Page 86 - 1961-07

DRUMUE SOGlMISmJLUl
Acţiune închinată p rie te n ie i
rom îno-sovietice
De curînd, în sala clubului
U.R.C.M. Deva a avut loc o fru­
moasă acţiune închinată prieteniei
romîno-sovietice, organizată de con­
siliul regional A.R.L.U.S. Cu acest
prilej a fost expusă conferinţa
„Moscova de azi şi de mîine".
C o n fe rs n ţă
Filiala regională S.R.S.C. a or­
ganizat în zilele de 22 şi 23 iulie
expunerea unei Interesante conferin­
ţe în localităţile Deva, Hunedoara
şi Teliuc. Conferinţa, intitulată
„B unăstarea poporului — ţel su-
Sim pozion
Zilele trecute, la clubul „Siderur-
gistul“ din Hunedoara, cabinetul
tehnic al C.S.H. a organizat cu
sprijinul Academiei R.P.R. un sim­
pozion pe tema „Noutăţi în side­
rurgie“. Cu acest prilej, în faţa a
aproxim ativ 200 de m uncitori, in­
gineri, tehnicieni şi studenţi ai in ­
stitutelor politehnice din Bucureşti
şi Cluj aflaţi în practică, profesorii
Graficul calităţii
De cîtva timp la secţia fum aie
5—6 a început să apară un nou
grafic. Un. grafic al calităţii. La a-
cest grafic se arată cum se pre­
zintă declasatele faţă de adm is pe
brigăzi, furnale şi pe secţie.
Ce arăta acest grafic nc perioada
1— 16 iulie a c. ? El arăta că faţă
de 5 la sută admis, brigada l-a de
la furnalul 5 are 11,72, brigada 11-a
2,50, iar brigada 111-a 3,17 la sută.
La furnalul 6, brigada l-a avea 2,38,
brigada 11-a nimic declasat, iar b ri­
gada ITT-a — 3,27 la sută. La fur­
nalul 5 procentul admis a fost denă-
Activitate frumoasă pe linie
de Cruce Roşie
M uncitoarele de la Uzinele din
Cugir, activiste de Cruce Roşie, se
străduiesc să-şi ridice în perm anen­
ţă cunoştinţele în domeniul sanitar.
Pentru aceasta participă cu reg u la­
ritate la cursurile de instruire teo­
retică şi practică, citesc broşuri cu
caracter medical sau asistă în ca­
binetul medical la intervenţii de
mică chirurgie. In felul acesta ele
învaţă să acorde un prim -ajutor
sanitar de bună calitate.
Cele mai bune rezultate au fost
obţinute de tinerele de la secţia m a­
şini de spălat rufe. care deţin titlul
de sec1ie de Cruce Roşie fruntaşă.
Fruntaşi în munca şi în sport Avram Ciungan, Nicolae Lazăr,
.' • 'W '* _ - ''V v /v .
Sub puterea focu'ui, cele patru
cuptoare Martin lucrează din plin.
La unele se face încărcarea iar la
altele oţelul fierbe neastimpărat.
Dincolo de cuptoare, unde se află
platforma de turnare, locomotivele
trag trenurile încărcate cu lingou­
rile înroşite încă, ducîndu-le spre
laminoare.
Este peisajul obişnuit, de fiecare
zi, pe care-l întîlneşti la oţelăria
Martin nr. 1 din Combinatul side­
rurgic Hunedoara. De fiecare dată,
succesele pe care topitorii le obţin
în întrecerea pe care o desfăşoară
de a produce oţel mai bun şi mai
mult, sini mai mari. Sînt mulţi
fruntaşi în această întrecere. In tu­
na trecută topitorii din această
secţie au deţinut steagul de frun­
taşi pe combinat. Ş l deşi în luna
iunie acolo s-au elaborat peste sar­
cinile de plan 2.000 tone de oţel,
steagul a fost cîştigat de fiirnaliştli
din secţia l, ei ocupînd locul II.
Oţelarli şi-au propus ca în luna iu ­
lie să reciştige titlul de fruntaşi.
Aceeaşi dorinţă şi-au exprimat-o
şi sportivii prin cuvîntul prim-to-
pitorului Cluj Ozvald. El conduce
După conferinţă, a rulat filmul ar­
tistic „Aleco Dundici".
Asemenea acţiuni închinate prie­
teniei romîno-sovietice vor mai avea
loc în această perioadă în centrele
raionale şi la cluburile m arilor în ­
treprinderi din regiune.
prem al politicii Partidului Munci­
toresc Romîn“, a fost expusă de
tov. M. M ăm ularu, lector universi­
tar, în faţa ă numeroşi oameni al
muncii.
universita'rî Gh 'n r^ h e IvanicI şi
Petre Dumîîr&cu au expus confe­
rinţele „Metode noi în extragerea
fierului din minereu" şl „Noutăţi
în elaborarea fontei şi oţelului“,
iar studentul Neagoe Minică, de la
Institutul politehnic din Bucureşti,
a vorbit despre noutăţi în turnăto­
rie, foraje şi laminoare.
şit cu 0,79 la sută, iar la furnalul
6 procentul de declasate reprezenta
doar 1,88 la sută faţă de admis.
Cel mai bine au lucrat brigăzile
care deservesc furnalul 6, iar cel
mai rău a lucrat brigada i-a de la
furnalul 5.
Ar fi bine ca urmînd exemplul
secţiei a il-a furnale, şi celelalte
secţii din com binat să facă. în afară
de graficele de urm ărire a produc­
ţiei. angajam entelor, preţului de
cost, şi grafice de urm ărire a cali­
tăţii. Aceasta ar slimula mult ini­
ţiativa şi elanul creator al maselor.
Calitatea, utilitatea muncii acesto­
ra, reiese şi din carnetul de eviden­
ţă Astfel, în cele 6 luni de exis­
tenţă a postului de Cruce Roşie s-au
efectuat 241 pansam ente, interven­
ţii care au scutit 120 ore muncă.
Aici există de asemenea o evidenţă
clară a membrilor de Cruce Roşie,
a cotizaţiilor etc.
P regătlndu-se cu interes, la con­
cursul echipelor sanitare, două echi­
pe ale uzinei au ocupat primele
locuri pe raion
Dr. EMILIA CAŞIN
corespondentă
- -tÇ-.S-So
o echipă care cu regularitate îşi de­
păşeşte sarcinile de plan în medie
cu 10 la sută.
Din discuţia purtată cu ortacii
de muncă, am aflat că el este un
component de bază din campiona­
tul de calificare pentru categoria
A la lupte. Osvald a cîştigat toate
partidele, deşi a avut adversari
puternici. DarNavînd aceeaşi do­
rinţă şi hotărîre ca şi în faţa cup­
torului în care plămădeşte oţelul,
el a învins aducînd echipei sale
puncte preţioase care au făcut-o
să se califice pentru faza finală.
S-a pregătit intens pentru ca şi a-
colo, la un pas de promovare în
prima categorie a ţării, să aibă o
comportare bună. Ş i în timp ce su­
praveghea lucrările pregătitoare
pentru elaborarea unei noi şarje,
Osvald mi-a spus că vrea să nu-şi
facă tovarăşii de ruşine.
La grupul de laminoare lucrează
un alt component de bază al echi­
pei de lupte: Prejban loan. Anul
acesta a fo st pentru el bogat în e-
venimente. Prejban a absolvit cu
succes cursurile şcolii profesionale
din Hunedoara şi de cîteva zile a
Brigadier al muncii
patriotice VW W W W VNA .
N-a fost atît de uşor piuă cind
tovarăşul Kereji Vasile, secreta­
rul Comitetului de partid al
U.R.U.M. Petroşani, împreună
cu m aistrul şef Viorel Anghel şi
maistrul loan Kalat s-au decis
să aleagă pe unul din cei mai
buni strungari ai secţiei mecani­
ce. In această secţie lucrează^
zeci de strungari tineri, alţii mai pretenţioşi, au studiat lucrarea
vîrstnici şi chiar veterani ai u-
zinei, majoriiatea
dintre ei cu o
înalta calificare,
cu importante
depăşiri de plan.
După o scurtă
consfătuire, cei
trei s-au oprit
totuşi asupra lui
loan Predoi.
l-au cintărlt ca­
lităţile, meritele,
i-au studiat fişa
de producţie,
contribuţia în
acţiunile obşteşti,
apoi mi-au spus: „Scrieţi despre
loan Predoi, este model de disci­
plină în secţie, dă numai lucrări
de calitate superioară, depăşeşte
norma în medie cu 26 la sută,
este secretarul organizaţiei de
bază U.T.M. pe secţie".
L-am căutat pe loan. Predoi
la locul său de muncă. Am intrat
într-una din cele două hale spa­
ţioase ale secţiei. Strungurile,
rabolezele, frezele, acţionau din
plin. Aplecat asupra strungului,
loan Predoi urmărea cu atenţie
cuţitul ce muşca lacom din piesa
prinsă in bac. De data aceasta,
strungarul lucra la bolţari pen­
tru r.răiarul cazanului cu aburi
de la mina Petrila. Pentru fle­
care niesă, în foaia de circulaţie
îi erau acordate 12 minute. Re-
ducind una din operaţiile de
strungire, loan Predoi economi­
sea un timp preţios, ceea ce-l
dădea posibilitatea să producă
peste olanul " tic cu 20— 25 la
sută moi multe piese.
Operaţiile de fixare a piesei,
de măsurarea dimensiunilor, cele
de scoatere a piesei din strung,
erau executate cu precizie de
ceasornic. Maşina, deşi nu era
nouă, strălucea de curăţenie. Se
vedea cit de colo, că stăpînul ei
ţw w
O stradă nouă în Hune­
doara. O dată cu ea au apă­
rut blocuri mari,
confortabile. Loca­
tarii, muncitorii si-
derurgişti, au de
ce să fie mulţumiţi.
fost repartizat ca lam inator la m a­
rele laminor blum ing. Ş i tot în a-
cest an, după întreceri foarte dis­
putate, a cîştigat titlul de campion
republican la juniori. Datorită ca­
lităţilor sale, Prejban a fost che­
m at recent de federaţia de lupte în
lotul care se pregăteşte pentru O-
limpiadă.
De fapt tinereţea şi perseveren­
ţa caracterizează toată echipa de
lupte Corvinul. Toţi au învăţat tai­
nele acestui frum os sport la Hu­
nedoara. Aici este şi meritul antre­
norului Novaci Ludovic, un neobo­
sit animator al sportului hunedo-
rean. Exemplul său a făcut ca toţi
membrii echipei să fie fruntaşi în
muncă şi în sport. In afară de Os­
vald şi Prejban, fruntaşi în produc­
ţie şi sport sînt şi Petrişor Florea,
cocsar, Lupu Nicolae, lăcătuş, Vol-
cu Gheorghe şi Cîrslea Florea,
montori.
Cu siguranţă că echipa de lupte
Corvinul va fi cea mai tînără par­
ticipantă la faza finală pentru ca­
lificare în categoria A. Vîrsla me­
die a echipei este de 19 ani.
M1RGEA NEAGU
Nr. 2047
ps»!ss isi© va$il Conferinţe instructive
3
In semestrul I şi prima jum ătate atrăgătoare...
a lunii iulie a. o., la cabinetul teh­
o îngrijeşte cu sim ţ de răspun­ nic al preparaţfei Petrila au fost In fabrici şi uzine, în mine şi agregate etc. De aceea, calitatea
dere. depuse de tă tre colectivul de ino­
vatori 87 propuneri de inovaţii. pe ogoare, peste tot, oamenii m un­ superioară a fontei trebuie să preo­
Cind a fost angajat la Dintre acestea, pînă în prezent
U.R.U.M. Petroşani, i s-a dat să au fost aplicate în producţie 32 şi cii însufleţiţi de Directivele C.C. cupe întregul colectiv al secţiei. De
execute ca lucru de probă o roa­ se află în curs de experimentare încă
tă dinţată conică, cu 3 găuri di­ 19 inovaţii. Din cadrul fişelor S.E. al P.M.R. cu plivire la criteriile asemenea, în introducere se arată
ferite şi cu toleranţe de 3 sutimi. trim ise de la Institutul de documen­
La sfîrşitul operaţiunii, maiştrii, tare tehnică s-au aplicat încă 9 ino­ principale ale întrecerii socialiste sarcinile ce revin furnaliştilor,
vaţii.
şi au declarat-o foarte bună. A- in cinstea aniversării a 40 de ani oglindite în Raportul prezentat de
cesta a fost începutul. Economiile postcalculate obţinute
de P reparaţia Petrila prin aplicarea de la înfiinţarea Partidului Comu­ tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej
încadrat în or­ inovaţiilor de m ai sus se ridică la
ganizaţia de ba­ 210.826 Iei. P rin tre cei m ai buni I- nist din Romînia, depun eforturi la Congresul al Hl-lea al P.M .R.:
ză U.T.M., loan novafori se numără utemistul loan
Predoi a dat do­ Florescu, Sabin Florea, Ion Gîlcă, sporite pentru ca rodul muncii lor precum şi în Directivele C.C. al
Eugen Szedlacsec şi alţii.
să fie de o calitate superioară. P.M.R. cu privire la criteriile prin­
C. BĂDUŢA
corespondent Lupta pentru calitate nu rămîne cipale ale întrecerii socialiste. Apoi
-O - însă num ai preocuparea acelor ce în cîteva cuvinte, se scoate în evi­
frt p rim u l sem esfru lucrează direct în producţie. Ea denţă că succesele furnaliştilor dei
vadă de aceeaşi Colectivul de muncă al secţiei este susţinută în perm anenţă prin la .Călan din ultimii ani au făcut
m aşini-unelte de Ia U. M. C ugir fo­
seriozitate în losind din plin capacitatea de lu­ m anifestări culturale vii, cu un bo­ ca procentul de fontă declasată1
cru a m aşinilor universale de fre­
ducerea la înde­ zat, a reuşit ca în primul semestru gat conţinut de idei. adm is să fie redus de la an la an,;
al anului să realizeze o economie
plinire a sarcini­ la preţul de cost de peste 900.000 Clubul m uncitoresc „11 Iunie“ Şi aici se dau şi exemple : în 1959
lei.
lor încredinţate, din Călan şi-a fixat în pianul de ac­ procentul de fontă declasată admis
Economiile cele mai mari au fost
acelaşi sim ţ dis­ realizate de către muncitorii de la tivitate ca o sarcină principală şi a fost de 4,5 ia sută, în 1960 da
montaj general şi subansam ble.
ciplinat ce-l ca­ perm anentă sprijinirea colectivului 4 la sută, iar în anul 1961 de 3,5
Colectivul secţiei este hotărît să
racteriza şi la lo­ nu se oprească aici, ci, aplicînd pe de muncitori, tehnicieni şi ingineri !a sută.
o scară tot mai largă metode de
cul de muncă. lucru înaintate, să execute produse al uzinei „Victoria“ în bătălia pe De aici înainte, conferinţa tra«
Numai după 4 numai de bună calitate şi la un care acesta o dă pentru îm bunătă­ tează miezul problemei propuse T
luni în uzină preţ de cost cît mai scăzut.
tinerii din secţia ţirea calităţii pro­ n sprijinul calităţii care sînt căile
mecanică l-au ales în biroul or­ —'-'OOO*—* duselor. Printre prin care furnaliştii
ganizaţiei de bază U.T.M., iar pot da fontă de
m ai tîrzi'u ca secretar al organi­ Pentru sporirea manifestările des­
zaţiei. veniturilor
făşurate de club produselor calitate superioară^
Conducerea gospodăriei agricole în această direc­ Şi, trecînd pei
colective din comuna Spring, raio­
S ă răspunzi de activitatea li­ nul Sebeş, îndrum ată permanent de ţie (schimburi de specialităţi (doza-i
nei organizaţii cu peste 100 de către organizaţia de bază, se preo­
membri, nu-i tocmai uşor. Sînt cupă zi de zi de sporirea venituri­ experienţă, seri ale fruntaşului în tori, Furnalist-şef, fprnalişti I şi 11«
lor. In acest scop, gospodăria a producţie, simpozioane pe teme de muncitori de la banda de turnare),
atilea şi atîtea probleme de or­ cum părat pînă în prezent 30 vaci de producţie ş.a, în cadrul cărora se conferinţa, pe înţelesul tuturor, de-i
ganizat, de urmărit care îţi cer lapte şi 24 capete tineret Cu statul popularizează metodele înaintate vine un adev ărat înd rep tar al mun-i
timp. loan Predoi găseşte acest a~contractat 125 porci de pe care
vor încasa peste 120.000 lei. de lucru, fruntaşii calităţii etc.), cii furnaliştilor.
timp, ba mai are vreme să ia
parte şl la cursurile de ridicare T. TOMUŢA un loc im portant îl ocupă confe­ Daraceastă conferinţă, deşi are
corespondent rinţele despre calitate. Pentru ca o serie de calităţi, nu pătrunde mal
a calificării, să participe de două aceste conferinţe să fie audiate de adînc în inima oam enilor. Şi acea­
cît m ai mulţi muncitori, şi să con­ sta pentru că nu are suficiente
ori pe săptăm înă la repetiţiile tribuie la îm bogăţirea cunoştinţelor exemple vii, convingătoare. Dacă1
lor profesionale, conducerea clubului in cuprinsul el s-ar fi dat exemple
corului uzinei, să fie nelipsit la a hotărît ca ele să fie expuse la nominale de furnalişti fruntaşi şî
locul de muncă, în cadrul lectora­ s-ar Fi explicat metodele lor, pre­
acţiunile de muncă . patriotică telor bilunare, organizate pe sec­ cum şi exemple de furnalişti care
ţii. Pînă în prezent, în secţiile fur­ au contribuit la rebutarea unei can*
(în acest an, pentru cele peste nale, turnătoria de lingotlere, me- tităţi de fontă, conferinţa ar fi fost
canlc-şef şi semicocs, unde func­ mai aproape de realitate, de preo-i
100 ore depuse, a obţinut in sig ­ ţionează cu regularitate aceste lec­ citpăriie oamenilor, şi-ar fi atins
torate, au fost expuse conferinţele: integral scopul : mobilizarea furna­
na de „Brigadier al muncii na- „îm bunătăţirea calităţii fontei — liştilor pentru obţinerea unei fonte
sarcină principală a furnaliştilor", de calitate.
triotice"), să se intereseze de „Reducerea pierderilor de fontă şi
îmbunătăţirea calităţii ei“, „Cali­ Secţia furnale din Călan a ob-
buna rinduială din căminul mun­ tatea produselor noastre — sarcină ţinut în semestrul I al acestui ari
a întregului colectiv", „Mersul nor­ frumoase succese în lupta pentru
citoresc, din comitetul căruia fa­ mal ai cubilourilor cu aer cald asi­ calitate. Astfel, procentul de fontă'
gură o calitate bună a fontei", declasată a fost redus de la 3,5 Ia’
ce parte. „Folosirea şi comportarea cocsului sută cît prevedea cifra admisă la'
în furnal şi influenţa lui asupra ca­ 1,43 la sută. Succese pe acest tă-*
loan Predoi, muncitorul din lităţii fontei“, „Calitatea semicoc- rîm au obţinut şi celelalte secţii
sului — factor important pentru ale uzinei „Victoria“. Desigur că,
strungul căruia ies numai piese obţinerea unui cocs bun“ şi altele. la aceasta a contribuit şi activitatea’
M ajoritatea acestor conferinţe nu desfăşurată prin conferinţe pe tema’
de bună calitate, este un exem­ depăşesc timpul de 45 minute, sînt calităţii de către club.
alcătuite atrăgător şi expuse în-
plu personal la locul de muncă tr-un limbaj accesibil, însoţite de In viitor, pentru o eficienţă mal
demonstraţii practice. mare a conferinţelor expuse pe te­
şi în viaţa organizaţiei, calităţi ma calităţii, comitetul de .partid al
Unele conferinţe însă, deşi tra ­ uzinei, precum şi liecare organiza­
pentru care comuniştii din orga­ tează competent problema calităţii, ţie de bază în parte, vor trebui să
deşi accesibile şi atrăgătoare, nu vegheze la conţinutul acestora, să
nizaţia de bază a secţiei meca­ au un nivel mobilizator, pentru că aibă grijă ca el să fie îm bogăţit
nu conţin suficiente exemplificări, cu exemplele cele mai edificatoare
nice au hotărît să-l primească nu se referă.în mod direct la oa­ din secţii. Conducerea clubului
menii din secţie şi la produsul m uncitoresc „11 Iunie“ va trebui
in nndurile candidaţilor de muncii lor. să acorde toată atenţia muncii co­
lectivelor de redactare a conferin­
partid. Dar pentru a lămuri mai bine ţelor, îndrumîndu-le spre elaborarea"
acest lucru, să luăm conferinţa unor expuneri cît mai aproape de
GH. LUPAN preocupările oamenilor muncii.
„îm bunătăţirea calităţii Fontei —
Printre minerii din Luncoiu Continuînd să prezinte conferinţe
sarcină principală a furnaliştilor“, pe tema calităţii la nivelul cerin­
una dintre numeroasele conferinţe
Meseria de miner a fost trans­ Goza Visalon şl alţi 75 de mineri
misă din tată in fiu. In prezent, şi-au construit în ultim ii ani case
peste 95 la sută din locuitorii co­ noi, arătoase, iar alte 15 case sînt
munei Luncoiu se îndeletnicesc cu în curs de construcţie Noile lor lo­
această meserie frumoasă. Gura cuinţe au fost împodobite cu apa­
minei se află la cîţiva paşi de ca­ rate de radio, mobilă, covoare, ara­
sele lor, Iar viaţa li s-a contopit gazuri etc. Numai în ultim ii 3 ani
acum cu viaţa minei. La intrarea, 250 de m ineri şi-au cumpărat apa­
sau la ieşirea din şut, minerii se rate de radio, alţi 45 şi-au îm po­
adună adesea în grupuri la poalele dobit camerele cu mobilă tip „B ega"
Dealului Fetii st discută despre sau „Tirnăveni" care costă pînă la
fe l.ş i fel de p r ' '° ne care-i fră- 9.000 lei, 5 m ineri şi-au procurat
tnîhtă. ...O zi de şedere printre m i­
nerii din Luncoiu va aduce oricui, motociclete etc.
satisfacţie. Ca buni gospodari, minerii din
...Era în 18 iulie, zi în care se Luncoiu s-au gindit şi la aspectul
distribuiau pensiile. Incepînd de comunei. Fiecare a contribuit după
dimineaţă şi pînă seara, au venit puteri şi cu fondurile sirînse au e-
pe rînd la sfatul popular 240 de ce­ lectrificat comuna. Majoritatea lu­
tăţeni, toţi pensionari care au lu­ crărilor au fost efectuate prin m un­
crat în subteran cîte 20 şi chiar
30 de ani. In fiecare lună, in co­ ca lor voluntară. De multe ori, expuse pe tem a calităţii la secţia ţelor, cu exemplificări de la locul
muna Luncoiu se distribuie pensii
în valoare de peste 135.000 lei. loan chiar de la ieşirea din şut, minerii furnale. Introducerea, în cuvinte de muncă, clubul va contribui şi
Bura, Roman Maxim, Pelru Poe-
nar, Benea Teofin şi alţii, vechi mi­ se îndreptau în grupuri spre şan­ simple, face cunoscut auditorului pe mai departe la obţinerea de că­
neri destoinici, primesc drept pen­
sii cile 1.200 lei fiecare. tierul electrificării. Vroiau cu orice faptul că din fonta produsă în sec­ tre muncitorii din Călan a unei
Cu cîteva zile înainte, primiseră preţ ca becurile electrice să lică­ ţie se toarnă în toată ţara diferite fonte de calitate superioară.
răsplata muncii lunare şi ceilalţi
mineri din localitate, care continuă rească în fiecare casă de mineri. piese pentru maşini, instalaţii, V. CH1Ş
tradiţia de muncă a pensionarilor
din Luncoiu. Ciştigul fiecăruia a In ziua cind s-a distribuit pensia,
fost de 1.500— 2.000 lei. Caracteris­
mulţi mineri şi-au dat întîlnire r,3l=
seara la căm inul cultural. Aici a b n n o u cămin cultural
fost organizată o audiţie colectivă
la radio, în cinstea Zilei minerului.
...A doua zi, odată cu ivirea zori­ De curînd construcţia căminului cultural, s-au obţinut importante
cultural din satul Mesteacăn, ora­ economii.
lor, şuvoaie de lum ini portative se şul Brad a fost complet terminată.
Form aţiile artistice din M estea­
revărsau spre gura minei de la Prin contribuţia cetăţenilor din căn cît şi cetăţenii satului, au în
această localitate, care au prestat prezent condiţii corespunzătoare
Dealul Felii. Erau minerii din sute de ore muncă patriotică la lu­ pentru a-şi desfăşura activitatea
crările de construcţie a căminului cultural-educativă.
Luncoiu, care începeau o nouă zi
de muncă.
I. MANEA
tic minerilor de la Dealul Fetii e
că ştiu să-şi gospodărească acest
cîşţig, ştiu să-şi trăiască viaţa nouă.
—O —
Cooctsrs raional
al formaţiilor Printre formaţiile artislice ale clubului muncitoresc din Lupe ni, care se bucură de o bineinerl-
tată apreciere, se numără şi echipa de dansuri populare.
profesionale P. C. 1.
IN C L IŞ E U . D ansatorii clubului muncitoresc din Lupeni p re g ă tin d o nouă suită pe care o voi),
Recent, la O răştie s-a desfăşurat
faza raională a concursului profe­ prezenta cu ocazia Zilei minerului^
sional al formaţiilor P.C.I. pentru
cupa „13 Septembrie“. Pregătit te­
meinic, concursul s-a desfăşurat !a
un înalt nivel tehnic. Concurenţii,
membri ai form aţiilor P. C. I. din
întreprinderile raionului Orăştie,
s-au dovedit a fi bine pregătiţi.
Cele 3 probe ale concursului —
luarea dispozitivului la A.P.C., şta ­
feta 3X50 in. şi pista de îndem îna-
re şi viteză — au fost trecute cu
succes de mulţi membri ai forma­
ţiilor P.C.I. şi înedosebi de cel de
Ia Fabrica chimică O răştie şi U. M.
Cugir, care s-au clasat pe primele
locuri. S-a rem arcat o bună perfor­
manţă a concurentului Gheorghe
Ş ugar de ia Fabrica chimică O răş­
tie, care a realizat la ultima probă
timpul de 35 secunde.
Cîştigătoarea cupei „13 Septem­
brie“ este formaţia P.C.I. de la Fa­
brica chimică Orăştie.
N. POPESCU
director adj. a! Fabricii chimice
Orăştie