astronomic
M. Slim a declarat că guver- liniat că ultimele evenimente din mărimep polarizării unei uriaşe „Sternberg“ din Moscova timp MOSCOVA (Agerpres). dem nităţii um ane şi al m oralu­
ul său, ţinînd seama de acţiu- Tunisia nu constituie decît o parte In conferinţa de presă ţinută erupţii 0în S oare. de 1 h 22’ (de obicei durata e- La M oscova continuă cel de-al lui ridicat asupra to rtu rilo r şi
iîe agresive săv îrşite îm potri- a liniei generale agresive a pute­ vineri seara la Geneva, Redlia rupţiilor miţă variază între 4 şi II-lea Festival internaţional al um ilinţelor.
a Tunisiei, a rupt relaţiile di- rilor coloniale faţă de popoarele M alek, p u rtăto ru l de cuvînt al Efectjjîtid 'obseryaţii prin m ij­ 20 de m inute). S u p ra fa ţa erupţiei film ului. Evenimentele celui de-al
lom atice cu F ra n ţa . El a cerut care luptă pentru dobîndirea in­ delegaţiei algeriene a criticat po­ loace ?plice, oam enii dte ştiin ­ a to talizat 7.650 m ilioane k. p., doilea război mondial sînt re­ Realizatorul filmului a arătat
ionsiliului de Securitate să ia ziţia delegaţiei franceze care, ţă au obţinut, de asem enea, a- cu alte cuvinte a depăşit dte 15 prezentate pe la rg pe ecranele că peste 80 de p articip an ţi la
îăsuri pentru a se pune capăt după cinci săptăm îni de suspen­ proxim ativ 20 de spectrogram e ori1 întreaga suprafaţă a Pă- festivalului. Ele sînt oglindite în film ări, inclusiv el însuşi, sînt
îîntîrziat agresiunii franceze. dare a tratativelor, nu şi-a schim­ care au întipărit spectrul aces­ m întu lu i. filme turnate de către regizori foşti deţinuţi ai la g ă re lo r dte
b at cu nim ic punctul de vedere tei erupţii pe curba descendentă din Polonia, Iugoslavia, B ulga­ concentrare naziste.
Indonezia condamnă agresiunea în diferitele aspecte ale proble­ dte evoluţie a acesteia. Din cau ­ Studiind erupţiile cromosîeri- ria, Franţa, Italia şi Uniunea
Franţei împotriva Tunisiei za vălului de nori, cu telesco­ ce în Soare, care se m ai produc A m ai fost prezentat şi filmul
mei algeriene. Malek a subliniat pul solar orizontal nu a putut din cînd în cînd, oam enii de Sovietică. La 20 iulie cineaştii „Acest păm înt este al meu“,
DJAKARTA 22 (A g erp res). terito riu lu i Tunisiei, după ce a- că în fapt delegaţia franceză nu fi observată faza m axim ă a e- ştijnţă de la staţiunea astrono­ danezi au prezentat la rîndul lor realizai de cunoscutul regizor şi
Guvernul şi opinia publică din ceastă ţară şi-a redobîndit inde­ vrea să adopte o ordine de zi. rupţiei. m ică dte altitu d in e din K islo­ pentru concurs film ul a rtistic de actor arg entinian H ugo del C ar-
idonezia condamnă încercările pendenţa, este o expresie a uneî R epartizarea problem elor de pe vodsk au cules vaste materiale lung metraj „Ultim a iarnă“, ril. Film ul înfăţişează lupta fer­
jvernului Franţei de a menţi- politici de m ult perimate. ordinea de zi unor comisii care In felul acesta, îm binînd ob­ a căror prelucrare va permite m ierilor şi arg aţilo r argentinieni
; prin forţa armelor baza lor nu au posibilitatea să adopte servaţiile în unde de radio şi să se obţină date noi despre consacrat mişcării de rezistenţă pentru dreptul la pămînt.
ilitară de pe teritoriul Tunisiei. Problem a bazelor m ilitare de nici un fel de h o tărîri nu poate observaţiile cu mijloace optice, „viaţa“ Soarelui. în D anem arca în anii războiului
î 21 iulie H arsono, p u rtă to r de pe teritoriile altor ţări a trecut astronom ii din Pulkovo au ob­ trecut (regizor Edwin Tim rot). O serie de filme de scurt me­
pe primul plan odată cu începe­ decît să tărăgăneze rezolvarea ţin u t documente valoroase cu Observaţiile continuă. traj realizate de către cineaşti
acestor probleme. P entru a se Un interes excepţional în rîn- din Mexic, R. D. V ietnam , R. P.
obţine rezultate concrete trebuie
Romînă, U.R.S.S. şi D anem arca
ivînt al M inisterului Afacerilor rea conflictului m ilitar dintre să intervină în prim ul rînd un Au fost reause alocaţiile programuiui ajutorului durile participanţilor la festival au fost prim ite cu interes. Re­
xterne al Indoneziei, a decla- acord de principiu în cadrul şe­ american pentru străinătate şi ale spectatorilor l-a suscitat portajul cinem atografic de scurt
t corespondenţilor că guvernul F r a n ţa şi T unisia, scrie la 21 filmul „Ţarcul“, turnat de regi­ metraj „Jaful“ al regizorului
donezian îşi exprimă profun- dinţelor plenare, iar apoi comi­ zorul Armând Gatty şi prezen­ mexican Antonio Reinoso în făţi­
,il regret în le g ă tu ră cu con­ iulie într-un articol de fond zia­ ta t pentru concurs de către şează soarta grea a unui ţăran
cilii m ilitar din Tunisia pro- F ranţa. Acţiunea filmului, care fără pămînt. Tînăra cinem atogra­
>cat de ten d in ţa p ersisten tă a rul „Indonesian Observer“. Z ia­ siile să aprofundeze detaliile se caracterizează prin sim plitate fie vietnam eză este reprezentată
fiecărei probleme. Expunînd po­ şi un realism auster, se petrece de film ul „Cîntecele m u n ţilo r“ ,
anţei de a-şi menţine baza mi- rul arată că nici un stat nu are W A SH IN G T O N 21 (Agerpres). dolari faţă de suma cerută de într-un lag ăr de con'centrare care redă schimbările intervenita
D upă cum anunţă agenţia U ni­ preşedintele Kennedy. hitlerist în timpul războiului. în viaţa unor locuitori din regiu­
ară din această ţară. Guver- dreptul să-şi m enţină vreo bază P atosul filmului — o realizare nile m u n to ase ale R. D. V iet­
După cum arată agenţia, în de o rară forţă em oţională — nam.
il F ran ţei a r trebui să-şi dea m ilitară pe păm întul altei ţări, ziţia delegaţiei algeriene, M alek ted Press International, la 20 iulie cursul dezbaterilor Wayne Morse constă în înfăţişarea trium fului
a exprimat temerea că ajutorul mi­ Filmul docum entar în culori
ama, a declarat H arsono, că dacă ţara respectivă nu doreşte a subliniat că a sosit m om entul comisia senatorială pentru afacerile litar pentru America Latină „ar
putea fi folosit pentru menţinerea
uparea de către trupele sale a aceasta. 1 pentru a se începe tratative reale, externe a aprobat alocaţiile pro­ la putere a regimurilor dictatoriale
de fond. E l a reafirm at poziţia gramului ajutorului american pen­ existente“.
P în ă ce nu va fi p ă ră sită dte guvernului provizoriu că înceta­ tru străinătate în sumă de
4.326.500.000 dolari, ceea ce cons-
trupe străine, scrie ziarul, B i­

zerta va fi o sursă de continue

fricţiuni şi îngrijorare. rea focului trebuie să rezulte ! tituie o reducere de 436.000.000

„C întecul B îrzavei“ , re a liz a t dte

regizorul rom în P a u l C o n sta n ti1-

U M UL garanţie deplină că furi A lexee- dalişti atnoscuţi — făuritorii na­ Comunist, după pilda eroicului po­ nescu, se remarcă prin excelen­
vici nu pleacă în zborul cosmic pe vei cosmice. A u fost de faţă mi­ por, creator şi ziditor. Pentru ti­ tele film ări în natură.

ultimul său drum'-. niştri, mareşali ai Uniunii Sovie­ nerii stăpîni ai ţării, care sînt che­ ——? = —
Fiecare specialist care a partici­ tice, fruntaşi în producţie din in ­ maţi să supună spaţiul şi timpul,

pat la echiparea navei ştia că pu­ dustrie şi agricultură, scriitori c u ­ Patria a deschis splendide şcoli şi Stare excepţională
teau să se întîmple multe lucruri noscuţi, ziarişti, sportivi. N oi, cei din stadioane, a construit Universitatea

O Tbi Iranpe un astfel de drum lung, încă
neexplorat, şi doar Proiectantul-Şef
Gjalsk, ne-am simţit printre mos­ din Moscova, unde, pe statuia pro­
coviţi nu numai oaspeţi, ci membri fesorului N . E. Jukovschi, sînt în­

(Urmare din ziarul de lari Gagarin de distincţiile Patriei. Uniunea So­ să zicem ; a >fost sută la sută sigur ai unei fam ilii uriaşe. crustate cuvintele p ro fetice: „O- TEHERAN (Agerpres).
rumul socialismului“ nr. 2045) vietică este o ţară în care erois­ că totul se va termina cu bine, iar La începutul recepţiei, Preşedin­ mul... va zbura sprijinindu-se nu După cum anunţă agenţia
pilot-cosmonaut al U.R.S.S. mul are un caracter de mase. In ştiinţa sovietică va triumfa. La pe forţa muşchilor săi, ci pe forţa Reutcr, guvernul iranian a pro­
Ira o zi minunată de primăva- Erou al Uniunii Sovietice popor, pe drept cuvînt este con­ locul startului, el a reuşit să-mi tele Prezidiului Sovietului Suprem raţiunii sale". clam at vineri stare excepţională
Cortegiul de maşini se îndrep- siderată Steaua de Aur, un simbol transmită şi mie din încrederea lui al U.R.S.S., Leonid llici Brejnev, la Teheran şî a arestat pe toţi
din V nukovo spre Moscova, spre A m m ulţum it partidului şi guver­ de curaj şi devotam ent nemărginit neînduplecată. după citirea Decretelor, m i-a prins Tineretul Ţării Sovietice priveşte conducătorii partidului de opozi­
Ia Roşie. Mă aflam intr-un au­ nului, am adus mulţumiri savanţi­ cauzei comunismului .A n de an, cu încredere viitorul minunat. Lui ţie — Frontul naţional.
tobil deschis, alături de N ikita lor, inginerilor, tehnicienilor şi numărul eroilor clevme tot mai ...Trei ore în şir s-a scurs t o ­ de tunică ordinul Lenin şi Steaua i-a fost hărăzită marea fericire de Pretextul acestor m ăsuri l-a
¦gheevici Hruşciov. Pe ambele muncitorilor care au făurit o ast­ numeros .Iar în rînclul lor, poporul rentul viu prin Piaţa Roşie. După de Aur de Erou al Uniunii So­ a construi societatea comunistă. In constitu it o rg a n iz a re a la 21 iu­
fel de navă, cu ajutorul căreia pot a adăugat şi numele m e u ; cum vietice, iar N ikita Sergheevici faţa fiecărui tînâr sovietic stă da­ lie, de către F ro n tu l n aţio n al —«
ţi ale drumului stătea mulţimea fi pătrunse tainele spaţiului cos­ puteam să nu fiu emoţionat şi să ce au trecut ultimele coloane, N i­ Hruşciov a comunicai că toţi pa r­ toria de a învăţa şi a munci cu în pofida interdicţiei guvernului
oameni, care salutau pe condu- mic. E xprim îndu-m i convingerea nu mă bucur! kita Sergheevici, ghicindu-m i parcă ticipanţii la făurirea navei cosmice- — a unei niari dem onstraţii
orii partidului şi guvernului, că toţi prietenii m ei cosmonauţi dorinţa, m-a condus la Mausoleu, satelit „Vostok“ vor fi decoraţi cu seriozitate. Ţara are nevoie de populare.
'itau excepţionala realizare a sînt deasemenea gata să plece în — Sintem mîndri, — a spus la Lenin, unde nu fusesem nicio­ distincţii înalte. Mă bucuram nes­ ingineri şi agronomi, de doctori şi Pe stadionul din Teheran ur­
1iţei şi tehnicii sovietice. Pe fa- zborul cosmic în jurul planetei, N ikita Sergheevici Hruşciov, — dată. Stăteam tăcuţi în faţa sarco­ pus d,e m ult pentru tovarăşii a că­ pedagogi, de lăcătuşi şi tractorişti.
ele clădirilor — steaguri roşii, m i-am încheiat cuvîntarea cu cu­ că primul cosmonaut din lume e fagului, privind trăsăturile scum­ ror muncă m -a adus la o astfel Pentru fiecare om, indiferent de m a să aibă loc un m iting de pro­
'net şi panouri. Oamenii flutu- pe ale marelui om, întemeietorul de solemnitate somptuoasă. profesie, se găsesc în ţara noastră test îm potriva politicii prem ieru­
vintele : un om sovietic, un comunist, m em ­ Partidului Comunist şi al Statului ocupaţii interesante şi folositoare. lui Amini însă guvernul a îm ­
fanioane, buchete de flori. — Glorie Partidului Comunist bru al marelui partid al lui Lenin. -k Tineretul sovietic este cel mai ta­
Iau orchestrele. Cei mari îşi săl- Sovietic. lentat din lume. In munca lui piedicat cu forţa organizarea lui.
al Uniunii Sovietice şi Comitetului Aceste cuvinte au răscolit din Drumul spre Cosm os! Mi-a plină de abnegaţie se dezvăluie D etaşam ente ale arm atei, întărite
deasupra capetelor copiii. său Central leninist, în frunte cu nou întreaga mea fiinţă şi am sim ­ A m trecui de-a lungul aleii de fost hărăzită marea fericire de a-l minunatele trăsături de înaltă con cu tancuri, care blindate şi mi-
Zred că n u -i om pe lum e să fi Nikila Sergheevici Hruşciov I ţit cum îm i clocoteşte sângele în brazi, care stăteau amuţiţi ca nişte cunoaşte, de a fi cel dinţii care a duită morală a poporului sovietic,
ut prin ceea ce am trecut eu în inimă. Marea cinste de a fi co­ santinele, Ungă zidul înalt, crene­ înfăptuit zborul la care omenirea însufleţit de măreţele ţeluri ale trf ' erc’ a" 0cuPat Pe s!ră :
astă zi- D ar iată şi Piaţa Ro- Aceste cuvinte ale mele au fost munist ! Eu, un copilandru aproa­ lat. La Krem lin mă aştepta familia visa de atîta vreme. M inţile cele muncii paşnice creatoare — ale co­ zile care duc spre stadion avînd
reluate de întreaga mulţime afla­ pe, încă netrecut prin încercările tulburată de-a binelea. mai sclipitoare au croit drumul munismului.
unde mai fusesem cu cîtva tă în Piaţa Roşie. pe care le trece un membru de greu spre stele. Zborul din 12 a- ordinul să deschidă focul îm po­
p înaintea zborului. D e la un partid în toată firea, stăteam la Seara am mers împreună cu în­ prilie 1961 a marcat primii paşi Reuşita primului zbor cosmic
ăt la altul era ticsită de oa- A poi, întîm pinat cu aplauze fur­ tribună in rînd cu cei mai de vază treaga familie la Palatul Mare al de uriaş, pe acest drum. Dar, cu sporeşte entuziasmul şi bărbăţia triva. oricărei persoane care va
ti ai muncii din Moscova. Im - tunoase de către cei prezenţi, a luptători — leninişti — m em ­ Kremlinului, la recepţia oferită de fiecare an, poporul sovietic, des­ întregului tineret al patriei noas­
lindu-m ă uşurel s-o iau înainte, luat cuvîntul N ikita Sergheevici brii Prezidiului C.C. al P.C.U.S., Comitetul Central al PC.U.S., chizătorul drumurilor spre Cos­ tre. „Noi şi noi oameni sovietici, încerca să pătrundă pe stadion.
ita Sergheevici m-a condus spre Hruşciov, Cuvîntarea lui a fost iar prin faţa Mausoleului se pe­ Prezidiul Sovietului Suprem al mos, va pătrunde tot mai adînc în — a spus N ikita Sergheevici Hruş­ Această demonstraţie a fost
una ele granit a Mausoleului, pătrunsă de o profundă încredere rindau coloane de oameni ai m un­ U.R.S.S. şi Consiliul de Miniştri necuprinsul acestuia şi nimic nu vr ciov, — vor zbura în Cosmos pe
fn d cît sînt de intim idat, căuta în uriaşa forţă creatoare a oame­ cii din Moscova, printre care mulţi al U.R.S.S., în cinstea remarcabilei putea stăvili năzuinţa noastră de itinerarii neexplorate, vor studia organizată de Frontul naţional
mă simt in largul meu. nilor sovietici, în izbînda muncii, comunişti de toate vîrstele. Eram fapte de eroism a savanţilor, in­ a cunoaşte alte lumi, de a cunoaşte Cosmosul, vor dezvălui şi mai de­
litingul a fost deschis de Frol raţiunii şi ştiinţei, asupra forţe­ cu toţii uniţi de năzuinţa spre ginerilor, tehnicienilor şi muncitori­ planetele Universului. Sînt convins parte tainele naturii şi le vor pune cu prilejul îm plinirii a nouă ani
nanovici Kozlov, membru al lor, care au asigurat realizarea cu că voi mai avea. prilejul, şi nu o
lidiului C.C. al P.C.U.S.-, se~ succes a primului zbor cosmic din de la revenirea la putere — la 21
iulie 1952 — a fostului prim-mi-

nistru Mossadîk, care se bucură

de un larg sprijin în ţară dato­

rită reformelor pe care le-a pro­
m ovat cît timp a fost la con­

ar al C.C., care m i-a dat ime- lor distrugătoare ale războiului. comunism. lume al omului Totul era neobiş­ dată, ca împreună cu colegii mei în slujba omenirii, în slujba bună­ ducere.
cuvînlul. M i s-a tăiat răstr . Cînd N ikita Sergheevici a anun­ N ikila Sergheevici a vorbii des­ nuit şi frumos. Răsunau fanfarele, să săvîrşesc zboruri tot mai sus, stării ei, în slujba păcii“. Participanţii la d em onstraţia

?a: mitingul din Piaţa Roşie ţat că m i s-a decernat înaltul titlu pre lucruri pe care le ştiam cu orchestra executa o părtiniră din lot mai departe de Pămîntul na­ Da, noi facem totul pentru pace, o rg a n iz a tă de F ro n tu l n aţio n al

urmărit nu numai de către în- de Erou al Uniunii Sovietice şi toţii dar nimeni nu le rostea cu opera „\van Susanin“. N im eni din tal. Oamenii sovietici nu sînt o- noi sintem oameni paşnici, iar în­ au p ro testat de asem enea îm po­

ga ţară, ci, transmisiile prin cel de pilot-cosmonaut al voce tare, — despre primejdiile familia mea încă nu mai fusese bişnuiţi să se oprească la jumăta­ treaga noastră viaţă, pînă la ulti­ triv a dizolvării ilegale de către

viziune erau urmărite de toata U.R.S.S., m-arn aprins de emoţie, care îl aşteaptă pe cosmonaut în la Kremlin. tea drumului. ma picătură de sînge, pînă la ulti­ guvernul Amini a parlam entului

opa, iar cele prin radio, de că- întreaga noastră generaţie, crescu­ timpul primului zbor. Felicitînd-o La recepţie i-a/n intîlnil pe Pro­ Ţara, ca o mantă grijulie, educă ma suflare, aparţine minunatei Pa­ ţă rii şi îm p o triv a refuzului aces­

înlreaga lume. tă după război, nutreşte încă din pe soţia mea, N ikita Sergheevici iectantul-Şef, pe Teoreticianul tânăra generaţie după pilda istoriei trii socialiste. tui nuvern de a organiza neîntîr-

uvântarea mea a fost scurtă. copilărie un respect deosebit faţă a s p u s : „Nimeni nu putea da o Cosmonauţi»li şi pe m ulţi alţi spe- legandare a eroicului său Partid (Sfîrşit) ziat alegeri democratice.

Redacţia şi adm inistraţia ziarului : Deva str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 138; 189 ; /5. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul „6 August“ — Petroşani