Page 85 - 1961-07

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢ1-VAI
Anul XIII. Nr. 2047
Scrisoarea Comitetului Central
al Partidului Muncitoresc Romîn
Către participanţii la concursul pe ţară
„pentru pîinea de cea mai bună calitate“
Către toţi muncitorii, tehnicienii, inginerii
şt funcţionarii din industria de panificaţie şi morarii
Dragi tovarăşi,
Din iniţiativa Comitetului C entral al P a r­
tidului Muncitoresc Romîn, timp de 8 săptă-
mîni s-a desfăşurat în Capitala patriei
noastre concursul pe ţară „pentru pîinea de
cea mai bună calitate”. Concursul a avut
drept scop principal găsirea căilor şi mij­
loacelor celor mai potrivite, folosind expe­
rienţa bogată a muncitorilor noştri brutari,
pentru îmbunătăţirea calităţii pîinii şi îm ­
bogăţirea sortimentelor de panificaţie.
Organizarea acestei întreceri este o expre­
sie a grijii pe care partidul şi guvernul o
poartă îm bunătăţirii deservirii populaţiei, ri­
dicării continue a nivelului de trai al celor
ce muncesc. Ea face parte din ansam blul de
măsuri luate pentiu ridicarea calităţii pro­
duselor — sarcină de cea mai mare impor­
tanţă pusă de al III-lea Congres al partidu­
lui. La Congres s-a subliniat necesitatea de
•ta se asigura consum atorilor nu num ai o
abundenţă de m ărfuri, ci şi produse de o mal
bună calitate, potrivit gusturilor şi exigen­
ţelor sporite ale acestora.
Cu atît mai importantă este această sar­
cină pentru industria de panificaţie, care
trebuie să asigure unul din alimentele de
bază ale populaţiei — pîinea.
La concurs au luat parte un mare număr
de muncitori şi m aiştri brutari, dintre cel
'm a i pricepuţi, din toate regiunile ţării, pre­
cum şi gospodine cunoscute prin priceperea
de a face pîine bună. Desfăşurînd o largă
activitate de experim entare şi aplicare a unor
noi procedee tehnologice de fabricare a pîinii
şi realizînd noi sortim ente de produse, p a rti­
cipanţii la concurs au transform at această
întrecere într-o înaltă şcoală de răspîndire
a experienţei înaintate aducînd, totodată, o
contribuţie de seamă la ridicarea calităţii
pîinii.
Pentru hărnicia, priceperea, iniţiativa ma-
nifesiată, penLu rezultatele bune obţinute,
Comitetul Central al Partidului Muncitoresc
Romîn adresează cele mai calde mulţumiri
tuturor celor care au luat parte la concurs.
Concursul a fost îm b răţişat cu căldură şi
urm ărit cu profund interes de oamenii m un­ sură preocuparea m uncitorilor brutari pentru
cii. Consum atorii au participat activ şi în-
tr-un mare număr la aprecierea rezultatelor
concursului făcîrid observaţii şi propuneri
preţioase. Aceasta constituie o dovadă a im­
portanţei ce o are atragerea largă a masei
consum atorilor la activitatea de îm b u nătă­
ţire a calităţii pîinii.
Concursul a dezvăluit neajunsurile şi lipsu­
rile care există în domeniul calităţii pîinii şi
a adus o contribuţie de preţ la stabilirea m ă­
surilor ce urmează a se lua pentru ridicarea
activităţii industriei de panificaţie la nivelul
cerut de exigenţele sporite ale populaţiei.
Principalul învăţăm înt al concursului îl con­
stituie concluzia că industria noastră de pani­
ficaţie poate produce constant şi în întreaga
ţară pîine de calitate bună, că ca are deplina
posibilitate de a realiza, într-un timp scurt, o
cotitură în îm bunătăţirea calităţii pîinii şi
lărgirea sortimentelor.
Lucrînd cu utilaje de nivel tehnic existent
în ţară, cu m aterie prim ă de aceeaşi calitate
cu cea folosită în mod curent, lucrătorii bru­
tari participanţi la concurs au produs con­
stan t pîine cu gust şi arom ă îm bunătăţite, cu
aspect plăcut, bine coaptă, care s-a bucurat
de preţuirea publicului consumator.
Indicii de calitate realizaţi în timpul con­
cursului sînt cu 15—20 la sută mai mari fală
de indicii medii calitativi realizaţi în pro­
ducţia curentă înainte de concurs.
Rezultatele bune obţinute se datoresc în
special faptului că participanţii sînt lucrători
de înaltă calificare, oameni ce-şi iubesc me­
seria şi care, cu pasiune, au îndeplinit sarci­
nile ce le-au fost puse în faţă de către con­
ducerea partidului. In timpul concursului s-au
elaborat reţete şi procedee tehnologice îmbu­
n ătăţite, în. funcţie de calitatea făinii şi con­ au ţinut seama de condiţiile concrete ale aces­
diţiile de producţie, s-au stabilit consumuri
corespunzătoare de m aterii prime şi timpi
norm ali de lucru, s-a respectat riguros disci­ fice obligatoiii de m aterii prime şi m ateriale
plina tehnologică în procesul de producţie.
Un aport preţios au adus în concurs gospo­
dinele care au făcut pîine- de bună calitate şi
"au îm b o g ăţit gam a produselor de panificaţie
cu noi sortim ente apreciate atît de muncitorii
brutari cit şi de consumatori. Sute de mii de
'gospodine din oraşele şi satele ţării realizează
cu mijloacele cele mai simple pîine de bună
calitate. Este neîndoielnic că industria noas-
| tră de panificaţie, cu mijloacele de care dis-
1 pune, poate obţine rezultate mult mai bune.
Concursul a arătat că adevăratele cauze ale
menţinerii calităţii pîinii, în multe locuri la
nivei necorespunzător cerinţelor crescute ale
populaţiei Lebuie căutate nu atît în nivelul
'’"tuni al tehuiul din industria noastră de pa­
. l u c r ă r ilo r a g r ic o l e
Marţi 25 iulie 1961
nificaţie, nu în calitatea m ateriilor prime, cît,
în primul rînd„ în faptul că organele de stat
centrale şi locale nu s-au preocupat cu grijă
şi atenţie de acest domeniu important de ac­
tivitate, nu au luat la timp măsurile organi­
zatorice şi economice necesare pentru lichi­
darea rămînerii lui în urmă pentru înlătura­
rea tuturor deficienţelor care împiedică pro­
ducerea în mod constant şi in toată ţara, a
unei plini de bună calitate.
Ministerul Industriei Alimentare nu a pus
în centrul atenţiei sale problema calităţii pîi­
nii, nu a acordat sfaturilor populare asistenţa
tehnică şi n-a asigurat ajutorul şi îndrum area
necesară în organizarea şi conducerea între­
prinderilor de panificaţie.
In elaborarea reţetelor şi normativelor teh­
nice inginerii şi tehnicienii n-au consultat
lucrătorii brutari cu experienţă îndelungată,
n-au ţinut seama de necesitatea îm bunătă­
ţirii continue a produselor de panificaţie din
care cauză reţetele şi normativele conţin
omisiuni şi greşeli care au făcut ca, în multe
locuri, pîinea să nu corespundă exigenţei me­
reu crescînde a populaţiei.
Concursul a a ră ta t ce însem nătate m are are
practica, experienţa în producţie pentru obţi­
nerea unei pîini de bună calitate. Inginerii şi
tehnicienii participanţi la concurs au relevat
ei înşişi că au avut foarte multe de învăţat
din experienţa bogată a muncitorilor brutari.
Efecte negative pentru calitatea producţiei
a avut încălcarea disciplinei tehnologice a
producţiei de către unii lucrători brutari.
Chiar în timpul concursului unele echipe, ne-
respectînd întocmai cerinţele procesului de
producţie, au înregistrat variaţii de calitate
foarte mari.
Comitetele executive ale sfaturilor populare
regionale, orăşeneşti şi raionale au îndeplinit
slab sarcinile pe care le-au avut în condu­
cerea întreprinderilor de panificaţie, n-au
analizat sistematic activitatea acestora, n-au
apelat la sprijinul pe care-1 puteau primi din
partea * muncitorilor brutari în îmbunătăţirea
calităţii pîinii.
Sistemul de salarizare în vigoare în ram ura
panificaţiei nu încurajează în suficientă m ă­
o calitate mai bună a pîinii. Salarizarea în
acord care se aplică în cea mai niare parte a
unităţilor de panificaţie, îndreptînd atenţia
spre depăşirea cantitativă a producţiei, nu asi­
gură îndeajuns cointeresarea materială a lu­
crătorilor pentru obţinerea unei calităţi cît
mai bune a pîinii. Nivelul salariilor în indus­
tria de panificaţie nu oglindeşte importanţa
acestei ra m u ri; ponderea premiilor pentru
calitatea pîinii în cîştigul total al m uncitori­
lor brutari este necorespunzătoare.
Comitetul de S tat pentru Problemele de
Muncă şi Salarii n-a acordat atenţia cuvenită
problemei stim ulării cu ajutorul sistemului
de salarizare a interesului pentru calitatea
mai bună a pîinii şi n-a sprijinit în suficientă
măsură sfaturile populare în alegerea formei
de salarizare mai potrivită în acest scop.
In centrul atenţiei Comitetului de Stat pen­
tru Valorificarea produselor Agricole nu a
stat preocuparea sistematică pentru a obţine
în mod constant făinuri de bună calitate. El
nu a mobilizat partea cea mai calificată a
lucrătorilor pentru perfecţionarea proceselor
tehnologice, nu a luat măsurile necesare pri­
vind respectarea întocmai a extracţiilor legale
de făină din grîu şi a celorlalte m ăsuri care
asigură făinii proprietăţi de panificaţie supe­
rioare. Astfel, cu toate că ţara noastră dis­
pune de grîu de bună calitate, nu a fost întot­
deauna şi peste tot asigurată făina de cali­
tate corespunzătoare pentru fabricarea pîinii.
La calitatea slabă a produselor de panifica­
ţie a contribuit şi actuala metodologie de
planificare a preţului de cost şi a beneficii­
lor în întreprinderile de m orărit şi panifica­
ţie. Stabilirea unor sarcini de reducere a pre­
ţului de cost şi de beneficii care adeseori nu
tor întreprinderi, de faptul că reţetele şi pro­
cesele de fabricaţie prevăd consumuri speci­
a influenţat negativ calitatea produselor.
Tovarăşi,
Pe baza analizei rezultatelor concursului şi
a situaţiei din industria de panificaţie, Comi­
tetul Central al Partidului Muncitoresc Ro­
mîn consideră că pentru ridicarea activităţii
în acest sector im portant al economiei naţio­
nale la nivelul cerinţelor şi exigenţelor sporite
pe care le m anifestă astăzi populaţia ţării
este necesar să fie luate de îndată urm ătoa­
rele măsuri ;
1. Pentru a pune la dispoziţia consum ato­
rilor pîine d e'b u n ă calitate' Ministerul Indus­ comitetelor executive ale sfaturilor populare
triei Alimentare, M inisterul Comerţului şi sfa­
turile populare vor lua măsuri să introducă
în unităţile de panificaţie noile reţete şi pro­
| 4 pagini 20 bani J păioase a început aici cu cîteva zile este amenajată, de fapt nu există. Este treierişul.
cedee tehnologice pe baza cărora s-a obţi­
nut cea mai bună pîine în perioada concursu­
lui, precum şi noile sortim ente ; omologate,
ţinînd cont de tradiţiile şi specificul local.
Ministerul Industriei Alimentare şi sfatu­
rile populare vor trebui să asigure un control din 87 arii planificate, se amenajase­
sistem atic şi riguros cu privire la calitatea ră numai 63, se treierase griul de pe
pîinii.
2. Rezultatele concursului trebuie să con­
stituie un îndemn pentru toţi muncitorii din
întreprinderile de panificaţie la o muncă te ­ agricole colective care au început se­
meinică în vederea ridicării măiestriei profe­
sionale, la aplicarea celor mai bune procedee
de fabricare a pîinii, întărirea disciplinei în
muncă, pentru a produce constant pîine de
bună calitate care să satisfacă cerinţele mi­
lioanelor de consumatori.
In acelaşi timp este necesar să se ia m ăsuri
de îm bunătăţirea muncii de pregătire a ca­
drelor pentru a forma m uncitori brutari cu
o înaltă calificare şi care să stăpînească te­
meinic întregul proces de fabricare a pîinii.
Principala formă de pregătire a acestora
urmează să fie ucenicia la locul de; m uncă pe
o perioadă suficientă însuşirii meseriei în
toate fazele procesului de producţie, conco­
mitent cu frecventarea şcolii profesionale
curs seral, după care absolvenţii să primească
carte de lucrător calificat.
In vederea legării mai strînse a pregătirii
şcolare de problemele concrete ale produc­
ţiei, la elaborarea planurilor de învăţăm înt,
program elor analitice şi manualelor de spe­
cialitate vor fi atraşi m aiştri-brutari cu m ul­
tă experienţă şi înaltă calificare, în..m eserie. toare de pompă, pîinii pentru fur­
P entru asigurarea industriei panificaţiei cu
m aiştri-brutari de înaltă calificare, este ne­
cesar ca aceştia să fie recrutaţi din rîndul
celor mai calificaţi muncitori şi pregătiţi în
şcolile tehnice de maiştri fără scoaterea din
producţie.
O mai mare atenţie trebuie acordată atra­
gerii m aiştrilor şi m uncitorilor brutari cu
stagiu îndelungat în producţie, inclusiv a
pensionarilor, care cu experienţa lor pot con­
tribui la pregătirea tinerelor cadre, la rezol
varea problemelor legate de îm bunătăţirea
procedeelor de fabricaţie a pîinii şi a calităţii
produselor.
In vederea asigurării unei bune pregătiri
profesionale a inginerilor şi tehnicienilor va
trebui ca în cadrul efectuării stagiului în pro­
ducţie aceştia să-şi însuşească cu sprijinul ce­
lor mai buni muncitori şi m aiştri cunoştinţele
practice legate de desfăşurarea tuturor fazelor
procesului tehnologic, de fabricarea unor pro­
duse de panificaţie de bună calitate.
Ministerul Invăţăm întului şi Culturii, îm ­
preună cu M inisterul Industriei Alimentare,
vor lua m ăsuri de îm bunătăţire a procesului
de învăţăm înt pentru pregătirea inginerilor
de panificaţie, asigurînd studenţilor timpul
necesar sL giulul în producţie pentru ca aceş­
tia să-şi însuşească cunoştinţele practice ne­
cesare, astfel ca la terminarea studiilor să
fie în stare să producă pîine şi alte produse
de panificaţie de cea mai bună calitate.
La susţinerea examenului de stat, pentru
inginerii de panificaţie să se introducă ca
materie obligatorie proba practică — produ­
cerea de produse de panificaţie.
3. Pentru asigurarea cointeresării m ateriale
în îm bunătăţirea perm anentă a calităţii pîinii
şi stimularea ridicării calificării muncitorilor
brutari este necesar să fie îm bunătăţit siste­
mul de salarizare a muncitorilor în ramura
panificaţie, în sensul legării cît mai strînse
a cîşligului de rezultatele calitative în pro­
ducţie.
In acest scop, salarizarea în acord va trebui
să fie înlocuită cu salarizarea în regie cu pre­
mii lunare pentru calitate. Nivelul salariilor
va trebui să fie ridicat, în special prin creş­
terea premiilor pentru calitate, astfel îneît
partea premiilor din cîştigul total să crească
substanţial. Premiile de calitate vor trebui
acordate pe baza 'u n u i control riguros de zi
cu zi al calităţii pîinii, avînd drept principal - •
criteriu aprecierea pe care o dau consuma­
torii. ;
Realizarea m ăsurilor arătate va crea con­
diţiile; ca veniturile fiecărui muncitor brutar
să crească în m ăsura în care va produce în
mod constant pîine de calitate bună.
Ansamblul de m ăsuri preconizat va con­
tribui fără îndoială la lichidarea subaprecie­
rii meseriei de brutar, la ridicarea prestigiului
acesteia şi la aşezarea ei în locul de cinste ce
i se cuvine.
Totodată se va studia situaţia din între­
prinderile de m orărit şi pe această bază se va
îm bunătăţi sistemul de salarizare al muncito­
rilor. asfel îneît să contribuie la stim ularea
materială a’ preocupării pentru calitatea bună
a făinii.
4. De o deosebită im portanţă pentru reali­
zarea, produselor de panificaţie de bună cali­
tate este asigurarea celei mai stricte igiene a
locului de muncă, a utilajului şi a personalu­
lui. M inisterului Sănătăţii şi Prevederilor So­
ciale,: M inisterului Industriei Alimentare şi
le revine sarcina revizuirii şi îm bunătăţirii
(CoMtinuare in pag. 4-a)
DE VARĂ - ATENŢIE SPORITĂ!
Decalajul dintre seceriş şi treieriş, In patru zile —
trebuie lichidat!
Datorită condiţiilor pedoclimatice din
raionul Haţeg, recoltarea cerealelor
mai tîrziu decît în celelalte raioane.
Organele şi organizaţiile de partid
au îndrumat conducerile gospodăriilor
să mobilizeze pe colectivişti la lucru,
în aşa fel îneît secerişul să se facă
intr-un timp scurt. Îndată ce spicele
au dat în pîrgă, în majoritatea gos­
podăriilor colective s-a trecut la se­
cerişul griului. Printre unităţile socia­
liste din raion care au început primele manual şi cu o combină circa 60 ha. prezent peste 20 hectare arătură.
această lucrare, se numără G.A.6. din
Toteşti, Reia, Haţeg etc.
Ritmul susţinut din ultimele zile a
făcut ca pînă în 21 iulie să se se­
cere 72 la sută din întreaga suprafaţă
însămînţată cu grîu. Numai gospodă­
riile colective recoltaseră la data res­
pectivă 1.345 ha. din 2.160 ha., iar
întovărăşirile 1.475 ha. din (.776 ha.
Dar, dacă secerişul griului se des­
făşoară satisfăcător, nu acelaşi lucru
se întîmplă cu amenajarea ariilor ori
cu treierişul. Pînă la 2t iulie, de pildă, de gospodăria îniîrziind treierişul.
numai 10 ha., iar orzul de pe 8 ha.
Există în raionul Haţeg gospodării
cerişul în 6 şi 10 iulie (exemplu, cele
din Toteşti şi Haţeg). Gu toate aces­
tea, la 21 iulie în satul Toteşti nu
se începuse încă treierişul, iar în ora­
şul Haţeg nici nu putea fi vorba de
aşa ceva. De fapt, gospodăria colec­
tivă din Haţeg a raportat secţiei
agricole raionale că s-a amenajat aria
şi că se poate începe treierişul de în­
dată ce se vor transporta snopii. Si­
Au cerut îmbunătăţirea normei
B rigada de turnători de la tu rn ă ­
toria de fontă a G.S.H. condusă de
Ioan Nagy, candidat de partid, dă
în fiecare lună produse de bună ca­
litate, lucrează cu rebut foarte mio.
Această brigadă execută diferite
piese mecanice complicate ca : ro­
nale, pahare pentru melanjor, stîlpi
de susţinere pentru cuptoarele de
Ia oţelăria M artin nr. 2 etc. Apre­
ciind că timpul dat pentru execuţia
unui stîlp este prea mare, brigada
Spectacolul Ansamblului Armatei
P oppuilaarr ee üUngare
Sîinbălă seara, în faţa a peste
1.000 spectatori, Ansam blul artistic
al Armatei Populare Ungare, a pre­
fĂ W -'
tuaţia existentă aici nu este însă cea
reală. Aria despre care se spunea că
adevărat că în curtea gospodăriei co­
lective se află a batoză triunsă de
S.M.T. Orăştie. Maşina stă însă în
faţa birourilor, fără tractor. Gît des­
pre locul ariei, se ştie că va fi un­
deva, în incinta gospodăriei. La
G.A.G. din oraşul Haţeg, secerişul a
început cu circa două săptăinîni în
urmă. Pînă la 21 iulie se recoltaseră
din 00 ha. semănate cu grîu. Gospo­
dăria dispune pe lingă numeroase ate­
laje şi de un autocamion „Steagul
Roşu“ care, în loc să fie folosit pen­
tru transportul snopilor la arie, exe­
cută alte munci în afara unităţii.
Răspunsurile pe care le dau conta­
bilul şi brigadierul de cîmp, că auto­
camionul aduce venituri mai mari prin
transporturile ce le face în afara gos­
podăriei, sînt cu totul nejustificate dacă m ai cu forţe proprii. Restul (27
avem în vedere cît de mult poate pier­
In raionul Haţeg sînt şi alte motive
nejustificate: lucrul se începe tîrziu,
unii colectivişti nu participă cu regu­
laritate la muncă etc. Acestea fac ca
decalajul să fie din zi în zi mai mare
şi în ultimă instanţă duc la pierde­
rea unor importante cantităţi de boabe.
Aşa stînd lucrurile, se impune ca
organele şi organizaţiile de partid din
raion, precum şi cadrele tehnice din
agricultură să ia cele mai eficiente cutat arături de vară pe 85 hectare.
măsuri care să ducă neîntîrziat la li­
chidarea decalajului mare care există
în momentul de faţă între seceriş şi
treieriş.
a cerut îm bunătăţirea normei. Ast­
fel, timpul de lucru pentru fiecare
stîlp de susţinere a fost redus cu
30 orc. In această lună brigada a-
ceasta va turna 4 stîlpi, deci va e-
conomisi 120 ore.
A lături de ceilalţi membri ai bri­ pe 43 ha. cu grîu.
găzii, tinerii Dum itru Ianîncu şi
iViorel Datcu, au adus o contribuţie
im portantă la îm bunătăţirea calită­
ţii produselor turnate şi a norme­
lor de lucru.
La D eva
zentai la Deua un bogat spectacol.
De un succes deosebit s-au bucurat
cintece’.e şi dansurile populare m a­
¦‘ , f ţ
^ ““ A
¦l *' ¦"
40.000 kg. boabe
Im ediat ce au term inat-seceratul
orzului de pe cele 13 hectare, şi a
griului de pe 103 hectare, colectiviş­
tii din Simeria Veche au început
In primele patru zile, timp în
care batoza a funcţionat diij plin,
s-a treierat o cantitate de peste
40.000 kg. grîu.
Concomitent cu treieratul păioa-
selor, în m irişti, pe m ăsură ce sînt
transportaţi snopii de grîu, se exe­
cută arături de vară. Cu sprijinul
S.M.T. O răştie s-au efectuat pînă în
Pe 3 hectare a şi fost semănat po­
rumb masă verde.
Au terminat secerişul
M uncind cu deosebită însufleţire,
colectiviştii din satul Vinerea, ra ­
ionul O răştie au term inat în ziua
de 22 iulie secerişul griului de pe
toate cele 295 ha.
M erită subliniat faptul că 268
ha. cu grîu au fost recoltate nu­
ha.) au fost recoltate cu combina.
Pentru a term ina în scurt timp şi
treierişul, colectiviştii au amenajat
două arii şi în cursul zilei de ieri
au început treierişul.
In scopul pregătirii terenului
pentru cultura viitoarei plante,
membrii acestei gospodării, cu a ju ­
torul celor 3 tractoare din brigada
I-a de la S.M.T. Orăştie, au exe­
Paralel cu freierişul
In aceste zile, la gospodăria a-<
gricolă colectivă din Ilia, se dă hă"
tălia strîngerii recoltei de cereale.
Organizîndu-şi bine munca, colecti­
viştii din Ilia au reuşit să termine
secerişul orzului de pe 14 ha. şl a
griului de pe 130 de ha. Avînd a rii­
le pregătite din timp. colectiviştii
de aici, au avut posibilitatea să în­
ceapă imediat şi treierişul. Pînă în
ziua de 23 iulie a fost treierată în ­
treaga recoltă de orz şi cea de
Paralel cu treierişul, la lila au
fost efectuate arături de vară pa
26 ha., iar. pe 8 ha. s-a însăm înţat
porumb şi borceag pentru masă
verde.
ghiare şi sovietice prezentate c
form aţia corală şi coregrafică, pr
cum şi punctele din repertoriul o
chestrei de muzică populară.
Succesul solilor artei poporul
frate maghiar a fost evident. Ace
ansamblu a decenii cunoscut
m ulte ţări. Incepînd din 1951 ei
prezentat spectacole In Uniunea S
vielică, R. P. Polonă, R. D. Ge
mană, R. P. Chineză, R. P. Bulg
răi, R. S. Cehoslovacă etc. De la î
fiinţarea sa şi pînă în prezent, s
Iii artei poporului vecin au preze
tdt pesie 3.300 spectacole. Pent
aprecierea acestei frumoase şi b
gale activităţi pe tărîmul artei
culturii, Consiliul Prezidenţial
R. P. U ngaie a conferii în 1953 a
samblului Ordinul „Steaua Roşie
In clişee, aspecte din timpul spe<
ta c o lu lu i: Form aţia coregrafică pr<
zintă dansul prieteniei. (stingă'
Cintă orchestra de muzică popular
a ansamblului (jos).